Inna Negrescu-Babuș este consilier educațional într-o școală privată din Chișinău. Are rolul să asigure o bună colaborare între elevi, profesori și părinți, astfel încât copiii să aibă parte de o dezvoltare echilibrată atât pe partea academică, cât și sub aspect personal și social.
În perioada când fiul ei, acum student la o universitate din Finlanda, era elev, Inna a observat că-și poate ajuta mult copilul printr-o comunicare constantă cu profesorii, explicându-le nevoile acestuia și efortul pe care îl depunea, chiar dacă nu era întotdeauna remarcat. În paralel, Inna studia psihologie și neurologie, pentru a înțelege mai bine prin ce trece copilul său.
Această experiență a motivat-o să devină consilier educațional și să ajute și alți părinți și copii. Până atunci, Inna fusese cercetătoare în filologie, iar în educație lucrase doi ani ca profesoară, după absolvirea Facultății de Litere la București.
Inițial, lucra doar cu părinții, împărtășindu-le din propria experiență, dar treptat a înțeles că aceleași subiecte trebuie discutate și cu profesorii. De asemenea, anul trecut a predat Dezvoltare Personală într-un liceu din Ștefan Vodă, iar această experiență i-a oferit o perspectivă mai amplă asupra relațiilor dintre elevi, profesori și părinți. Comunică zilnic cu toate părțile pentru a găsi cele mai bune soluții pentru fiecare copil și familie.
Din interacțiunea cu părinții, Inna observă o teamă tot mai mare legată de viitorul copiilor. Schimbările tehnologice rapide și multitudinea de opțiuni devin copleșitoare atât pentru cei mici, cât și pentru adulți. Mulți părinți încearcă să compenseze această nesiguranță, implicând copiii în cât mai multe activități, ceea ce duce la extenuare și lipsă de motivație. „Avem copii suprasolicitați, copii anxioși, copii care sunt la limita burnoutului. Și asta, din bune intenții. Ca să înțelegem, părinții o fac din dragoste și din bune intenții”.
Dar mai mult, nu neapărat înseamnă mai bine, explică Inna Negrescu-Babuș: „Chiar dacă alegem școala cea mai bună, de top, chiar dacă facem tot ce trebuie, chiar dacă ne ducem copilul la toate cercurile și afterschool-urile și știe toate limbile pământului, asta nu ne dă siguranța că copilul nostru va fi împlinit, va fi adaptat și va face față viitorului”.
Inna observă că este o generație care nu acceptă autoritatea la fel ca generațiile precedente. Copiii de azi cer explicații de ce trebuie să învețe ceva anume, contestă deciziile adulților și cer feedback, nu se mulțumesc doar cu note. Pe de altă parte, din cauza expunerii constante la ecrane, au o putere de concentrare mai mică și rezistă mai greu la efort.
Tot mai mulți își fac temele folosind inteligența artificială, iar acest lucru schimbă inclusiv felul în care profesorii trebuie să privească procesul de învățare. În opinia consilierei educaționale, accentul nu ar trebui pus pe acumularea excesivă de informații, ci pe dezvoltarea unor competențe esențiale pentru un viitor într-o lume care se schimbă rapid și continuu: autonomia, flexibilitatea, inteligența emoțională, autodisciplina, gândirea critică și cea de tip designer. „Un copil care nu știe să fie flexibil nu va face față viitorului”, afirmă Inna Negrescu-Babuș.
În acest episod din „Laboratorul social” experta explică ce înseamnă fiecare dintre aceste abilități și ce pot face părinții pentru a contribui la dezvoltarea lor. De asemenea, vorbește despre cum integrăm inteligența artificială în procesul de învățare, de ce un copil trebuie respectat indiferent de vârstă și cum poate fi menținută motivația chiar și în perioade și situații dificile.
***
Podcastul „Laboratorul Social”, unde luăm mostre de societate – oameni, idei, fenomene, procese - și le studiem la microfon, a fost conceput din start ca un spațiu public și sigur pentru a pune în cuvinte și a înțelege mai bine ceea ce ni se întâmplă ca indivizi și ca societate într-o lume în schimbare rapidă.
Acum, după ce câteva runde de alegeri au readus la suprafață resentimentele acumulate în timp și care, în lipsa unei culturi a dialogului, au accentuat divizarea, ne propunem să abordăm, prin povești personale, subiecte sensibile ce țin de identitate și relații interetnice în Republica Moldova. Dar nu ne vom opri doar la acestea, pentru că vrem să descoperim împreună și alte povești despre cum se schimbă această societate.
Urmărește „Laboratorul social” pe YouTube și pe moldova.europaliberă.org.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
