Linkuri accesibilitate

Scoaterea „posturilor sanitare” de la Nistru ar urmări și scopuri electorale, susțin unii analiști (VIDEO)


Inscripție în Chișinău. 27 aprilie 2020

Unsprezece „posturi sanitare” mai rămân în regiunea transnistreană, cinci fiind eliminate pe parcursul zilei de luni. Așa a anunțat liderul administrației separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, după întrevederea de marți cu președintele Igor Dodon, la reședința de la Condrița. Krasnoselski a insistat, potrivit IPN, că aceste posturi „servesc nu pentru a împiedica cetățenii să se deplaseze pe un anumit teritoriu, ci pentru a preveni răspândirea necontrolată a infecției cu coronavirus”. Cu toate aceste noi asigurări, politicienii de la Chișinău, inclusiv într-o comisie parlamentară, continuă să ridice semne de întrebare privind rosturile posturilor suplimentare.

Scoaterea „posturilor sanitare” de la Nistru ar urmări și scopuri electorale, susțin unii analiști
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:03 0:00
Link direct

De la începutul pandemiei administrația de la Tiraspol a decis unilateral, adică fără acordul Comisiei Unificate de Control, responsabilă de aprobarea şi supravegherea oricăror dispozitive militare şi paramilitare, instalarea a 37 de posturi noi de control. Aceste filtre au fost amplasate în jurul localităților controlate administrativ de Chișinău, sub pretextul limitării fluxului de oameni din rațiuni sanitare. Inițial administrația transnistreană dăduse asigurări că posturile de control vor activa temporar pe durata stării de urgența. După ridicarea acesteia la mijlocul lunii iunie, doar jumătate din posturi au fost demontate. Actualmente mai fac de gardă 11 posturi, susţine Tiraspolul, iar Chişinăul operează cu cifra de 13 filtre.

La o zi după ce liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a sugerat, după întrevederea cu preşedintele Igor Dodon, că deocamdată nu intenționează să scoată posturile de control rămase, subiectul a fost analizat de Serviciul de Informaţii şi Securitate în şedinţă convocată de Comisia parlamentară pentru securitate. După şedinţa desfășurată fără prezenţa presei, preşedintele comisiei parlamentare, deputatul democrat Alexandru Jizdan, și-a exprimat doleanța ca instituţiile statului să întreprindă măsuri mai prompte pentru a elimina aceste posturi ilegale.

„Optăm ca toate aceste posturi să fie scoase. În conformitate cu Acordul semnat în 1992, au fost acceptate doar 15 posturi de pacificatori. Celelalte posturi apriori sunt ilegale. De aceea instituţiile statului trebuie să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu. Vom solicita pe platforma parlamentară acţiuni mai prompte din partea tuturor instituțiilor statului.”

Alexandru Jizdan a mai precizat că la solicitarea Biroului de Reintegrare ar putea fi modificat Codul Penal astfel încât autoritățile constituționale să poată sancționa măsurile unilaterale ale administraţiei separatiste.

Instalarea unilaterală a posturilor de control a fost condamnată iniţial de organizaţii ale societăţii civile şi de Biroul de Reintegrare de la Chişinău, instituția încercând, fără succes, să convoace o reuniune mediată de observatori internaționali în acest subiect.

Analistul politic Ion Tăbârţă de la Institutul „Viitorul” remarcă faptul că situația din teren a ajuns în vizorul primelor persoane în stat abia după ce mai mulţi veterani de război au protestat împotriva instalării abuzive, din punctul lor de vedere, a filtrelor transnistrene. Tot atunci una din componentele majorității parlamentare – PD – a cerut convocarea Consiliului Suprem de Securitate. Președintele Igor Dodon a promis anterior că va convoca în şedinţă Consiliul de Securitate abia după întrevederea cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, întrevedere care a avut loc marţi. Ion Tăbârţă nu exclude că interesul sporit manifestat acum de autorităţile statului faţă de aceste posturi de control are şi un substrat electoral.

Ion Tăbârță
Ion Tăbârță

„Actualele autorităţi au conștientizat că existenţa acestor posturi poate să le aducă prejudicii electorale în perspectiva alegerilor care ne aşteaptă. De aceea ei încearcă acum să remedieze, dacă se poate spune aşa, această problemă. Totodată vor încerca să aducă acest subiect, dacă vor reuşi să obţină de la aşa-numitele autorităţi de la Tiraspol scoaterea acestor posturi, drept un succes politic şi vor veni cu acest pretins succes în faţa electoratului.”

Ion Tăbîrţă spune că președintele Igor Dodon, dacă va candida pentru un al doilea mandat, cu siguranţă va miza pe voturile cetățeniilor din stânga Nistrului, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu patru ani, dar mai ales la parlamentarele din 2019 când afluxul de voturi a avantajat partidul şefului statului.

Medicii din Zona de Securitate: „Mă întâlnesc cu familia în vamă”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:49 0:00

„Nu cred că trebuie să avem dubii că Igor Dodon va face tot posibilul, inclusiv va merge la înţelegeri de culise cu persoane-cheie din stânga Nistrului, pentru ca un număr cât mai mare de votanți să se prezinte la urnele de vot şi să-i asigure un scor cât mai mare posibil.”

Directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă, consideră că președinția şi guvernul trebuiau să condamne cu fermitate instalarea posturilor de control încă în martie, când acestea și-au făcut apariția. Autoritățile ar fi trebuit să acționeze prompt folosind inclusiv instrumentele economice, energetice şi vamale pe care le au la îndemâna, ne-a spus expertul într-un comentariu. De ce se intervine abia acum? O posibilă explicație, crede Victor Chirilă, e că se încearcă distragerea atenţiei opiniei publice, inclusiv a partenerilor occidentali de la recentele promovări controversate din cadrul instituțiilor-cheie ale sistemul judiciar.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG