Linkuri accesibilitate

Demagogia liderilor provoacă resentimente și amărăciune printre cetățenii de rând


Igor Dodon s-a întâlnit cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski la reședința prezidențială de la Condrița

Din sumarul ediţiei:

Întâlnirea dintre Igor Dodon și Vadim Krasnoselski – ce s-a decis de fapt și care sunt mizele reale? Ce spun despre această întâlnire experții de la Chişinău și Tiraspol? Doar patru materii studiate în clasă și restul – acasă, prezența la școală în trei schimburi și ore scurtate la 35 de minute – aceasta este planul administrației de la Tiraspol pentru noul an școlar.

***

Demagogia liderilor provoacă resentimente și amărăciune printre cetățenii de rând
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

Pentru început, principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Guvernul Ion Chicu a aprobat în ședința de vineri extinderea cu 6 luni a termenului în care agenților economici din stânga Nistrului li se permite traversarea punctului de trecere a frontierei de stat Pervomaisk-Cuciurgan, Goianul Nou-Platonovo şi Novosaviţkoe-Cuciurgan, pentru efectuarea procedurilor de vămuire a mărfurilor, fără perceperea drepturilor de import sau export, fără aplicarea măsurilor de politică economică, prohibiţiilor, cu condiţia rămânerii mărfurilor pe teritoriul necontrolat de organele constituționale.

Site-ului deschide.md precizează că decizia vine după vizita de săptămâna trecuta la Condrița a liderului nerecunoscutei republici nistrene Vadim Krasnoselski și întrevederea acestuia cu președintele Igor Dodon.

Într-o reacție pe Facebook, vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, deputat PAS, formațiune condusă de Maia Sandu, a scris că acest gest al guvernului presupune amânarea cu jumătate de an a controlului comun moldo-ucrainean la punctul de trecere Cuciurgan, ceea ce este „o noua cedare unilaterală, o trădare a intereselor Republicii Moldova”. „Pe lângă profituri ilicite din contrabandă, scopul lui Dodon este să îndulcească Tiraspolul pentru a oferi în schimb cât mai multe voturi în prezidențiale”, susține Mihai Popșoi.

Guvernul Ion Chicu a aprobat vineri și inițierea negocierilor şi aprobarea semnării Acordului privind prelungirea mandatului Misiunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Republica Moldova şi în Ucraina (EUBAM), până la 30 noiembrie 2023, transmite agenția Moldpres. Mandatul Misiunii, început în 2005, a fost prelungit de cinci ori. Sarcina acestei structuri este de a controla traficul la hotarul dintre Republica Moldova şi Ucraina.

Președintele Igor Dodon spune că a discutat, marți, cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski, la reședința prezidențială de la Condrița, despre „depășirea barierelor de pe Nistru, apărute din cauza pandemiei de coronavirus”. Igor Dodon a fost criticat pentru faptul că la conferința de presă finală l-a numit pe liderul regiunii separatiste „președinte”.

„Astăzi a avut loc a șaptea întâlnire cu Vadim Nicolaevici, cu președintele Transnistriei. Prima întâlnire a fost la începutul lui 2017. În toți acești ani am avut un dialog constant și fructuos,” a declarat Igor Dodon. Detalii, în program.

Unsprezece „posturi sanitare” mai rămân în regiunea transnistreană, cinci fiind eliminate acum o săptămână. Vadim Kransnoselski a dat asigurări marți că „pe măsură ce răspândirea infecției cu coronavirus slăbește, aceste posturi vor fi eliminate”.

Vice prim-ministru pentru reintegrare, Cristina Lesnic
Vice prim-ministru pentru reintegrare, Cristina Lesnic

Negociatorul-șef din partea Chișinăului, Cristina Lesnic, a solicitat asigurarea necondiționată a liberei circulații a populației pe ambele maluri ale Nistrului. „Chișinăul nu va accepta politizarea subiectului școlilor cu predare în limba română și condiționarea de către Tiraspol a circulației celor aproximativ 400 de profesori și peste 1500 de elevi, solicitând reluarea liberei circulații începând cu 1 august anul curent”, a spus Cristina Lesnic. Subiectul a fost discutat în cadrul unei întrevederi în formatul 1+1 cu negociatorul șef din partea Tiraspolului, transmite IPN. Discuția a avut loc în format de videoconferință.

Sunt Lina Grâu și vă prezint principalele știri ale săptămânii trecute la Radio Europa Liberă

Președintele american Donald Trump, aflat în urma rivalului său democrat Joe Biden în sondajele electorale, a sugerat joi că alegerile prezidențiale ar trebui amânate, pentru că măsurile anti-coronavirus ar putea duce la falsificarea lor. „Amânarea alegerilor până ce oamenii vor putea vota așa cum trebuie, în siguranță???”, a scris Trump, întrebător, pe Twitter. În Statele Unite nu s-au amânat niciodată alegerile prezidențiale, nici măcar în timpul războiului civil sau a celor două războaie mondiale din secolul trecut, iar președintele nu poate face acest lucru, data alegerilor fiind stabilită prin lege federală, adoptată de Congres. Alegerile de anul acesta sunt programate pentru 3 noiembrie.

Bloggerul Alexei Romanov
Bloggerul Alexei Romanov

Un tribunal rusesc l-a condamnat la o săptămână de detenție pe un bine-cunoscut blogger, Alexei Romanov, care a scris despre protestele susținute de la Habarovsk, după ce l-a găsit vinovat de încălcarea legilor privind adunările publice. De trei săptămâni, locuitorii Habarovskului și ai altor orașe din regiune au ieșit în stradă în semn de solidaritate cu fostul guvernator Serghei Furgal, întemnițat sub acuzații pe care suporterii le consideră inventate.

„Vrem schimbare!”, scandează mii de oameni la mitingurile opoziției belaruse
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:16 0:00

Zeci de mii de persoane au participat săptămâna trecută la Minsk și în alte orașe din Belarus la mitinguri electorale în sprijinul candidatei opoziției Svetlana Tihanovskaia – soția unui oponent al regimului Lukașenko, intrată în cursa pentru alegerile prezidențiale din 9 august după reținerea soțului său. Sute de critici ai regimului, jurnaliști și bloggeri au fost deja reținuți în cursul actualei campanii electorale. La mitingul de la Minsk, Tihanovskaia a declarat între altele că opoziția nu vrea o revoluție, ci numai „alegeri libere și corecte”. Alexander Lukașenko este la conducerea țării din 1994 și candidează pentru încă un mandat.

***

După luni de zile în care nu a permis ieșirea din regiunea transnistreană a oamenilor de rând decât cu condiția carantinării pe 2 săptămâni, săptămâna trecută administrația de la Tiraspol a ridicat parțial această restricție, poate că și din cauza presiunilor tot mai mari din partea oamenilor blocați în regiune. Din 1 august a fost permisă deplasarea la Chişinău cu microbuzele și autobuzele de rută, cu condiția ca pasagerii să revină în regiunea transnistreană în 12 ore și să prezinte biletul cumpărat la gara auto. În același timp, rămâne interzisă deplasarea pe același traseu cu mașina personală.

Internauții au ridiculizat această decizie, întrebându-se cum se face că biletul de autobuz devine o dovadă a neinfectării cu Covid-19 într-un microbuz plin cu oameni, în timp ce călătoria cu mașina personală constituie un pericol, în viziunea administrației de la Tiraspol?

Însă la câteva zile după adoptarea acestei decizii, administrația transnistreană s-a răzgândit și a anulat permisiunea de a ieși liber din regiune pentru a merge în localitățile de pe malul drept. Oamenii pot pleca, tot pe 12 ore, dar numai dacă au o permisiune specială din partea Centrului operativ transnistrean pentru gestionarea epidemiei. Pentru a merge în Ucraina, va fi, la fel, nevoie de o astfel de permisie de la Tiraspol, dar și de un test negativ la COVID, cerut de autoritățile ucrainene. Iar locuitorii regiunii care vor merge în vacanțe în străinătate la revenire vor fi obligați să se testeze din cont propriu.

Tot săptămâna trecută s-a anunțat că elevii din școlile mari din stânga Nistrului ar putea studia din toamnă în trei schimburi. Va fi redus numărul de ore, iar durata acestora va fi scurtată la 35 de minute. În școală se va preda doar matematica, limba maternă, fizica și chimia. Celelalte materii vor fi predate la distanță. Educația este încă un domeniu ținut sub control de liderul regiunii, Vadim Krasnoselski, care a dat indicații săptămâna trecută responsabililor din educație:

Șefii de studii trebuie să vadă cum organizează orarul

„Pentru elev învățarea nu se încheie cu lecțiile din clasă. Elevul vine acasă și după un timp, o oră-două, continuă studiul la alte materii, deja la distanță. Șefii de studii trebuie să vadă cum organizează orarul”, a spus Vadim Krasnoselski.

Administrația de la Tiraspol a mai decis că la careul de început de an școlar vor participa doar elevii din clasa 1 și cei din clasele absolvente.

***

Principalul eveniment al săptămânii trecute a fost întâlnirea dintre președintele Igor Dodon și liderul transnistrean Vadim Krasnoselski. Delegația transnistreană a fost primită la reședința prezidențială de la Condrița, aspect care a fost criticat de mai mulți experți și reprezentanți ai opoziției. Întâlnirea de marți este a șaptea dintre cei doi, care nu s-au mai văzut din toamna lui 2019.

Igor Dodon îl întâlnește pe liderul transnistrean Vadim Krasnoselskyla reședința prezidențială de la Condrița, 28 iulie 2020
Igor Dodon îl întâlnește pe liderul transnistrean Vadim Krasnoselskyla reședința prezidențială de la Condrița, 28 iulie 2020

Printre subiectele discutate a fost libertatea de circulație în zona de securitate, unde partea transnistreană a instalat din luna martie 37 de posturi, formal pentru a opri extinderea pandemiei de coronavirus. Chișinăul consideră aceste posturi ilegale și susține că acestea împiedică cetățenii să se deplaseze liber. Au fost abordate subiecte din domeniul bancar, telecomunicații, precum și soarta unor dosare penale catalogate de Tiraspol ca fiind cu caracter politic, după cum relatează Valentina Basiul.

Pe măsură ce pandemia de coronavirus lua proporții, Chișinăul și Tiraspolul s-au acuzat reciproc că ar crea probleme părții adverse, îngrădind accesul liber al cetățenilor, al specialiștilor din sănătate ori transportatorilor care aduc medicamente.

S-a ajuns la un moment dat ca Biroul de Reintegrare de la Chișinău să solicite o ședință mediată de observatorii internaționali, ședința nu a avut loc din lipsă de consens. Prin urmare, în circa jumătate de an s-au acumulat noi probleme ce își așteaptă rezolvarea, pe lângă cele cu trenă lungă pe care anterior se ajunsese la înțelegeri de principiu. Astăzi, președintele Igor Dodon a recunoscut că pandemia a înghețat practic procesul de reglementare transnistreană.

După o întrevedere tête-à-tête, Dodon și Krasnoselski s-au așezat la masa de negocieri împreună cu echipa de consilieri și alți funcționari.

Unul dintre punctele de pe agendă a vizat posturile de control pe care Tiraspolul le numește „sanitare” și cu statut „temporar”, care au sarcina să stăvilească răspândirea coronavirusului, posturi instalate de administrația transnistreană în jurul localităților controlate administrativ de Chișinău.

În același timp, Chișinăul susține că ar fi existat 37 de puncte de control în 11 localități ce împiedică aproape 50 de mii de oamenii să circule. Nu se poate deplasa la serviciu inclusiv personalul medical care activează în instituții de sub administrația moldoveană, nemaivorbind de cetățeni care vor sau trebuie să ajungă la tratament. În ajun, Igor Dodon a spus că autoritățile moldovene insistă pe scoaterea tuturor posturilor de control care nu fac parte din schema agreată în cadrul Comisiei Unificate de Control.

La Condrița au fost prezenți guvernatorul BNM Octavian Armașu și reprezentantul așa-zisei bănci centrale transnistrene Vladislav Tidva. Cei de la Tiraspol susțin că Chișinăul le-ar crea intenționat probleme companiilor transnistrene atunci când derulează operațiuni bancare.

Băncile de peste Nistru nu pot primi bani sau face transferuri decât prin intermediul băncilor moldovene, puține aleg instituții financiare din Rusia. Banca centrală a Moldovei spune că acestea sunt regulile în R. Moldova după aplicarea unor norme suplimentare împotriva spălării banilor și terorismului. Nu doar celor din Transnistria li se cer dovezi suplimentare despre sursa provenienței banilor, ci tuturor companiilor rezidente în R. Moldova.

Vadim Kransnoselski a menționat că s-a discutat și despre eliberarea cardurilor Visa și Mastercard de către băncile transnistrene.

Ion Manole, director executiv la Promo-Lex
Ion Manole, director executiv la Promo-Lex

Presa de la Tiraspol a anunțat că o altă temă de discuții a fost așa-zisele dosare penale împotriva unor cinovnici din regiunea secesionistă. Președintele Asociației Promo-LEX, Ion Manole, consideră că un asemenea subiect nu ține de competența președintelui R. Moldova, ci a justiției, fiind promovat insistent de Tiraspol. De ce? Pentru că autoritățile constituționale după anumite incidente deschid dosare penale, iar reprezentanții regiunii transnistrene, deși oficial vorbesc despre R. Moldova ca „stat vecin”, au în buzunare acte moldovenești și s-ar putea confrunta cu dificultăți atunci când traversează hotarul.

„Nu știu dacă aceste subiecte țin de competența președintelui R. Moldova, or noi avem grupuri de lucru care ar trebui să rezolve, să discute și să găsească soluții pentru astfel de situații. În al doilea rând, atunci când sunt încălcate aceste norme și aceste reguli impuse de către Federația Rusă după 1992 nu ai prea mult ce discuta sau negocia. Aceste posturi trebuie retrase imediat. Dacă se discută prea mult, atunci apare întrebarea ce se discută și de ce se discută atât de mult fără a se rezolva problemele cu care se confruntă oamenii. Din ceea ce am văzut pe site-urile din stânga Nistrului, observăm că agenda este impusă de Tiraspol. Regretăm lipsa de transparență a autorităților constituționale care a devenit o normă”.

Unii comentatori politici au sugerat că la întrevederea de la Condrița s-ar fi discutat și despre apropiatul scrutin prezidențial. Turismul electoral cu cetățeni care domiciliază în regiunea de peste Nistru necontrolată de Chișinău a devenit notoriu în urmă cu patru ani, dar mai ales în februarie 2019. Beneficiarul afluxului de voturi ar fi fost partidul președintelui Igor Dodon, afirmă la unison analiști avizați. Transportarea alegătorilor contra unor sume de bani, după cum au recunoscut unii votanți, a ridicat întrebări la capitolul cât de conștientă este alegerea lor. Aceste alegații vor fi vehiculate, susțin aceleași voci, atâta timp cât oficiali de la Chișinău sunt zgârciți în declarații despre procesul de negocieri. Între timp reprezentanții Tiraspolului au oferit mai multe informații pe platformele lor media.

***

După această întâlnire, Partidul Platforma DA a declarat că va depune un denunț la Procuratura Generală împotriva președintelui Dodon, care l-a numit pe liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, „președinte al Transnistriei”.

„Astăzi a avut loc a șaptea întâlnire cu Vadim Nicolaevici, cu președintele Transnistriei. Prima întâlnire a fost la începutul lui 2017. În toți acești ani am avut un dialog constant și fructuos,” a declarat Igor Dodon.

Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, a spus că tratamentul „de la egal la egal” pe care Dodon i l-ar fi acordat lui Krasnoselski este un „act imoral, ilegal, anticonstituțional, antipopular” și „inadmisibil”.

Președinția de la Chişinău a reacționat la critici și a spus că folosirea de către Igor Dodon a expresiei „președintele Transnistriei” în cazul liderului transnistrean nu înseamnă că șeful statului ar recunoaște legitimitatea autorităților din stânga Nistrului. „Expresiile utilizate țin de un context protocolar și nu se extind asupra stării politice de facto privind statutul regiunii transnistrene a Republicii Moldova”, se spune într-un răspuns dat de președinție postului TV8.

***

Unsprezece așa numite „posturi sanitare” mai rămân în regiunea transnistreană, cinci fiind eliminate pe parcursul zilei de luni. Așa a anunțat liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, după întrevederea de marți cu președintele Igor Dodon. Acesta a insistat, potrivit IPN, că aceste posturi „servesc nu pentru a împiedica cetățenii să se deplaseze pe un anumit teritoriu, ci pentru a preveni răspândirea necontrolată a infecției cu coronavirus”. Cu toate aceste noi asigurări, politicienii de la Chișinău continuă să ridice semne de întrebare privind rosturile posturilor suplimentare, după cum relatează Alla Ceapai.

De la începutul pandemiei administrația de la Tiraspol a decis unilateral, adică fără acordul Comisiei Unificate de Control, responsabilă de aprobarea şi supravegherea oricăror dispozitive militare şi paramilitare, instalarea a 37 de posturi noi de control. Aceste filtre au fost amplasate în jurul localităților controlate administrativ de Chișinău, sub pretextul limitării fluxului de oameni din rațiuni sanitare. Inițial administrația transnistreană dăduse asigurări că posturile de control vor activa temporar pe durata stării de urgența. După ridicarea acesteia la mijlocul lunii iunie, doar jumătate din posturi au fost demontate. Actualmente mai fac de gardă 11 posturi, susţine Tiraspolul, iar Chişinăul operează cu cifra de 13 filtre.

La o zi după ce liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a sugerat, după întrevederea cu preşedintele Igor Dodon, că deocamdată nu intenționează să scoată posturile de control rămase, subiectul a fost analizat de Serviciul de Informaţii şi Securitate în şedinţă convocată de Comisia parlamentară pentru securitate. După şedinţa desfășurată fără prezenţa presei, preşedintele comisiei parlamentare, deputatul democrat Alexandru Jizdan, și-a exprimat doleanța ca instituţiile statului să întreprindă măsuri mai prompte pentru a elimina aceste posturi ilegale.

„Optăm ca toate aceste posturi să fie scoase. În conformitate cu Acordul semnat în 1992, au fost acceptate doar 15 posturi de pacificatori. Celelalte posturi apriori sunt ilegale. De aceea instituţiile statului trebuie să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu. Vom solicita pe platforma parlamentară acţiuni mai prompte din partea tuturor instituțiilor statului.”

Alexandru Jizdan a mai precizat că la solicitarea Biroului de Reintegrare ar putea fi modificat Codul Penal astfel încât autoritățile constituționale să poată sancționa măsurile unilaterale ale administraţiei separatiste.

Instalarea unilaterală a posturilor de control a fost condamnată iniţial de organizaţii ale societăţii civile şi de Biroul de Reintegrare de la Chişinău, instituția încercând, fără succes, să convoace o reuniune mediată de observatori internaționali în acest subiect.

Analistul politic Ion Tăbârţă
Analistul politic Ion Tăbârţă

Analistul politic Ion Tăbârţă de la Institutul „Viitorul” remarcă faptul că situația din teren a ajuns în vizorul primelor persoane în stat abia după ce mai mulţi veterani de război au protestat împotriva instalării abuzive, din punctul lor de vedere, a filtrelor transnistrene. Tot atunci una din componentele majorității parlamentare – PD – a cerut convocarea Consiliului Suprem de Securitate. Președintele Igor Dodon a promis anterior că va convoca în şedinţă Consiliul de Securitate abia după întrevederea cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, întrevedere care a avut loc marţi. Ion Tăbârţă nu exclude că interesul sporit manifestat acum de autorităţile statului faţă de aceste posturi de control are şi un substrat electoral.

Vor veni cu acest pretins succes în faţa electoratului

„Actualele autorităţi au conștientizat că existenţa acestor posturi poate să le aducă prejudicii electorale în perspectiva alegerilor care ne aşteaptă. De aceea ei încearcă acum să remedieze, dacă se poate spune aşa, această problemă. Totodată vor încerca să aducă acest subiect, dacă vor reuşi să obţină de la aşa-numitele autorităţi de la Tiraspol scoaterea acestor posturi, drept un succes politic şi vor veni cu acest pretins succes în faţa electoratului.”

Ion Tăbîrţă spune că președintele Igor Dodon, dacă va candida pentru un al doilea mandat, cu siguranţă va miza pe voturile cetățeniilor din stânga Nistrului, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu patru ani, dar mai ales la parlamentarele din 2019 când afluxul de voturi a avantajat partidul şefului statului.

„Nu cred că trebuie să avem dubii că Igor Dodon va face tot posibilul, inclusiv va merge la înţelegeri de culise cu persoane-cheie din stânga Nistrului, pentru ca un număr cât mai mare de votanți să se prezinte la urnele de vot şi să-i asigure un scor cât mai mare posibil.”

Directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă, consideră că președinția şi guvernul trebuiau să condamne cu fermitate instalarea posturilor de control încă în martie, când acestea și-au făcut apariția. Autoritățile ar fi trebuit să acționeze prompt folosind inclusiv instrumentele economice, energetice şi vamale pe care le au la îndemâna, ne-a spus expertul într-un comentariu. De ce se intervine abia acum? O posibilă explicație, crede Victor Chirilă, e că se încearcă distragerea atenţiei opiniei publice, inclusiv a partenerilor occidentali de la recentele promovări controversate din cadrul instituțiilor-cheie ale sistemul judiciar.

***

Cum s-a văzut de la Tiraspol întâlnirea Dodon-Krasnoselski și în ce măsură ar putea urma rezultate concrete? O întrebare pe care corespondentul nostru în regiune, Serghei Ursul, a adresat-o lui Anatoli Dirun, directorul Școlii de studii politice de la Tiraspol.

Anatoli Dirun
Anatoli Dirun

Anatoli Dirun: „Primul lucru pe care îl constată toți observatorii care urmăresc cu atenție în primul rând campania electorală din Republica Moldova este că inițiativa a venit din partea Chişinăului. Campania electorală se pare că este cea care structurează prioritățile de pe agendă. Pe de altă parte este adevărat și că procesul de negocieri este ca o moară care trebuie să se învârte mereu și astfel de întâlniri sunt în interesul tuturor participanților la procesul de negocieri și sunt salutate de parteneri. Agenda a fost una tradițională, plus posturile de control, telecomunicațiile și așa mai departe. Iar un alt aspect a avut legătură cu ultimele alegeri prezidențiale din 2016 din Republica Moldova – clasa politică moldovenească ține minte foarte bine rolul relativ important al locuitorilor din Transnistria cu cetățenie moldovenească în alegerea președintelui Dodon. Și sunt multe discuții despre cum se va manifesta anul acesta Transnistria și cum va influența acest lucru poziția unuia dintre candidați, adică al președintelui actual. Și care va fi impactul, pe de altă parte, dacă Transnistria nu va participa, sub pretextul epidemiei și a imposibilității de a transporta organizat alegătorii.”

Europa Liberă: În trecut am asistat la episoade în care după întâlniri informale dintre oligarhii de pe cele două maluri se semnau la pachet decizii importante la nivel oficial. Credeți că și în continuare soluțiile pentru multe dintre chestiunile care afectează viața oamenilor de pe ambele maluri ar putea să se discute nu la nivelul grupurilor oficiale de experți, ci în cadrul unor astfel de întâlniri, denumite generic 1+1?

Anatoli Dirun: „Situația s-a schimbat doar din perspectiva faptului că moderatorul procesului, Vladimir Plahotniuc, nu mai este, însă „cauza lui este vie”. Da, astfel de experiențe au fost, ar fi absurd să negăm și faptul că astfel de contacte au loc în continuare. Dacă există oameni interesați de funcționarea unor anumite scheme economice, atât de pe malul drept, cât și de pe malul stâng, este evident că acești oameni vor depune un maxim de efort pentru ca aceste scheme să funcționeze. Respectiv, este nevoie de „acoperire politică”. Așa că logica acțiunilor este clară și simplă.

Mizele în această campanie electorală sunt destul de mari

Dar în ultimul an situația s-a schimbat foarte mult mai ales în Moldova, campania electorală prezidențială începe să ia turații și intră în atenția unor jucători regionali și cred că ar fi extrem de nerealist să se mizeze pe faptul că eventualele scheme vor fi trecute cu vederea sau ambalate drept înțelegeri nesemnificative dintre actori din umbră. Mizele în această campanie electorală sunt destul de mari, iată de ce nu cred că vom asista la punerea în aplicare pe față a unor înțelegeri netransparente, de culoar”.

***

Fostul șef al departamentului de externe de la Tiraspol, Vladimir Iastrebciak, spune că întâlnirea a adus totuși unele rezultate:

Vladimir Iastrebciak: „Însăși întâlnirea a fost un factor pozitiv, însăși faptul că cei doi au găsit timp, în contextul tuturor problemelor pe care le ridică această epidemie. A atras atenția spectrul foarte larg de subiecte discutate –libertatea de circulație, sectorul bancar, telecomunicațiile. E un lucru pozitiv că se discută probleme concrete și pragmatice care sunt în avantajul populației. Nu se merge pe angajamente globale, ci pe agenda vieții cotidiene. Păcat că aceste chestiuni nu sunt soluționate la nivelul experților tehnici. Dar oricum e bine că măcar liderii nu lasă aceste subiecte fără atenție.”

Europa Liberă: Întâlnirea a fost percepută de multă lume drept parte a campaniei de imagine a președintelui Igor Dodon în perspectiva alegerilor…

Vladimir Iastrebciak: „Faptul că președinții se întâlnesc, din păcate mai rar decât ar fi de dorit, deja este un lucru pozitiv. Dacă cineva vrea să-și facă imagine – asta este. Dar deocamdată vedem că nu atât președintele Republicii Moldova face asta, cât alți politicieni moldoveni care ar vrea să-și crească imaginea folosind acest subiect. Pe de altă parte, dacă soluționarea unor probleme concrete este însoțită și de o campanie informațională pe măsură – de ce nu?”

***

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au ieșit în stradă pentru a întreba oamenii de rând ce părere au despre întâlnirea de la Condrița.

Vox:

Viața noastră e un dezastru, nu putem trăi din acești bani

- Sigur că am vrea să discute și să se înțeleagă pe ceva teme concrete, că de 30 de ani tot discută și fără sens. Președinții se schimbă, iar pensiile noastre așa și rămân de 1000 de ruble. Cel mai mult suferim noi, pensionarii, viața noastră e un dezastru, nu putem trăi din acești bani. Trebuie să ajungă odată la un numitor comun, să se îmbunătățească și viața noastră. Și să se gândească în mod special la pensionarii transnistreni – diferența este foarte mare, pentru că cei care primesc pensie rusească cu 3-5 mii de ruble, iar noi avem doar 1000 de ruble. Doar întreținerea să o plătești și să mergi la un medic, de mâncare nu-ti mai rămâne.

- Au fost o mulțime de întâlniri din astea, ce putem aștepta de la ele? Nici nu știu că putem face, sincer. Probabil deja să ne unim cu Moldova, așa ca acest lucru să se facă fără război.

Tiraspol - S-a redeschis parcul de distracții
Tiraspol - S-a redeschis parcul de distracții

- Ca rezultate, după toate aceste întâlniri, nu vedem nimic, nu dau nimic. Nu vedem niciun fel de îmbunătățiri. Pensiile sunt mici, acum e sezonul legumelor, dar nu ne putem permite să le cumpărăm, nici suplimentul rusesc la pensii de 150 de ruble nu ne mai vine – chiar dacă nu era mare, era totuși și acesta un ajutor.

- Mie mi se pare că e o mare păcăleală, întâlnirile acestea se fac doar pentru aparențe. Trebuie de plecat de aici, că aici vor rămânea în curând doar bătrânii și copiii. Toată lumea fuge de aici.

Moldova -- Tiraspol, tânăr cu mască în fața unei tarabe stradale, încghețată, pop corn, cafea, afaceri mici, afacere mica, regiunea transnistreană, odihna, covid-19, epidemie, pandemie, Transnistria, separatist, 12Jul2020
Moldova -- Tiraspol, tânăr cu mască în fața unei tarabe stradale, încghețată, pop corn, cafea, afaceri mici, afacere mica, regiunea transnistreană, odihna, covid-19, epidemie, pandemie, Transnistria, separatist, 12Jul2020

- Astfel de întâlniri sunt necesare. Și ei trebuie să discute în primul rând întrebările economice și situația pensionarilor, care trebuie îmbunătățită. Și tinerii trebuie să fie susținuți, să se dezvolte, să aibă de lucru, să aibă unde învăța. De acest lucru trebuie să se ocupe conducerea, noi putem doar să votăm – da sau nu.

Nu prea văd evoluții pozitive, dar sper totuși că măcar ceva progres va fi

- Cred că este nevoie de astfel de întâlniri. Poate că așa se vor mai lămuri cu debandada asta de la noi. Pentru mine desigur că e mai bine să se deschidă frontiera, să simplifice circulația. Dacă Moldova consideră că Transnistria este parte a Moldovei, atunci să înceteze să mai pună piedici, cum au făcut în ultimul timp. Și Transnistria să vină în întâmpinare. Nu prea văd evoluții pozitive, dar sper totuși că măcar ceva progres va fi.

- Nu privesc televizorul deloc. Acum e vară, nu am timp, sunt cu copiii, cu nepoții – habar nu am!

- Despre ce trebuie să discute? Cred că trebuie să discute despre reunificare, cred că va fi mai ușor de trăit așa. Aici la noi din an în an e tot mai rău. Eu mă gândesc că dacă s-ar uni, ar fi mai bine…

***

Aici e Radio Europa Liberă

XS
SM
MD
LG