Igor Grigoriev (Agrocereale): Impactul economic al războiului? PIB-ul Moldovei scade cu cel puțin 5%

Războiul din Ucraina va lovi direct economia din Republica Moldova, inclusiv exportul și importul de cereale, consideră Igor Grigoriev, directorul executiv al Asociației Exportatorilor de Cereale „Agrocereale”, fost șef al Agenției Proprietății Publice.

Igor Grigoriev (Agrocereale): Impactul economic al războiului? PIB-ul Moldovei scade cu cel puțin 5%

Europa Liberă: Ați adresat o scrisoare șefei guvernului, ministrului agriculturii și Comisiei pentru Situații Excepționale referitoare la criza care este generată de războiul ruso-ucrainean, mă refer la exportul și importul de cereale. De ce a trebuit să trimiteți acest mesaj autorităților?

Igor Grigoriev: „Am reacționat la această decizie imediat, în seara de 27 februarie, când a fost luată la Comisia pentru Situații Excepționale. Cred și sunt convins chiar, ca fost demnitar de stat, că decizia comisiei, decizia dnei prim-ministru și a guvernului este una pertinentă și este una care reiese din situația creată în regiune, inclusiv în urma războiului ruso-ucrainean, dar oricât de dificilă ar fi situația și chiar dacă e situație excepțională, socot că orice decizie de genul acesta, mai ales pe aspect economic, trebuie consultată cu factorii decizionali din domeniu, în cazul de față din agricultură. Cu atât mai mult că este clar deja că acest război ne va afecta și economic și intrăm într-o criză economică pe care este nevoie ca guvernul actual s-o dirijeze foarte serios. De ce am intervenit cu această scrisoare? Noi avem o roadă globală în anul 2021, care a fost un an foarte favorabil pentru agricultură din toate punctele de vedere, inclusiv climateric și s-a obținut o roadă foarte bogată, deci avem o roadă de peste 3 milioane și 500 de mii de tone de porumb.”

Europa Liberă: Dar Dvs. faceți diferență între grâu, orz și porumb?

Igor Grigoriev: „În cazul dat vorbim doar de porumb.”

Europa Liberă: Și Dvs. sugerați că este un exces de un milion de tone?

Igor Grigoriev: „Este un exces de peste un milion de tone. Poate că este cazul să-l păstrăm, doar că astăzi în Republica Moldova logistică necesară pentru a păstra aceste milioane de tone de porumb nu este. Mai mult ca atât, agricultorii, fermierii cu care am participat împreună la ședință la dl Gherciu, ministru al agriculturii, au menționat că din acest porumb ei încasează bani pentru lucrările de primăvară care sunt unele strict necesare. Și dacă porumbul acesta rămâne undeva, el nu se va vinde, respectiv nu se încasează bani și noi o să intrăm într-un colaps și mai mare în domeniul agricol.”

Europa Liberă: Deci, Dvs. rămâneți pe poziția că cantitățile mari de porumb trebuie exportate?

Igor Grigoriev: „Categoric! Categoric, deoarece la moment suntem o țară care produce materia primă, înseamnă că trebuie s-o exportăm. Dacă eram o țară care aveam aici fabrici serioase de producere a derivatelor din porumb, nicio problemă, atunci am fi putut produce aceste derivate.”

Europa Liberă: A reacționat guvernul?

Igor Grigoriev: „Eu vreau să vă spun că din partea guvernului și din partea Ministerului Agriculturii am avut o reacție imediată, am avut o reacție imediată atât din partea ministrului Gherciu, cât și din partea secretarului de stat Vasile Șarban, care au fost foarte receptivi. Împreună cu președintele Comisiei agricultură, dl Bolea, imediat, în a doua zi noi eram permanent în legătură, a venit cu detaliile necesare, care sunt stocurile, care sunt necesitățile, care sunt vânzările. La momentul sistării exporturilor, noi aveam exportate doar 950 de mii de tone de porumb.”

Europa Liberă: Din cât?

Igor Grigoriev: „Din 3 milioane și 500 de mii.”

Europa Liberă: Și unde se exportă?

Igor Grigoriev: „Până la momentul sistării, în mare parte se exporta în Turcia, dar geografia este una foarte diversă, porumbul nostru ajunge și în Egipt, în Emiratele Arabe Unite, în Qatar, în toată lumea.”

Europa Liberă: Războiul scumpește cerealele?

Igor Grigoriev: „Da, deja le-a scumpit.”

Europa Liberă: Grâul, porumbul, soia au atins cote mari.

Igor Grigoriev: „Au atins cote maxime care cred că nu s-au înregistrat niciodată. Astăzi, pe bursa internațională porumbul costă 330-350 de euro tona.”

Europa Liberă: Dar cât costa?

Igor Grigoriev: „Costa 270-260.”

Europa Liberă: Guvernul Ucrainei a interzis exporturile de bunuri esențiale, inclusiv grâu, porumb, cereale, sare, carne...

Igor Grigoriev: „Guvernul Ucrainei nu are altă ieșire din situație, deoarece în aceste zile de război, astăzi deja este a 15-a zi de război, PIB-ul Ucrainei a scăzut brusc cu 50%. Altă variantă decât a sista diferite exporturi nu există, dar eu sunt sigur și semnale deja sunt, chiar ieri am avut o discuție cu unul din traderii noștri de cereale, și ucrainenii vor merge la export de cereale, deoarece ei tot au avut o roadă record. Ucraina anul trecut a obținut cereale mai mult de 120 de milioane de tone, deci ea este cel mai mare exportator, jucător pe piața mondială de cereale.”

Europa Liberă: Relațiile comercial-economice dintre Republica Moldova și Ucraina vor fi grav afectate?

Igor Grigoriev: „Foarte grav, cu părere de rău.”

Europa Liberă: Și aceasta ce ar însemna, că Moldova nu va mai importa făină, zahăr, lactate, tot spectrul de mărfuri?

Igor Grigoriev: „Tot spectrul de mărfuri, de produse care se importau în Republica Moldova. Vreau să vă mai atenționez că în ceea ce ține nemijlocit de cereale, chiar și până la interzicerea exportului de grâu, zahăr și porumb, oricum acest import deja era sistat, deoarece în marea majoritate exportul de cereale din Republica Moldova ca logistică se făcea prin porturile ucrainene – Odesa, Iujnaia, Cernomorsk și Reni.”

Europa Liberă: Și acum va fi imposibil?

Igor Grigoriev: „În prima zi de război, practic s-au închis porturile.”

Europa Liberă: Și atunci, costurile vor fi mai mari?

Igor Grigoriev: „Știut lucru. Logistica de export s-a îngustat, noi astăzi avem doar două variante de export – prin România și prin Giurgiulești. Și în Giurgiulești avem iarăși două variante – prin portul de stat de pe Prut, care este unul mic și acolo vin corăbii sau șlepuri de tonaj maxim de doar o mie de tone. Și avem prin Portul Liber Internațional, dar nu de logistic, unde pot să intre și vapoare de cinci mii de tone, dar logistic aceasta este. Chiar în scrisoarea aceasta către dna prim-ministru la sfârșitul scrisorii am rugat-o și acum și prin intermediul Dvs. chiar o rog să intervină pe lângă Guvernul României ca să încercăm să găsim posibilități de simplificare și de facilitare a exportului din Republica Moldova, inclusiv a cerealelor prin teritoriul și prin porturile din România.”

Europa Liberă: Și România ar putea facilita exporturile? Pe unde, pe la Galați, Constanța?

Igor Grigoriev: „Și pe la Galați, și pe la Constanța; la fel ar putea să-l faciliteze pe la Ungheni pe calea ferată, deoarece avem volume și în cazul de față chiar am putea da și o mână de ajutor ucrainenilor care sunt sigur că sunt interesați să exporte o parte din cerealele lor care practic le-ar da o valută în plus în sistemul financiar.”

Europa Liberă: Dar pe moment Dvs. insistați să fie continuat exportul de porumb sau și de grâu?

Igor Grigoriev: „Doar de porumb. Noi la grâu nu am reacționat, deoarece grâul totuși este un produs mult mai strategic din care facem și pâine, și biscuiți, și covrigi, produse de panificație care sunt utilizate drept hrană de toți – și de cei cu venituri mai mici, și de cei cu venituri medii. Deși rezerva de stat este completată totalmente și, mai mult ca atât, din discuția pe care am avut-o împreună cu producătorii și dl ministru al agriculturii s-a identificat că totuși la producători, la fermieri, la traderi, pe lângă cele 450 de mii de tone care sunt în rezerva de stat, cred că cel puțin vreo 250-300 de mii de tone încă sunt pe care ei tot planificau să le exporte, dar totuși vor rămânea în țară. Astăzi am înțeles că a fost ședința Comisiei Excepționale și s-a luat decizia ca să fie interzis și exportul de făină și eu cred că este o decizie foarte corectă. Intrând la Dvs. în studio, vreau să vă comunic că am fost informat că totuși noi am fost auziți și exportul de porumb va fi reluat, doar că acest export va fi strict monitorizat de Ministerul Agriculturii...”

Europa Liberă: E și firesc să fie monitorizat.

Igor Grigoriev: „Și de noi, membrii asociației și cetățeni care nu sunt membri ai asociației ca permanent, zi de zi, săptămână de săptămână să vedem cât putem exporta ca dacă întâmplător o să ajungem la cifra ceea critică care asigură siguranța furajeră și alimentară a Republicii Moldova, atunci o să-l sistăm și noi și să vedem cum vor evolua lucrurile reieșind din criza economică.”

Europa Liberă: Teama cetățenilor Republicii Moldova este că scumpirile se vor ține în lanț, inclusiv pentru produsele de panificație, iar pâinea rămâne a fi produsul numărul 1 necesar pentru fiecare om.

Igor Grigoriev: „Teama și îngrijorarea sunt unele firești, doar că atât guvernul, cât și noi în parte nu putem să influențăm la maximum. Scumpirile acestea nu țin de Republica Moldova sau de aceea că guvernul actual nu gestionează bine situația. Nu, nu este așa! Este o tendință mondială și chestia aceasta că sunt scumpirile acestea mari ține de acest război și, totodată, ține de criza energetică creată tot de Federația Rusă și de acest război.”

Europa Liberă: Cunoașteți situația și în stânga Nistrului, ce se întâmplă acolo cu aceste produse de primă necesitate? Hai să vorbim clar, porumbul, grâul?

Igor Grigoriev: „Noi avem membri ai asociației care sunt din stânga Nistrului și membri care sunt și foarte mari jucători, și traderi, și producători de cereale. La momentul actual și la ei situația este sub control, deci sunt asigurate toate rezervele necesare pentru securitatea alimentară și securitatea furajeră. Sincer să vă spun, nu cunosc care sunt acțiunile ce vor fi întreprinse. Cel puțin până la momentul interzicerii exporturilor pe data de 27 februarie impedimente la export nu erau, dar știți cum e, regimul de acolo este unul imprevizibil și ia decizii foarte rapid, că te trezești cu problema creată drept în față.”

Europa Liberă: Producătorii de cereale au început perioada cea mai importantă. Sunt asigurați cu semințe, cu combustibil, cu de toate ca lucrările să se desfășoare la timp?

Igor Grigoriev: „Cea mai mare problemă a agricultorilor astăzi totuși este motorina.”

Europa Liberă: Prețul la motorină și cantitățile...

Igor Grigoriev: „Chiar motorina și prețul. Astăzi cred că sunt cantități insuficiente, prețul este unul exagerat, tare vrem să credem că scoaterea acestei interziceri de exportare a porumbului și pornirea exportării și procurării pe intern a porumbului vor da un imbold foarte serios pentru a prelungi pentru unii, iar pentru alții pentru a începe lucrările de primăvară care sunt strict necesare, mai ales că și timpul este bun.”

Europa Liberă: Dar cum poate fi remediată această problemă care ține de asigurarea cu motorină?

Igor Grigoriev: „După mine, cel mai important ajutor care ar putea să ni-l dea sunt anumite completări cu rezerve din Europa. Ceea ce se vorbește acum că să micșorăm TVA-ul sau să micșorăm accizele la importul de produse petroliere, sincer, nu cred că aceasta ar rezolva problema.”

Europa Liberă: Adică un ajutor acordat direct agricultorilor ar fi mai necesar?

Igor Grigoriev: „Da, acesta este imperativ necesar și este cu mult mai valoros.”

Europa Liberă: Eu îmi amintesc problemele care apăreau atunci când se oferă acest ajutor din partea statului, că deseori beneficiază cei care sunt producători mari și cei mici au de suferit.

Igor Grigoriev: „Nu-i așa, nu cred. Problema noastră a moldovenilor, mai ales a agricultorilor, o spun așa cum este, tare le place să se jeluiască, dar lucrurile stau bine. Eu cred că noi putem găsi mecanisme necesare și avem și cazuri din trecut, nu trebuie să inventăm bicicleta, toate ajutoarele care vor veni, inclusiv cu motorină, printre altele, acum România ne-a acordat 150 de mii de tone de motorină, 150 de mii de tone de benzină și cred că se va găsi puterea necesară de a da o bună parte din acestea în agricultură.”

Europa Liberă: Țin minte că și pe timpul secetei Bucureștiul a oferit ajutor în formă de motorină și atunci iarăși au fost foarte multe nemulțumiri din partea agricultorilor, că s-a promis, nu a ajuns, a fost direcționată doar către cei care ar avea ochii mai frumoși...

Igor Grigoriev: „Cu părere de rău, persistă și factorul uman, dar nu trebuie să uităm că în anul 2020, când a fost seceta, totuși la guvernare la noi era altcineva, care avea cu totul alt interes politic și chiar avea interesul politic de a crea acele intrigi urâte pentru a aduce ură față de frații noștri din România. Astăzi avem cu totul altă putere politică, care sunt sigur că va depune un efort colosal împreună cu primarii, cu autoritățile raionale, consiliile raionale ca aceste ajutoare care vor veni – și ele vor veni! – să fie îndreptate așa cum trebuie la fiecare, în funcție de ce volume are.”

Europa Liberă: Ceva mai devreme ați spus că va fi afectat comerțul dintre Republica Moldova și Ucraina. Despre comerțul dintre Republica Moldova și Federația Rusă ce ne puteți spune, în ce măsură va fi afectată și această cooperare moldo-rusă?

Igor Grigoriev: „Acest comerț deja este afectat și va fi afectat și mai mult, și aici cei mai mari păgubași sunt producătorii de fructe, deoarece în mare parte fructele se exportau în Federația Rusă.”

Europa Liberă: Acum, Rusia a dat undă verde pentru importul merelor moldovenești.

Igor Grigoriev: „Chiar dacă într-un mod cinic rușii astăzi au scos toate interdicțiile, adică, brusc, într-un moment oarecare a dispărut și viermele din măr, și nitrații, și tot ce vrei...”

Europa Liberă: Cunoscându-se bine că tranzitul pe teritoriul Ucrainei este imposibil acum să fie asigurat...

Igor Grigoriev: „Și asta o să aducă iarăși mari dificultăți, chestia este mai mult legată de logistică, dar este legată și de o morală oarecare pe care o are fiecare din fermierii noștri. Cunosc mulți fermieri din Republica Moldova, inclusiv cei care exportau fructe, care au spus că, „chiar dacă o să fie greu, noi o să fim alături de vecinii noștri ucraineni și n-o să exportăm fructele noastre în Federația Rusă”. Îmi pare rău să spun aceste lucruri, dar asta este realitatea.”

Europa Liberă: Dar pe termen mediu și lung, Dvs. puteți prognoza cam ce impact va avea acest război ruso-ucrainean, când e vorba despre economie, comerț?

Igor Grigoriev: „Deci, impactul războiului ruso-ucrainean asupra economiei naționale a Republicii Moldova este unul direct și scăderea cifrelor de afaceri și a PIB-ului va fi drastică. Dacă în Ucraina el a scăzut cu 50%, iar noi în relația comercial-economică cu Ucraina eram foarte strâns legați, păi atunci așa o estimare simplă ar arăta că scăderea PIB-ului în Republica Moldova ar fi de cel puțin 5%, iar asta pentru noi este foarte mult. De aceea astăzi guvernul în criza economică prezentă și care se va aprofunda este obligat să întreprindă toate măsurile necesare și, în primul rând, cu vecinul nostru România.”

Europa Liberă: Diversificarea pieței a arătat că rămâne colacul de salvare pentru Republica Moldova?

Igor Grigoriev: „Da. Totuși eforturile depuse pentru semnarea Acordului de Liber Schimb și punerea în aplicare a acestui acord a arătat o dată în plus că acela a fost un pas corect și astăzi, diversificând piața de desfacere a produselor din Republica Moldova care deja pentru Uniunea Europeană depășește 60-70%, s-a adeverit că a fost una corectă și astăzi trebuie să depunem un efort și mai mare. Și iarăși repet, efortul cel mai mare astăzi trebuie depus împreună cu Guvernul României care pentru noi astăzi ar fi un colac de salvare și mai mare, care de fapt și este avocatul nostru pe mai multe subiecte.”

Europa Liberă: De ce sugerați că anume cu Guvernul de la București ar trebui o conlucrare mai strânsă?

Igor Grigoriev: „De atâta că intrarea noastră în Uniunea Europeană, inclusiv economică, este prin teritoriul României. Deci, România este acea țară care, atunci când facem exporturile spre Uniunea Europeană, face toate procedurile de export în Uniunea Europeană și în cazul de față Guvernul României are un cuvânt greu de spus în Comisia Europeană, în Parlamentul European, cu argumentele necesare, cu calculele necesare că iată care ar fi impactul pentru Republica Moldova și pentru regiune...”

Europa Liberă: Ce alte sugestii aveți pentru autoritățile statului?

Igor Grigoriev: „Eu nu o singură dată am menționat că cea mai mare sugestie pe care o am este totuși comunicarea și transparența decizională. În momentul în care sunt așa situații complicate, dificile, situații tragice, noi, într-adevăr, avem nevoie de consolidare, noi trebuie să lăsăm într-o parte toate stereotipurile, obidele, orgoliile, frustrările personale, că oricum suntem toți oameni și fiecare le are. Trebuie să le dăm la o parte. Din momentul când devii politician, persoană publică, încearcă să lași chestiile acestea, cu cât mai mult o să fie date lucrurile acestea la o parte, cu atât mai mare va fi consolidarea societății, a spațiului asociativ.”

Europa Liberă: Da, și acest lucru vedeți că ajută la consolidarea societății moldave atât de dezbinate?

Igor Grigoriev: „Știți, criza cu refugiații din Ucraina a arătat că aceasta este posibil. Și acesta-i un lucru îmbucurător. Eu, dacă aș fi astăzi unul din consultanții actualei guvernări sau al actualei fracțiuni parlamentare a Partidului Acțiune și Solidaritate, le-aș spune că acest factor de consolidare trebuie lărgit și trebuie impulsionat și mai tare. Și atunci eu sunt sigur că noi vom avea o șansă și mai mare de a veni cu mult mai aproape de Uniunea Europeană, chiar și în contextul semnării cererii de aderare la Uniunea Europeană, care este una foarte importantă pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Sunt și voci care spun că e un gest mai mult simbolic pe moment.

Igor Grigoriev: „Pe moment este un gest simbolic, dar acest gest simbolic este un imbold politic colosal, deci este o chestie istorică. Pentru aceștia care ați zis Dvs. că spun că este un gest simbolic, repet: gestul este unul foarte serios și astăzi ca niciodată valul acesta trebuie prins, păstrat și pe dânsul trebuie de mers mai departe pentru a intra în acea lume civilizată de care, cu părere de rău, noi am rămas în urmă cu 30 de ani.”