Igor Boțan: Datorii restante și succese echivoce în războiul pentru eliberarea statului din plasa grupurilor de interese

Datorii restante și succese echivoce în războiul pentru eliberarea statului din plasa grupurilor de interese

Europa Liberă: În urmă cu un an, parlamentul sau o parte a parlamentului a ajuns la concluzia că statul este capturat și trebuie eliberat. S-a întâmplat acest lucru? Și ce dovezi avem?

Igor Boțan: „La 8 iunie anul trecut, parlamentul s-a întrunit în condiții speciale. Este vorba despre două fracțiuni care, făcând referință la un articol publicat de secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, în 2015, și la două rezoluții ale Parlamentului European au adoptat renumita Hotărâre nr. 39 cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova.”

Europa Liberă: Și a fost un document juridic, politic în sensul consecințelor?

Igor Boțan: „A fost un document politic, dar care a avut multă încărcătură și toată lumea înțelege că să califici statul Republica Moldova drept un stat captiv este mai degrabă o metaforă, folosind noțiuni politologice. Parlamentul a arătat că au fost anulate rezultatele unui scrutin aici, în municipiul Chișinău, s-a referit la comisia parlamentară instituită de către democrați și socialiști privind așa-zisa Open Society, adică implicarea acestei instituții din Polonia în treburile interne ale Republicii Moldova. De asemenea, ei au invocat atunci că au trecut patru ani de la furtul miliardului și nu s-a întreprins nimic, s-au referit la hărțuirea politică a opoziției și la dosare împotriva oamenilor de afaceri.”

Europa Liberă: Astea toate sunt dovezi că, într-adevăr, „statul a fost captiv sau în sclavie”.

Igor Boțan: „Da.”

Europa Liberă: Într-un an de zile sau în lunile când a guvernat acel cabinet de miniștri, s-a scos statul din sclavie?

Igor Boțan: „Parțial, da. Noi înțelegem cu toții că, parțial, au fost atinse scopurile. Și tocmai voiam să mă refer la scopuri. Pentru a scoate statul din captivitate, parlamentul sau majoritatea care a fost constituită atunci a pus niște accente foarte clare. Pentru a scoate statul din captivitate, la început li s-a dat vot de neîncredere unor instituții de drept și de reglementare a căror conducere urma a fi schimbată și în jumătate din acele instituții cu adevărat conducerea a fost schimbată prin presiuni mai degrabă de ordin politic, dar este foarte important ca toată lumea să înțeleagă că parlamentul chiar în această situație, invocând statul capturat, a hotărât să rămână în limitele cadrului constituțional și legal din Republica Moldova, deci să nu iasă în afara acestui cadru. Se avea în vedere că noul guvern trebuia să-și mențină bunele relații, în primul rând, cu Uniunea Europeană, cu Comisia de la Veneția, astfel încât să poată debloca dezvoltarea economică. Dacă ne referim concret la instituțiile la care s-a referit atunci parlamentul, ele sunt, așa cum știm: Procuratura Generală, sistemul judecătoresc, Centrul Național Anticorupție, Comisia Electorală Centrală, Serviciul de Informație și Securitate, Banca Națională...”

Europa Liberă: Astea toate au fost în pomelnic.

Igor Boțan: „Toate aceste instituții au fost pomenite pentru ca să fie clar. Ne amintim că lumea își punea întrebări: ce înseamnă decapturarea statului, nu cumva vom ieși din cadrul constituțional și vom avea vreo situație specială. Iată că acest lucru nu s-a întâmplat, dar s-a menționat anumite instituții și s-a și procedat la scoaterea din vârful acestor instituții a conducătorilor care, din punctul de vedere al majorității de atunci, erau afiliate Partidului Democrat și personal dlui Vlad Plahotniuc.”

Europa Liberă: Prima instituție care a ajuns în această situație a fost chiar Curtea Constituțională. Este o dovadă a decapturării demisionarea in corpore a acelei instituții?

Igor Boțan: „Cred că da, dar nu trebuie să uităm că la început toată lumea a așteptat avizul Comisiei de la Veneția și, după ce Comisia și-a expus punctul de vedere, a fost relativ ușor pentru noua putere politică să facă presiuni asupra conducerii Curții Constituționale, de fapt, a întregului efectiv de judecători de la Curtea Constituțională.”

Europa Liberă: Adică au fost dezghiocați cu ajutorul Comisiei de la Veneția, nu chiar de bunăvoie, așa cum încercaseră să prezinte în declarație membrii Curții, ca să nu existe „stare de război civil”?

Igor Boțan: „Sigur că da! Acest lucru toată lumea l-a perceput ca atare și ulterior Procuratura Generală a fost pe agendă, dar lucrurile s-au împotmolit tocmai atunci când s-a ajuns la alegerea unui nou procuror și la realizarea unor obiective care se cereau...”

Europa Liberă: Acolo s-au despărțit cărările și, iată, ulterior, noua Curte Constituțională a dat acest verdict că procedura s-a dovedit a fi nu tocmai conformă Constituției. A dat dreptate socialiștilor Curtea de astăzi?

Igor Boțan: „Nu cred că a dat dreptate socialiștilor, pentru că există și alte lucruri colaterale, dacă le putem spune așa. Trebuia să aibă loc și evaluarea judecătorilor și procurorilor, era un proces foarte complicat legat de schimbarea componenței Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor. Deci s-a dat o bătălie și au mai fost câteva lucruri, cele mai importante comisii de investigația parlamentare, practic toate, au fost conduse de către cei din Blocul ACUM. Două din aceste comisii chiar au lucrat foarte eficient, mă refer la comisia condusă de dl Slusari, care a investigat furtul miliardului, și comisia care a fost condusă de dl Igor Munteanu, care a investigat privatizările dubioase care au avut loc în Republica Moldova. Din păcate, o comisie parlamentară nu a putut să-și ducă lucrul până la urmă, pentru că, elementar, a fost blocată. Este vorba despre comisia privind tentativa de puci în Republica Moldova. Iată atunci a ieșit la iveală un fel de concordanță dintre interesele socialiștilor și democraților, care au anunțat că deja s-au curățat de moștenirea lui Vlad Plahotniuc și lucrurile au intrat cu totul într-o altă albie. În situația pe care am avut-o acum un an de zile, era nevoie de succese rapide. Aceste succese nu prea au venit, totuși au fost întreprinse anumite acțiuni care trebuie apreciate pozitiv și m-am referit la cele două comisii de anchetă parlamentare care au lucrat foarte eficient. Rapoartele pe care le-au făcut actualmente servesc drept punct de începere pentru investigația crimelor care au fost săvârșite, dar, cum spuneam, au rămas probleme nesoluționate cu depolitizarea instituțiilor și aici în prim-plan în mod evident vine Consiliul Audiovizualului, alte instituții care au rămas cu conducerea neschimbată și vedem anumite afinități politice care acum se relevă de o manieră evidentă...”

Europa Liberă: Adică unii funcționari își caută noi stăpâni, asta vreți să sugerați?

Igor Boțan: „Acest lucru s-a văzut în special în privința Consiliul Audiovizualului , pentru că Partidul Socialiștilor și-a făcut un media holding, care chiar poate concura cu cel al dlui Plahotniuc. Vedem că după ce Blocul ACUM sau componentele acestuia au fost debarcate, vedem că situația a intrat într-o albie care nu poate fi considerată una normală.”

Europa Liberă: Unii analiști consideră că dreapta trebuia să fi fost mult mai radicală atunci când socialiștii erau încă „cuminți” și să fi întreprins măsuri mult mai drastice, mai aproape de ceea ce presupune decaptivarea instituțiilor statului. Ce părere aveți?

Igor Boțan: „Analiștii au liber la exprimarea a tot felul de idei, unii dintre ei spuneau că chiar în toamnă trebuie să fie organizate alegeri parlamentare anticipate, să fie dizolvat parlamentul...”

Europa Liberă: Păi dar cam așa veniseră, cu o așa stare de spirit?

Igor Boțan: „Dar acești analiști uită că dl Vlad Plahotniuc și dl Pavel Filip atunci au stabilit data alegerilor anticipate pentru 6 septembrie. Apoi, dacă decizia și cred că a fost o decizie corectă ca să se rămână în cadrul constituțional și legal, atunci trebuie respectate procedurile.”

Europa Liberă: Deci, Dvs. considerați că nu trebuia să fi fost mai radicale măsurile?

Igor Boțan: „Ba da, ar fi fost bine să fie mai radicale, dar pentru aceasta între Blocul ACUM și Partidul Socialiștilor ar fi trebuit să existe un fel de rezonanță, interese sinergice, ceea ce a lipsit din start, am văzut cu toții.”

Europa Liberă: Adică atunci când au încercat să fie radicali cu numirea procurorului, s-a rupt prietenia?

Igor Boțan: „S-a rupt, da, exact. Acest lucru era evident și am văzut că și Partidul Democrat între timp a întreprins măsurile necesare pentru a rămâne pe linia de plutire, au declarat că s-au izbăvit de Plahotniuc, după care, iată, au intrat în coaliție cu socialiștii, pentru că există foarte multe lucruri care îi unesc, lucruri care au transpărut atunci foarte clar și înțelegem cu toții care era pericolul pentru Partidul Democrat.”