Hotărârea, care modifică alte decizii guvernamentale și regulamente, va intra în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial, fără a mai fi nevoie de votul parlamentului. Restricțiile se extind la toate bunurile publice și au existat până acum doar pentru investiții în „domenii de importanță pentru securitatea statului”.
Vicepremierul Dumitru Alaiba, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, a spus în ședința de guvern că scopul legislației noi este „să blocheze utilizarea banilor de proveniență ilicită pentru acapararea proprietăților statului”.
În afară de persoanele care „au fost condamnate, printr-o hotărâre judecătorească definitivă” în R. Moldova sau în străinătate pentru acțiuni de „corupție, spălare a banilor sau finanțare a terorismului”, interdicția de a participa la privatizări și achiziții publice vizează și indivizii aflați încă la faza de „urmărire penală”, dar și cei bănuiți numai, „în temeiul informațiilor justificate prezentate de către organele competente ale statului”, că „ar putea desfășura activități ilegale sau infracționale”.
Această descriere, dar și alte criterii prevăzute de legislația nouă corespund unor oligarhi-fugari ca Ilan Șor, Vlad Plahotniuc, Veaceslav Platon căutați de actuala guvernare de la Chișinău pentru diferite crime.
- Te-ar putea interesa și: Dragalin: Vila lui Plahotniuc din Elveția este „înghețată”
Hotărârea de guvern mai spune, de exemplu, că interdicția se aplică celor implicați „în activități care afectează securitatea statului sau ordinea publică și nu și-au onorat obligațiile contractuale” asumate în alte tranzacții cu statul, dar și persoanelor care „mențin sau au menținut relații” cu alte state, cu servicii speciale ale unor țări străine, cu grupuri criminale organizate sau indivizi din străinătate considerați de autoritățile moldovene drept „o amenințare pentru securitatea națională” a R. Moldova.
În intervenția sa din ședința de guvern, vicepremierul Alaiba nu a explicat mecanismul, prin care o persoană bănuită de crime sau aflată în curs de cercetare poate fi împiedicată să participe la privatizare, câtă vreme nu există o decizie judecătorească definitivă. Dar în nota informativă care însoțește hotărârea de guvern se spune că aceasta „nu contravine legislației UE”.
Guvernarea PAS a promis „eliminarea influenței excesive” a oligarhilor din viața politică și economică moldoveană. Dar adoptarea unei „legi a deoligarhizării”, care este și una dintre condițiile puse R. Moldova de Comisia Europeană, a eșuat.
În luna martie, Comisia de la Veneția a spus că un proiect de lege pentru lupta cu oligarhii, pregătită de Ministerul Justiției, prezintă riscuri de încălcare a drepturilor omului în mai multe domenii, inclusiv cel al libertății de gândire.
Ulterior, autoritățile moldovene au renunțat la adoptarea unei legi. În ședința de guvern din 1 noiembrie, vicepremierul Alaiba a sugerat că noile reglementări fac parte dintr-o strategie nouă în care guvernarea întreprinde acțiuni sectoriale pentru a limita influența economică și politică excesivă a oligarhilor în viața publică.
### Vezi și... ### Comisia de la Veneția, despre legea deoligahizării: mai bună decât altele, dar cu riscuri de a încălca drepturile omului