R. Moldova are numeroase spații naturale ce pot oferi liniște, relaxare și conectare cu natura, dar în lipsa unei infrastructuri pentru turism ecologic, multe dintre aceste locuri rămân cunoscute doar de exploratori și pasionați de drumeții.
Unul dintre ei este Valeriu Istrati. De-a lungul anilor, el a descoperit la pas, pe bicicletă sau împreună cu caii săi multe dintre cele mai pitorești locuri din țară. Visul său e să le facă accesibile publicului larg și să contribuie la dezvoltarea culturii recreerii în natură în R. Moldova. În timp, din pasiune, a ajuns să transforme explorarea naturii într-o profesie. Astăzi este consultant în infrastructură turistică și, în ultimii șapte ani, a amenajat aproximativ 350 de kilometri de trasee pentru drumeții în toate regiunile R. Moldova.
Ultimele două trasee la care a lucrat au fost lansate recent în Lunca Prutului, în satele Văleni și Slobozia Mare din raionul Cahul. Datorită Lacului Beleu și Colinelor Aurii, peisajele din această zonă din sudul țării pot fi surprinzătoare pentru călătorii din alte regiuni.
„E, într-un fel, efectul pe care îl avem când mergem în munții României”, spune Valeriu Istrati. Diferența este că aici natura spectaculoasă începe chiar din vecinătatea satului, fără să fie nevoie de o zi întreagă de mers pentru a ajunge la o priveliște impresionantă.
Your browser doesn’t support HTML5
Unde poți face hiking în R. Moldova
Ce înseamnă un traseu bine amenajat
Pentru Valeriu Istrati, un traseu bun trebuie să fie sigur, dar și provocator în același timp. El spune că, în timpuri dominate de stres, ecrane și ritm alert, contactul autentic cu natura devine tot mai rar. „Trăim într-o perioadă în care avem destul de multă presiune urbană: lucru, întâlniri, stat pe scaun, focusare la ecran, detalii mici. Și chiar când suntem în natură, facem fotografii, ne uităm la GPS sau verificăm câți pași am făcut. Tot în ecran. Traseele marcate ne dau posibilitatea să lăsăm telefonul în buzunar”, explică el.
Un traseu amenajat trebuie să ofere suficiente informații despre distanță, nivel de dificultate, direcții și puncte de orientare, astfel încât oamenii să nu depindă permanent de telefon și conexiune la internet.
În același timp, traseul trebuie să păstreze și elementul-surpriză: schimbări de relief, direcție și peisaj, care transformă drumeția într-o experiență și nu e doar o plimbare pe o linie dreaptă.
Poveștile locului fac traseele memorabile
Un alt element important este legătura cu istoria și poveștile locale. De exemplu, traseul din satul Văleni poartă numele „Dealul Cămilei”, după denumirea dată de localnici, acum câteva sute de ani, unei coline incluse acum în acest itinerar.
Imediat îți apare întrebarea: de unde știau oamenii din sat, acum câteva secole, cum arată o cămilă? Pentru Valeriu, tocmai astfel de curiozități transformă o simplă drumeție într-o experiență care îi provoacă pe oameni să descopere istoria locului.
De ce unele trasee rămân „vii”
Pe termen lung, cea mai mare provocare nu este amenajarea traseelor, ci întreținerea lor. Din experiența lui Valeriu Istrati, rezistă în timp acele trasee care sunt „adoptate” și îngrijite de comunitățile locale.
În R. Moldova nu există o instituție responsabilă exclusiv de dezvoltarea și întreținerea traseelor turistice, așa cum se întâmplă în alte state europene. De aceea, inițiativele apar adesea din partea primăriilor, a antreprenorilor din turism (cum ar fi proprietarii de pensiuni, care vor să ofere și alte experiențe oaspeților) sau a administrațiilor rezervațiilor naturale.
După șapte ani de muncă și sute de kilometri de poteci amenajate, Valeriu estimează că aproximativ jumătate dintre trasee au rezistat bine în timp. Cel mai bun exemplu de rețea sustenabilă este cea de la Orheiul Vechi, unde există infrastructură minimă pentru vizitatori - parcare amenajată, grupuri sanitare, precum și taxă de acces, ceea ce permite acumularea resurselor necesare pentru întreținerea traseelor.
Pentru Valeriu Istrati, traseele rămân „vii” doar atunci când sunt folosite, îngrijite și integrate în viața comunității. Iar într-o societate tot mai conectată la ecrane, ele pot deveni și o formă simplă de reconectare cu natura și cu oamenii din jur.
***
Podcastul „Laboratorul Social”, unde luăm mostre de societate – oameni, idei, fenomene, procese - și le studiem la microfon, a fost conceput din start ca un spațiu public și sigur pentru a pune în cuvinte și a înțelege mai bine ceea ce ni se întâmplă ca indivizi și ca societate într-o lume în schimbare rapidă.
Acum, după ce câteva runde de alegeri au readus la suprafață resentimentele acumulate în timp și care, în lipsa unei culturi a dialogului, au accentuat divizarea, ne propunem să abordăm, prin povești personale, subiecte sensibile ce țin de identitate și relații interetnice în Republica Moldova. Dar nu ne vom opri doar la acestea, pentru că vrem să descoperim împreună și alte povești despre cum se schimbă această societate.
Urmărește „Laboratorul social” pe YouTube și pe moldova.europaliberă.org.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te