Igor Boțan: „Șeful statului nu a îndeplinit, practic, niciuna din promisiunile electorale făcute în 2016”

Analistul politic Igor Boțan, directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT, în dialog cu Vasile Botnaru, despre intențiile de modificare a Constituției și promisiunile electorale ale președintelui Igor Dodon. Luni, la Chișinău, a avut loc prima ședință a Comisiei pentru reforma constituțională, convocată și prezidată de președintele Igor Dodon. În remarci postate apoi pe Facebook, Dodon a spus că revizuirea legii fundamentale este necesară pentru că „timp de 10 ani s-au înregistrat numeroase cazuri de interpretare liberă sau extensivă a unor prevederi ale Constituției, dar și utilizarea Curții Constituționale ca instrument politic, ceea ce a provocat situații de criză”.

Un punct de vedere de Igor Boțan

Igor Boțan: „Intenția șefului statului de a modifica Constituția, instituirea unei comisii speciale în acest sens este mai degrabă o mișcare cu tentă electorală. Șeful statului nu a îndeplinit practic niciuna din promisiunile electorale făcute în 2016, iar acum se angajează într-o nouă cursă electorală și începutul acestei curse electorale iată că este cumva încadrat în această inițiativă de modificare a Constituției.”

Europa Liberă: Adică și-a găsit un as mai puternic decât angajamentele neonorate?

Igor Boțan: „Putem spune așa și aveți perfectă dreptate. De fapt, vrea să transmită un mesaj că, iată, au trecut patru ani, perioadă în care am acumulat experiență, am devenit un politician mai echilibrat, de aceea caută așa-zisa formulă pentru o politică externă echilibrată și iată că vine cu această inițiativă pentru ca promisiunile făcute în 2016 și neonorate acum să fie încadrate în această inițiativă care, chipurile, peste un an de zile vor produce efect. Ce își propune dl Igor Dodon prin modificarea Constituției? Să le luăm pe rând: să înlăture blocajele constituționale. Păi nimeni nu l-a forțat pe Igor Dodon de cinci ori să-și decline atribuțiile, dl Dodon pur și simplu era obligat, potrivit Constituției, să semneze decretele prezidențiale de numire a miniștrilor sau de promulgare a legilor, pentru asta nu e nevoie să modifici Constituția. Curtea Constituțională a adoptat, în ianuarie 2017, o hotărâre prin care spune că neîndeplinirea obligațiunilor șefului statului poate avea consecințe și acesta poate fi înlăturat din funcția pe care o ocupă, dar această prevedere persistă în Constituție, era suficient ca parlamentul să pornească procedura de impeachment împotriva șefului statului. Acest lucru nu s-a întâmplat și am avut o istorie foarte ciudată când de cinci ori am avut câte doi președinți: unul era Igor Dodon care, chipurile, era în incapacitate de exercițiu, pe de altă parte, președintele parlamentului devenea pentru o perioadă foarte scurtă șef al statului și avea misiunea să promulge legile sau să semneze decretele prezidențiale.”

Europa Liberă: Deci, dacă am fi răutăcioși, am putea constata că Dodon se răzbună pentru această situație umilitoare?

Igor Boțan: „Vrea să se răzbune, dar el poartă vina pentru faptul că nu și-a onoratul angajamentul. Atunci când a depus jurământul, s-a angajat să procedeze așa cum prevede Constituția.”

Europa Liberă: Și dacă nu-i place o lege, nu-i place un act legislativ furnizat de parlamentari?

Igor Boțan: „Iată, dl Dodon spune că o soluție ar fi modificarea Constituției, dar nimeni nu-și imaginează ce poate fi modificat în Constituție ca un șef de stat care are obligațiuni prescrise expres să semneze decretele și sigur ar fi o soluție ca impeachmentul să fie declanșat de o manieră mult mai facilă.”

Europa Liberă: Unora li se creează impresia că vrea, de fapt, republică prezidențială, în eventualitatea în care va obține al doilea mandat de președinte, astfel încât să poată proceda ca Putin actualmente și Lukașenko în trecut.

Igor Boțan: „Este adevărat și acesta a fost obiectivul dlui Dodon anunțat în 2016, trecerea la republică prezidențială, numai că o astfel de trecere la republică prezidențială necesită discuții largi în societate. Dl Dodon și Partidul Socialiștilor pur și simplu nu au încrederea cetățenilor în măsura în care să poată porni o astfel de reformă. Trebuie să ne referim la un amendament care chiar probabil este necesar să fie, cel puțin să se încerce să fie făcut, este vorba despre micșorarea numărului deputaților și trecerea la mandatul imperativ, așa cum cetățenii au votat la 24 februarie 2019. Deci a fost un referendum consultativ, Partidul Socialiștilor nu l-a susținut și iată că acum dl Igor Dodon spune: da, domnilor, iată trebuie să discutăm această problemă, inclusiv pentru a depăși problema traseismului politic. Cei mai mari beneficiari ai traseismului politic au fost chiar Igor Dodon și Partidul Socialiștilor, iar Comisia de la Veneția spune foarte clar: în țările în tranziție spre democrație nu se poate introduce acest mandat imperativ, adică un mandat care era folosit în Evul Mediu. Noi avem un parlament care reprezintă poporul Republicii Moldova și deputații în acest parlament trebuie să aibă acest mandat reprezentativ, care nu poate fi limitat, iar problema traseismului se rezolvă cu alte metode, pe care Comisia de la Veneția le propune în calitate de exemplu. Deci și acest amendament este imposibil, din punctul meu de vedere, în contextul pe care îl avem, iar dacă ajungem și la articolul 142, dacă acest articol va fi modificat și introdus pentru a fi supus referendumului, atunci întreaga construcție a lui Igor Dodon va cădea. Articolul 142 prevede că modificarea prevederilor privind statutul de stat independent și de stat suveran poate fi adoptat doar prin referendum de către cetățeni cu un rezultat pozitiv din partea a cel puțin jumătate din cetățenii înscriși în listele electorale. Avem datele recente de săptămâna trecută oferite de Comisia Electorală Centrală. Potrivit acestor date avem 3,2 milioane de cetățeni. Deci, ca aceste modificări constituționale să treacă, este necesar ca cel puțin un milion 600 de mii de cetățeni să spună „Da” modificărilor. Acum, dacă ne uităm la statistica electorală, la alegerile din Republica Moldova cu greu participă 1,5 milioane, deci nici numărul necesar nu-l avem, din cauză că foarte mulți cetățeni din țara noastră sunt peste hotare, iar participarea lor la alegeri este imposibilă.”

Igor Boțan, political analyst

Europa Liberă: Din discursul lui Igor Dodon am înțeles că dânsul vrea să excludă în general acest articol, nici să nu existe dreptul cuiva - fie al parlamentului, fie al cetățenilor - să conteste utilitatea statului Republica Moldova.

Igor Boțan: „Dar înlăturarea acestui articol din Constituție necesită ca la referendum să participe mai mult de 1,6 milioane de cetățeni care să spună „Da”.”

Europa Liberă: Deci, oricare reformă necesită această cotă de participare?

Igor Boțan: „Nu, doar reforma care conține anularea articolului 142 sau modificarea acestui articol.”

Europa Liberă: Să luăm alt punct vulnerabil, așa cum îl definesc mulți analiști și oponenți ai lui Dodon, care, de altfel, îi reproșează că totul, de fapt, se învârte în jurul federalizării, că restul este o perdea de fum ca să acopere intenția dânsului de a federaliza Republica Moldova, adică de a-i recunoaște de jure statutul actual al Transnistriei. Sunteți de acord cu această îngrijorare?

Igor Boțan: „Sigur că da. Așa cum spuneam de la început, dl Dodon nu a îndeplinit nimic din promisiunile sale, inclusiv soluționarea problemei transnistrene cu participarea Rusiei. Și aici este important că, în ultima sa discuție cu jurnaliștii promitea că, într-un an după eventuala sa alegere, rezolvă problema transnistreană și înțelegem că atunci când spune aceste lucruri are în vedere modificarea cadrului constituțional, astfel încât Transnistria să figureze acolo în calitate de eventual subiect care nu se va numi federal, dar cu statut special. Însă noi am văzut care sunt intențiile adevărate ale dlui Dodon din filmulețul în care discuta cu dl Plahotniuc despre ceea ce-și dorește Moscova și cum trebuie pentru atingerea acestor obiective să existe două documente: unul oficial secret, în care drepturile Transnistriei să fie consfințite cu acordul Rusiei, și unul pentru ochii lumii.”

Europa Liberă: Judecând după aroganța lui Krasnoselski, Tiraspolul deja se conduce de acel document secret și e puțin probabil să accepte un statut mai mic decât cel pe care și l-a dobândit până acum de facto?

Igor Boțan: „Sigur că da. Acesta este unul din scopuri și mai există un scop care se întrevede foarte clar și e legat de hotărârile Curții Constituționale. Există acordul din 21 iulie 1992 dintre Federația Rusă și Republica Moldova privind încetarea focului în Transnistria. Articolul 2 al acestui acord prevede instituirea Zonei de Securitate și părțile care trebuie să-și scoată armamentul din această Zonă de Securitate cu implicarea Rusiei în calitate de pacificator. Ironia sorții este că Rusia în 1992, exact pe 29 iulie, atunci când noi sărbătorim Ziua Constituției, Rusia și-a introdus forțele pacificatoare care au venit de la Pskov și Tula și au fost dislocate în Transnistria pentru a apăra așa-zisa situație de facto și a delimita părțile. Acum problema este că Curtea Constituțională la 2 mai 2017 a adoptat o hotărâre potrivit căreia Rusia este stat ocupant și Transnistria este ocupată de către Federația Rusă, este hotărârea Curții Constituționale. Pe de altă parte, avem acordul la care m-am referit, prin care Rusia a devenit pacificator. Sigur că lui Igor Dodon nu-i prea convine această situație, de aceea caută motive pentru a anula parte din hotărârile Curții Constituționale și își dorește să facă acest lucru prin o modificare radicală a Constituției țării.”

Europa Liberă: Cât de mult îi convine Partidului Socialiștilor să preia acest castan fierbinte din mâinile lui Dodon în viitoarea campanie prezidențială, dar mai ales la anticipate?

Igor Boțan: „Calculele socialiștilor ar fi că, da, este un vehicul care le convine, pentru că dl Dodon este liderul lor informal și joacă un rol în care încearcă să-l copieze pe Vladimir Putin, care, pe de o parte este liderul Partidului „Edinaia Rossia”, pe de altă parte participă în calitate de candidat independent. Convingerea mea este că această tentativă de modificare a Constituției va eșua, pentru că multe din problemele pe care încearcă să le ridice, chipurile, să le rezolve Igor Dodon se rezolvă elementar. E suficient ca șeful statului să-și îndeplinească obligațiunile, iar parlamentul atunci când este nevoie să intervină pentru a-l pune la punct, nu este nevoie de modificarea Constituției. Problema lui Igor Dodon este că vede cum se ruinează prietenia din cadrul Uniunii Economice Euroasiatice, vedem un conflict fără precedent între Belarus și Federația Rusă, vedem proteste ample în Federația Rusă, în care cetățenii din estul extrem al Rusiei cer demisia lui Vladimir Putin, în care, apropo, cetățenii Federației Ruse cer federalism adevărat, nu butaforic, care există în Federația Rusă. Din acest punct de vedere modelele, deopotrivă rusesc și belarus, pe care le râvnea dl Dodon, acum se ruinează în ochii lui.”

Europa Liberă: Și atunci, de ce nu se agață de colacul salvator european?

Igor Boțan: „Păi se agață și se agață foarte puternic. Am văzut declarația din luna mai a premierului Ion Chicu, care a spus foarte clar și tranșant: calea noastră este nu integrarea europeană, dar aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Și asta-i părerea lui Dodon?

Igor Boțan: „Asta-i părerea lui Ion Chicu, prim-ministru, care a fost consilier prezidențial și care, potrivit amendamentelor pe care dl Dodon dorește să le introducă în Constituție, acest dl Ion Chicu, care este cetățean al României, nu ar mai trebui să aibă dreptul să dețină funcții înalte în stat.”

Europa Liberă: Până acolo este purtătorul neoficial de cuvânt al președintelui Dodon.

Igor Boțan: „Da, dar de ce are nevoie dl Dodon de modificări în Constituție pentru a-l alunga din funcție de prim-ministru pe Ion Chicu, care este cetățean al României? Convingerile dlui Dodon nu sunt suficiente pentru a-l scoate din funcție pe Ion Chicu? Iată încă o întrebare retorică. Deci sunt lucruri, așa cum vă spuneam, legate în exclusivitate de planurile electorale ale președintelui Dodon și Partidului Socialiștilor, dar această reformă constituțională cu certitudine va eșua, iar dacă va fi elaborat un text, va fi foarte curios să-l analizăm ca să înțelegem totuși ce urmărește președintele Dodon. Părerea mea este că vom ajunge la concluzia că a dorit să găsească o scuză pentru faptul că în perioada 2016-2020 nu a reușit să îndeplinească nicio promisiune din cele pe care le-a făcut în fața cetățenilor acum patru ani de zile.”

Europa Liberă: Comitetul pentru formularea acestui document întrunește somități din dreptul constituțional. Oare ei nu vor avea ambiția să propună un proiect fezabil?

Igor Boțan: „Sigur că vor avea și acolo sunt, exact așa cum ați menționat Dvs., oameni respectabili care își cunosc domeniul foarte bine și tocmai acest lucru va face imposibilă, din punctul meu de vedere, elaborarea unui document care să fie agreat de toți. Și noi am mai avut experiența respectivă, exact 10 ani de zile în urmă, dl Mihai Ghimpu a instituit o comisie care trebuia să revadă normele constituționale și această comisie a elaborat un proiect pe care l-a numit, apropo, ca să înțelegeți cât de important este, l-a numit „Redacție nouă a Constituției”, pe motiv că doar 69 de articole au fost modificate, adică aproximativ jumătate, ceea ce nu înseamnă că este o Constituție nouă, iar dacă nu e o Constituție nouă, atunci nu e nevoie să fie adoptată o lege specială privind ieșirea din cadrul constituțional vechi și intrarea în cadrul constituțional nou, lucru pe care îl va avea de înfruntat această comisie instituită de dl Dodon și dl Dodon care a instituit această comisie. Orice Constituție nouă trebuie să prevadă modul de ieșire din cadrul vechi și intrare în cadrul nou, iar aceasta înseamnă că nu poți depăși exigențele impuse de articolul 142, pentru că este atins acest articol, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din cetățenii cu drept de vot trebuie să spună „Da” prin referendum acestei modificări. Altfel, eu ajung la concluzia că este o inițiativă pur electorală, fără putință de a fi implementată, iar răspunsul la întrebarea Dvs. privind componența acestei comisii, da, acolo într-adevăr sunt oameni care au o pondere demnă de tot respectul în domeniul pe care îl mânuiesc și îl cunosc, dar este, din punctul meu de vedere, absolut imposibil ca acești oameni foarte diferiți să aibă puncte de vedere similare pe subiectele la care ne-am referit.”