Linkuri accesibilitate

Olesea Stamate (fost ministru al Justiției): „Intenționăm să facem un protest ca să-l convingem pe președintele Dodon să nu semneze decretul de numire a dlui Clima”


Săptămâna trecută, o serie de avansări în justiție au pus din nou sub semnul întrebării seriozitatea reformelor din domeniu, dar președintele Igor Dodon și PSRM nu comentează. Pentru moment.

Președintele Igor Dodon continuă să se facă că nu a văzut controversatele avansări din justiție de săptămâna trecută, acele avansări despre care ambasadorul UE la Chișinău spunea că „dezamăgesc” și „ridică îndoieli cu privire la sinceritatea cuvintelor despre reforma sistemului de justiție”.

Nu au comentat situația nici Partidul Socialiștilor aflat la putere sau cel democrat, care îl sprijină. Ce crede însă fosta ministră a justiției Olesea Stamate despre avansarea în fruntea Curții de Apel a unui magistrat care a validat în 2018 anularea alegerilor din Chișinău?

Interviul matinal cu fosta ministră a justiției, Olesea Stamate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:16 0:00
Link direct

Olesea Stamate, fost ministru al Justiției
Olesea Stamate, fost ministru al Justiției

Olesea Stamate: „Una din funcțiile sau împuternicirile cele mai importante ale unui președinte de instanță este formarea completelor. Președintele unei instanțe, în cazul de față al Curții de Apel, formează la începutul anului completele de judecată – pe civil, pe penal și pe contencios administrativ și, respectiv, numește președinții acestor complete și poate asigura ca anumiți judecători care știe ce soluții dau sau știe de cine ascultă să fie numiți în anumite complete și în anumite funcții, de exemplu, de președinte al acestui complet de judecată. Deci, acesta ar fi, din punctul meu de vedere, mecanismul prin care se asigură controlul asupra procesului electoral, sigur că nu asupra întregului proces electoral, să nu ne facem o impresie greșită. Este vorba doar de eventuala contestare a alegerilor, validarea rezultatelor alegerilor ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Toate aceste procese vor fi coordonare acum de Vladislav Clima, care a pus punct cumva în dosarul anulării alegerilor din 2018?

Olesea Stamate: „Exact! D-lui a fost avansat, dacă nu greșesc, în 2017 de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani în funcția de judecător la Curtea de Apel. Înțeleg că „și-a făcut treaba”, peste un an de zile dând soluția care le-a fost necesară celor care l-au promovat atunci, deoarece și el a fost numit judecător la Curtea de Apel prin decretul președintelui și acum este remunerat sau mulțumit din nou fiind avansat în funcția de președinte al acestei instanțe.”

Europa Liberă: Cum este legată această avansare cu alegerile care ar putea avea loc la toamnă?

Olesea Stamate: „Păi este clar că Partidul Socialiștilor și, în general, așa-numita alianță de guvernare pe care o avem acum este interesată să aibă un control cât mai mare asupra rezultatului alegerilor și ei vor încerca să tragă de sfori în toate sectoarele posibile. Nu vor deschide secții electorale în diasporă, unde le va fi interesul să nu deschidă sau să deschidă cât mai puține, se va vedea cum vor mobiliza voturile din regiunea transnistreană etc.

Deci sunt mai multe instrumente de genul acesta, iar unul din instrumente e să ai pe cineva în instanțele de judecată – în instanța de fond, în Curtea de Apel și, ulterior, în Curtea Supremă de Justiție care să pună punctul pe acele plângeri, acele cereri care ajung pe rolul instanței vizând alegerile și să dea soluții comode, nu conform legii, dar soluții care convin celor care sunt la guvernare și celor care promovează asemenea judecători în funcții-cheie. În cazul dlui Clima nu este doar dosarul cu alegerile, dar și terenul de la „Moldexpo” care a fost alocat companiei lui Vlad Plahotniuc, acolo unde se află acum holdingul media. Bine, decizia lui Clima de atunci a fost anulată de Curtea Supremă de Justiție, dar decizia lui a fost de a aloca acest teren lui Plahotniuc. Și mai sunt și altele, adică nu este unicul caz, ca să fie foarte clar. Deci, nu există niciun dubiu că omul acesta nu are ce căuta în fruntea Curții de Apel.”

Europa Liberă: În calitatea Dvs. de opoziție, membră a unui partid care face din opoziția parlamentară, ce pârghii puteți pune în aplicare ca să nu lăsați să se întâmple scenariile despre care vorbeați mai devreme?

Intenționăm să facem un protest lângă președinție ca să-l îndemnăm, să încercăm să-l convingem pe președintele Dodon să nu semneze decretul de numire în funcție a dlui Clima la președinția Curții de Apel.

Olesea Stamate: „Mai este o etapă: după ce CSM l-a ales pe Clima în calitate de președinte al Curții de Apel, urmează acesta să fie validat prin decretul președintelui. Deci mai avem ultima etapă. Intenționăm să facem un protest lângă președinție ca să-l îndemnăm, să încercăm să-l convingem pe președintele Dodon să nu semneze decretul de numire în funcție a dlui Clima la președinția Curții de Apel și desigur că vom urmări ce se întâmplă la Curtea de Apel după ce va fi numit, dacă eventual va fi totuși numit în funcția respectivă, cum vor fi formate acele complete de judecată, cine va fi președintele completului de judecată pe diferite segmente, ca să ne dăm seama care este de fapt planul. Noi intuim care este planul, dar atunci vom avea mai multe argumente și vom urmări efectiv în detaliu ce se întâmplă în cadrul acelor complete de judecată și ce decizii vor fi emise, ca să fim pregătiți ca în eventualitatea unor decizii care vor trebui să fie luate în materie electorală să anticipăm anumite lucruri și să semnalăm către comunitatea internațională, să informăm cetățenii Republicii Moldova, opinia publică, eventual să organizăm proteste dacă va fi cu putință și dacă va fi cazul.”

Europa Liberă: V-ați așteptat? Această avansare nu a fost singura care s-a propus la această ședință a Consiliului Superior al Magistraturii, unele s-au întâmplat, altele nu s-au întâmplat, dar, iată, tocmai asta s-a întâmplat, poate mai sfidătoare pare. A fost criticată inclusiv de ambasadorul european la Chișinău în termeni diplomatici, dar d-lui a sugerat că deranjul cel mare este produs tocmai de această avansare. Dvs. v-ați așteptat să se meargă până într-aici?

Olesea Stamate: „Eu speram foarte mult că n-o să se meargă până într-aici. Știam că se fac și anumite presiuni asupra membrilor mai vechi ai Consiliului Superior al Magistraturii. Deci, fără membrii vechi ai CSM-ului, fără acei care au fost înainte de a se fi suplinit numărul membrilor și să fi fost aleși ultimii patru membri ai CSM, acest vot nu ar fi fost posibil. Ne dădeam seama că vor încerca să apese pe diverse butoane ca să convingă membrii dintre cei vechi ai CSM-ului să voteze candidații care se dorește a fi votați în aceste funcții. Până în ultima clipă am sperat că nu se va întâmpla, că totuși vor rezista, va fi suficientă tărie, va fi suficient curaj acolo, dar presupun că și presiunile au fost cumva prea mari și unii dintre ei nu au rezistat.”

Europa Liberă: De ce anume această avansare a trecut săptămâna precedentă, iar altele au fost amânate? Dvs. cum vă explicați faptul că președintele CSJ, concursul pentru CSM, toate cumva au fost amânate, dar această avansare s-a produs și, dacă ați observat, nu a fost comentată? În ciuda criticilor, nu a fost încă comentată în niciun fel de președintele Igor Dodon, de cineva care ar reprezenta mai mult sau mai puțin puterea politică.

Olesea Stamate: „Anticipez de ce nu a fost comentată: deoarece nu poți să comentezi ceva care este pe față. Este atât de evident că Clima sau judecătoarea Cișca-Doneva nu sunt potriviți pentru aceste funcții și cetățenii știu, deci nu poate să iasă acum președintele Dodon și să spună că ei sunt buni. Asta ar fi pur și simplu o sfidare a moralității și a oricărei înțelegeri de către cetățeni a situației din Republica Moldova și, în special, a ceea ce ține de justiție, iar să iasă și să critice, să spună că CSM-ul a făcut urât și nu e bine, asta ar însemna că el ulterior nu-i va promova și pentru Clima de la Curtea de Apel el ar trebui să nu emită decretul de numire în funcție.”

Europa Liberă: Tăcerea președintelui, apropo, înseamnă că cel mai probabil ar trebui să ne așteptăm la promovarea acestui magistrat?

Olesea Stamate: „Cel mai probabil, da. Eu aș anticipa cumva o posibilitate ca președintele Dodon să încerce să iasă basma curată din tot exercițiul acesta și, mai mult decât atât, să-și facă cumva un pic de PR în ajunul campaniei electorale, să spună: „Uite, eu, într-adevăr, țin la reforma justiției și eu vreau oameni corecți și voi, cei de la CSM, sunteți răi, iar eu sunt bun și pe acesta nu pot să-l numesc”, dar eu cred că aici interesele de asigurare a controlului asupra Curții de Apel sunt net superioare față de interesele de a face un moment de PR, pe care oricum cetățenii îl uită într-o săptămână. De aceea eu cred că el va fi totuși promovat.”

Europa Liberă: Între Vladislav Clima și așa-zisul complot al judecătorilor de anul trecut, când încercau să demită CSM-ul actual și să-l înlocuiască cu altul, Dvs. vedeți vreo legătură între toate aceste lucruri?

Olesea Stamate: „De fapt, foarte mulți dintre judecătorii care au candidat acum în cadrul concursului de la CSM, inclusiv pentru funcțiile de judecători în instanțele superioare, nu de conducere, pur și simplu avansarea la o instanță superioară, mulți dintre ei se regăsesc dintre cei care au stat fie la baza organizării acelor adunări extraordinare a judecătorilor, fie chiar au participat activ în cadrul adunării cu discursuri.”

Europa Liberă: Și ce trebuie să înțelegem din asta?

Olesea Stamate: „Atunci s-a încercat să se schimbe componența CSM-ului, deoarece ea nu convenea și nu convenea, pentru că nu voia să dea decizii convenabile cuiva. Și atunci au hotărât să schimbe componența prin a convoca Adunarea generală a judecătorilor într-un mod absolut ilegal și lucrul acesta a eșuat de două ori.

Acum sunt câțiva „sfeșnici” (așa le spun eu) de-ai lui Dodon care încearcă să tragă sforile în justiție și aceștia au găsit o altă metodă. Au zis, uite, era un proiect la Ministerul Justiției prin care se propunea mărirea numărului membrilor CSM și suplinirea acestuia cu încă trei membri din rândul profesorilor de drept. Deci e foarte bine, perfect, noi îi luăm, îi promovăm și prin concursurile mimate, pe care știm noi foarte bine să le organizăm, vom avea oamenii care ne sunt obedienți, astfel asigurăm o balanță înclinată în favoarea noastră în CSM. Și iată acest lucru s-a făcut. Dacă nu a mers o opțiune, a mers a doua și, din păcate, acum vedem că mers.”

Europa Liberă: Dar uitați-vă, dna Stamate, autoritățile de la Chișinău negociază acum și cu Fondul Monetar Internațional, iar o condiție esențială va fi legată de justiție, și cu Uniunea Europeană. Republica Moldova are nevoie de acești bani acum. Cum vă explicați, de ce aceste autorități au mers la acest risc de a-și compromite aceste discuții cu donatorii externi cu prețul unor avansări contradictorii în justiție?

Olesea Stamate: „Miza cea mare și cel mai important lucru care este pentru președintele Dodon este realegerea lui pentru un nou mandat. Orice altceva, acoperirea acelui deficit bugetar pe care îl avem de 18 miliarde, asigurarea cetățenilor, medicilor, antreprenorilor cu resurse suficiente ca să reziste și să iasă cât de cât bine din toată criza asta pandemică sunt mult prea departe, comparativ cu obiectivul nr. 1 – realegerea lui în calitate de președinte. Și atunci, aceste instrumente, inclusiv în justiție, sunt extrem de importante. Niciun acord cu FMI sau cu Uniunea Europeană nu va prevala asupra interesului de a asigura un control suficient de bun asupra instanțelor judecătorești, procuraturii ș.a.m.d. Acesta este un plan foarte bine elaborat, la asta s-a lucrat, vă dați seama, din vara anului trecut până acum foarte temeinic și planificat. Și, presupun eu, în cazul în care Dodon nu este reales în funcția de președinte, nu-i mai pasă de acordurile cu FMI și cu Uniunea Europeană, deoarece nu se știe ce se va întâmpla pe scena politică în cazul în care el nu este ales președinte.

Mai mult ca sigur că vor urma alegeri parlamentare anticipate și atunci scena politică va fi plină de cu totul alte evenimente. În cazul în care va fi reales în calitate de președinte și va avea nevoie de acești bani pentru a asigura continuitatea guvernării și ca să poată să achite elementar salarii și pensii oamenilor, presupun că mizează pe faptul că îi vor putea cumva îndupleca pe europeni și FMI că de acum înainte garantăm, ce s-a întâmplat acum trei luni nu contează, dar, iată, noi acum semnăm acordul, avem condiționalitatea X și noi pe asta o s-o îndeplinim, pe care evident că n-au s-o îndeplinească.

Eu nu am văzut care este exact condiționalitatea în justiție, dar eu sunt sigură că ei nu au s-o îndeplinească, ei niciodată n-au fost interesați de o reformă veritabilă a justiției. Respectiv, pur și simplu vor încerca să mai întindă de timp, așa cum au încercat să mai întindă de timp cu guvernul Maia Sandu, de fiecare dată tărăgănând anumite decizii.”

Europa Liberă: Ce așteptări aveți în legătură cu celelalte numiri care nu s-au întâmplat în CSJ, în CSM? Ce așteptări aveți acum, după ce au fost aceste reacții destul de ferme din partea partenerilor externi?

Olesea Stamate: „Eu cumva anticipez că s-ar putea unele persoane care sunt cunoscute drept foarte toxice pentru sistem să nu fie totuși promovate la CSJ și la Curtea de Apel Chișinău, deoarece va fi deja riscul prea mare. Acum ei și-au asigurat ceea de ce au avut nevoie cel mai mult. Sigur că ei ar fi vrut să asigure și președinția Curții Supreme de Justiție și nu știu cum le-a reușit celor de la CSM totuși să nu numească pe nimeni la președinția Curții Supreme de Justiție, dar, pe de altă parte, au reușit să numească doi vicepreședinți la Curtea Supremă de Justiție. Din punctul meu de vedere este bine să fie un vicepreședinte care conduce colegiul penal și celălalt care conduce colegiul civil, dar asta nu este atât de critic.

Deci fără acești vicepreședinți și președintele Curții Supreme de Justiție se mai putea de așteptat un pic, ca să poată fi organizat un concurs astfel încât să nu existe dubii, dar problema este că atunci când Comisia juridică a parlamentului respinge candidatura dnei Puică, care este printre puținii judecători într-adevăr corecți, onești din sistem fără niciun fel de argumente și absolut ilegal, ei nu au dreptul juridic să respingă candidatura decât în anumite cazuri care sunt specificate în lege și ei fără niciun fel de argumentare resping, vă dați seama ce semnal dă acest fapt celorlalți judecători care sunt onești și care ar vrea să avanseze, care ar fi eventual candidați pentru președinție la CSJ sau pentru președinție la Curtea de Apel.

Toate semnalele pe care le dau ei sunt că ei promovează pe cei care dau hotărâri nu în interesul legii, dar în interesul partidului.

Noi nu prea am avut candidați pentru funcția de președinte la CSJ, pentru vicepreședinți la CSJ nu prea am avut candidați despre care să poți spune cu încredere: Da, într-adevăr, dacă ar fi fost votat acesta ar fi fost excelent. Nu! Și atunci, unica soluție este să mai amâni un pic, dar în timpul acesta să dai semnale pozitive, dacă poți, dar ei nu pot, ei nu vor, deoarece pe ei unicul lucru care îi interesează este să asigure controlul total asupra justiției. Toate semnalele pe care le dau ei sunt că ei promovează pe cei care dau hotărâri nu în interesul legii, dar în interesul partidului.”

Europa Liberă: Cu toate astea, Uniunea Europeană sprijină financiar Republica Moldova. Iată a venit și prima tranșă din aceste 100 de milioane de euro destinate crizei. Cum vă explicați?

Olesea Stamate: „Uniunea Europeană nu poate să întoarcă spatele Republicii Moldova în special în situația asta de criză pandemică, care a lovit puternic în toate țările lumii. Uniunea Europeană desigur că a căutat modalități să sprijine Republica Moldova în aceste clipe dificile, sprijin pentru care îi suntem recunoscători, însă acest sprijin nu trebuie confundat cu celălalt acord de finanțare, de suport bugetar care prevede condiționalități clare. Să vedem dacă următoarea tranșă va fi sau nu debursată, fiindcă eu anticipez că condiționalitățile pentru următoarea tranșă nu vor fi îndeplinite. Acum au fost la limită îndeplinite condiționalitățile, deci votarea legii cu privire la aplicarea sancțiunilor în cazul infracțiunilor de spălare a banilor, finanțarea terorismului și legea ONG-urilor. Noi am insistat în fiecare zi ca guvernul și deputații să avanseze pe aceste două subiecte și, în special, pe legea ONG-urilor care stătea în parlament deja de doi ani de zile și nu se făcea nimic cu ea. Inclusiv la insistența noastră, aceste două legi au fost adoptate, astfel realizând partea de condiționalități tehnice pentru îndeplinirea acordului de asistență macrofinanciară.”

XS
SM
MD
LG