Igor Grosu: „Ceva-i putred în această ogradă”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că noua putere vrea să-și asume politic numirile din justiție, schimbând legea dacă e cazul, pentru că asta așteaptă și alegătorii. Grosu a vorbit într-un interviu pentru Europa Liberă, acordat Lilianei Barbăroșie, după ce și președinta Maia Sandu a respins acuzațiile aduse noii puteri de societatea civilă, despre faptul că ar fi încălcat procedurile democratice la modificarea legilor din justiție, pentru a-i putea înlocui pe cei pe care îi consideră obstacole în calea luptei anticorupție. „Noi astăzi nu avem stat de drept, ca să vină societatea civilă și să ne spună că atentăm la independența statului de drept”, a spus Sandu joi seara la Pro TV Chișinău. „Noi suntem la etapa la care trebuie să creăm acest stat de drept. Îl vom crea și abia atunci vom avea grijă ca el să nu stea la cheremul politicienilor și să nu fie influențat politic”, a spus șefa statului. Cum comentează această filosofie a schimbării președintele parlamentului?

Interviu cu președintele Parlamentului, Igor Grosu

Igor Grosu: „Cetățenii noștri – și eu îmi permit să spun lucrul acesta, pentru că mă întrețin cu ei des acum și în campania electorală –, deci ei ne spun în felul următor: „S-a făcut reforma în justiție, s-au votat legi (vorbesc de când îi pornită reforma), s-au ridicat salariile (haideți să le dăm salarii, dle, ca să nu se gândească ce mănâncă și ce le pun pe masă copiilor), le-au dat garanții sociale, le-au reparat judecătoriile, edificiile am în vedere, procuratura, i-au mutat în sediul ăla central, i-au fugărit pe toți de acolo. Țineți minte scandalul cela cu tot felul de întreprinderi care închiriau? Bine, i-au scos pe toți, au creat toate condițiile. Și? Deci, noi am investit atât de mult în ceea ce s-a numit atunci... Au venit experți, am adoptat legi, am modificat ș.a.m.d. și nu funcționează, nu funcționează. Deci, din păcate, dacă ne referim la aceeași Procuratură Generală sau la Procuratura Anticorupție constatăm că lucrurile nu funcționează.

Nu-i firesc ca ei cumva să se susțină. Ultima evaluare care a avut loc acolo, spunea cineva că din 17 sau câți au fost și au trecut evaluarea, toți eu trecut excelent evaluarea. Totu-i excelent. Și atunci te întrebi: înseamnă că ceva îi putred în această ogradă și trebuie să intervii cu metode – cum să zic? – mai puțin pe placul lor? Haideți să mai dăm ani, trebuie să mai dăm timp... Doi ani de zile, iată, actualul management al Procuraturii, CSP-ul, organul ăsta al lor de autoadministrare a avut doi ani la dispoziție, acum nu mai poți să zici: „Dle, perioada plahotniuchistă”, că acela îi chema, dădea indicații cine trebuie să intre la mititica, cine să iasă ș.a.m.d. Na, ați fost într-o perioadă post-oligarhie, 5 luni am fost noi la guvernare, după aceea au fost la guvernare PD-ul cu PSRM-ul, acum am revenit noi. Care-i?... Da, trebuie să evaluăm prestația, și nu doar a procurorului general, a tuturor, trebuie să evaluăm prestația tuturor.”

Europa Liberă: Și uitați-vă, formula pe care Dvs. o propuneți, simplific din ceea ce a spus Maia Sandu: „încălcăm legea să facem ceea ce credem de cuviință, apoi refacem legea la loc”.

Igor Grosu: „Nu, eu vreau să mă asigur că „bisturiul” care e în mâna unui procuror este folosit cu bună intenție. Dar atâta timp cât noi toți, inclusiv cetățenii vedem că șmecherii care au dat tunuri în sistemul bancar, în sistemul de asigurări, multe tunuri, laundromatul ș.a., ei pleacă nestingheriți și neopriți de nimeni peste hotare și care stă la Londra, care stă în Cipru, care în Israel și ne trimit saluturi de acolo. Și atunci de la noi cer cetățenii: „Voi așa luptați cu corupții?”.”

Europa Liberă: De ce vă critică în cazul acesta societatea civilă?

Igor Grosu: „Bine, societatea civilă probabil ar vrea ca lucrurile să aibă o viteză nu atât de mare cum o vedem noi, pentru că noi trebuie să ne mișcăm foarte repede, în opinia noastră. Probabil, ei consideră că noi trebuie să stăm mai mult timp să discutăm, iar noi considerăm că timpul discuțiilor a cam trecut.”

Liliana Barbăroșie și Igor Grosu

Europa Liberă: Credeți că e vorba de viteză?

Igor Grosu: „Da, e vorba de viteză.”

Europa Liberă: Vreau să vă citez dintr-un comentariu al lui Igor Boțan de la ADEPT: „Eu nu pun la îndoială sinceritatea, integritatea clasei politice care a venit la guvernare, dar noi știm cu toții că puterea corupe, știm că se corup și sunt corupți cei care se află la guvernare, mai puțin cei din opoziție. În această situație mi se pare că tunurile în lupta cu corupția se pun pe cei care au fost anterior la guvernare, dar din vizor pot scăpa cei care au ajuns la guvernare și care treptat-treptat se pot încrede că însăși providența divină i-a pus în funcție”. E limpede?

Igor Grosu: „Nu, e o afirmație care e valabilă pentru orice guvernare care vine și schimbarea de guvernare. Aici nu-i nimic nou. Da, există acest risc, tocmai de aceea e nevoie de o societate civilă care de fiecare dată când consideră că se încalcă legea sau se face abuz să vorbească despre lucrul acesta, presa trebuie să vorbească despre lucrul acesta.”

Europa Liberă: Deci, societatea civilă trebuie să vă creadă că n-o să vă corupeți?

Igor Grosu: „Nu, ei nu trebuie să mă creadă, ei trebuie să ne monitorizeze și să spună de fiecare dată când consideră că ceva nu este corect, iar noi avem nevoie de justiție care să ia la întrebări și guvernarea, și opoziția care a fost la guvernare pentru faptele pe care le-a comis. Iată de așa justiție noi avem nevoie.”

Europa Liberă: Păi, iată, societatea civilă vă monitorizează și spune în felul următor: „Noi așteptăm reguli clare de desfășurare a unor concursuri, ca aceste numiri să nu fie politice, ci să fie competiții reale, atunci oamenii din afara politicii, din afara partidelor vor veni, pentru că vor avea încrederea că sunt concursuri pe bune, competiții pe bune”.

Igor Grosu: „Ceva-i putred în această ogradă”

Igor Grosu: „Am înțeles. Mersi, chiar mi-ați ales, mi-ați ridicat mingea la fileu. Noi am avut concursuri, la care a participat și societatea civilă și noi am văzut în ce se transformau acele concursuri, acele emblematice, punctajul cela emblematic la alegerea directorului CNA și la alegerea procurorului general, că pur și simplu s-a trișat, indiferent.”

Europa Liberă: Poate nu le-ați făcut bine?

Igor Grosu: „Nu, noi le-am făcut bine. Cei care erau rău intenționați, să le trișeze, le-au trișat. I-au pus „1”, chiar dacă altul îi punea, nu știu, scorul era maxim „30”, îi punea „27”. Care era rău intenționat, îi punea „1”, dar nu poți să pui, nu poate să fie o așa discrepanță dintre aceiași oameni care stau în fața unui candidat și-l intervievează.

Și acum răspund criticilor noștri din societatea civilă - noi, scuzați-mi lipsa de modestie, cel puțin suntem sinceri și spunem: „Da, noi ne asumăm politic numiri ale unor persoane într-o funcție sau alta, conform așteptărilor noastre, profesionalismului, de ce să facă un lucru sau altul”. Noi ne asumăm și nu ne ascundem după concursuri, spunând: „Dlor, noi l-am înaintat în concurs, dar asta este, acolo a fost societatea civilă, a fost și cela, și celălalt, așa a fost, așa s-a întâmplat”, ca și în cazul Comisiei Electorale Centrale.”

Europa Liberă: Poate aceste argumente ar ține dacă n-ar fi fost anul 2010, când exact așa s-au împărțit funcții pe criterii politice și după asta societatea s-a trezit că numirile acestea tot politice au rămas?

Igor Grosu: „Nu, acum noi n-o să avem pe cine da vina, noi ne asumăm, de aceea și spun: „Noi ne asumăm responsabilitatea pentru oamenii pe care îi promovăm”. Și dacă oamenii aceștia într-un timp rezonabil, scurt, n-o să așteptăm ani de zile, n-au să livreze rezultate, atunci noi o să le spunem: „Mulțumim frumos, altă dată”...”

Europa Liberă: Mai aveți nevoie de loialitatea societății civile în acest proces?

Igor Grosu: „Eu am nevoie de societatea civilă care foarte franc, cu argumente să-mi spună de fiecare dată ce e bine și ce nu e bine.”

### Vezi și... ### Conflict deschis între președinție și procurorul general

Europa Liberă: Citez din Vladislav Gribincea, CRJM, e cunoscut nume: „Opinia mea despre modificarea modului de demitere a procurorului general - este o idee proastă! Sergiu Litvinenco propune introducerea în lege a posibilității demiterii procurorului pentru lipsa de performanțe. Nu vreau să iau apărarea procurorului. Performanța domnului Stoianoglo este sub așteptări. Totuși, nu cred că legea trebuie modificată de fiecare dată când guvernării nu îi place procurorul general. Asemenea practici creează precedente periculoase și pun procurorul general la cheremul politicienilor. Oricât de bine intenționați ar fi ultimii, un procuror dependent de politic este mai periculos decât unul cu performanțe modeste”. Nu știu ce vorbesc acești oameni?

Igor Grosu: „Nu, nu! Haideți așa, când solicităm opinia unor exponenți ai societății civile, trebuie să ne mai uităm dacă există și acolo un conflict de interese, pentru că unii exponenți ai societății civile au fost implicați un anumit timp într-un proces de creație legislativă, au promovat niște lucruri și lor probabil acum când perspectiva aceea ideală care era atunci promovată, inclusiv susținută a dat faliment, pentru că vedem, cum am spus: le-am dat legi, le-am dat salariu, le-am dat pachet social, le-am reparat tot și nu livrează. Și atunci?”

Liliana Barbăroșie

Europa Liberă: Deci, s-ar putea să fie conflict de interese, pentru că Vladislav Gribincea a participat la scrierea acelei reforme?

Igor Grosu: „Dar nu vorbesc neapărat despre dumnealui. În general e bine ca, atunci când noi suntem implicați într-un proces și am avut o contribuție, să ținem cont și de lucrul acesta. Atunci e mai imparțială părerea, dar eu repet: nimic nu-i perfect, dar deosebirea dintre societatea civilă la care eu țin foarte mult, eu am activat în cadrul societății civile, eu am mâncat și pâinea din ceea ce înseamnă societatea civilă, am văzut și ce înseamnă să lucrezi în executiv, acum văd ce înseamnă să lucrezi în legislativ și vreau să le spun că ipostazele sunt cam diferite. Ele toate sunt importante, dar eu pot să-mi permit să spun că oamenii pur și simplu nu poți să-i hrănești la nesfârșit cu procese. Noi tot timpul o să argumentăm: „Dlor, trebuia să treacă nu știu cât timp pentru asta”, pe urmă: „Hai să mai lăsăm încă vreo două luni să vedem ce propuneri mai vin”. Este process-oriented și result oriented, deci trebuie să găsim...”

Europa Liberă: După mine, problema e că se menține acest control politic asupra procurorului și nu puteți să convingeți pe nimeni că nu se va menține acest control.

Igor Grosu: „Dacă la etapa aceasta de dezvoltare a societății procurorul general se ocupa de dosare, nu de toate dosarele, dar de cele mai de rezonanță și livra ceva, și nu venea să-mi spună că „dle, eu nu fac dosare politice”... Eu când aud argumentul acesta că procuratura nu mai face dosare politice, asta ca și cum ar zice cineva dintr-o instituție, nu vreau să dau acum o profesie ca să nu-i jignesc, „noi nu mai luăm mită”.

De parcă era în fișa de post cumva trecut cu un șrift micuț acolo undeva, știți, când procurăm ceva sau în contracte scris aproape invizibil: „noi nu mai luăm mită”. Ce realizare! Repet: dacă procuratura, alte instituții ar fi livrat, ar fi demonstrat pe dosarele cele mai importante... Iată acum revenim la protagoniștii discuției noastre: șase condiționalități pentru a accesa următoarea tranșă de la Uniunea Europeană. Noi trebuia ultimele patru acum să le onorăm, pe trei avem progres, pe a patra nu avem. Știți care-i a patra?”

Europa Liberă: Recuperarea furtului bancar.

Igor Grosu: „Exact!”

Europa Liberă: Deși procurorul zice că nu-i adevărat.

Igor Grosu: „Păi, sigur! Ce o să spună? Aici trebuie să ai și oleacă de caracter și să fii oleacă de om politic și cel puțin să vii și să spui: „Am încercat asta, am încercat aceea...” Ceva ai făcut proactiv, că nu ține numai de procuratură, ține și de instanțele de judecată, arată, vino. Nu vii și îmi prezinți mie, tu prezinți unei instituții, o instituție prezintă altei instituții și nu-i vorba de nicio subordonare. Dacă ar fi fost lucrul acesta, atunci toată lumea ar fi fericită. Dar așa? Nu se întâmplă.

### Vezi și... ### Evaluarea activității judecătorilor și procurorilor

Și atunci în situații de acestea când cineva, scuzați, se complace sau spune că „eu sunt inamovibil. Dar cine sunteți voi să mă evaluați?”, dar scuzați-mă, vă rog, nimeni nu-i cu stea în frunte în țara asta, nimeni nu-i intangibil. Dle, ești în slujba publică, ești bine mersi salarizat, da? Eu pot să spun și salariul pe care îl ridică. Să primești un salariu de 35-36 de mii de lei pe lună și să spui că „am făcut 16 ședințe comune cu CNA sau cu SIS-ul ș.a.m.d.”, nu prea ține la alegătorul nostru de rând, nu prea ține. Și hoții fug, că „nu era motiv să-i interzicem”, nu știu, cuiva acolo, să nu dau nume acum, „interdicție de a părăsi teritoriul, nu erau motive”. A plecat. - „Noi n-am știut că el o să plece”. După aceea, cetățenii noștri îl filmează în subway sau pe eroul acela cu verdele de briliant îl filmează pe străzile din Londra? Asta-i insultă! Scuzați-mă, asta-i insultă. Hai, dincolo de faptul că respectul față de politicieni e altul, asta-i insultă la adresa cetățenilor.”

Europa Liberă: Deci, alegerea e să sacrificăm procedurile ca să obținem...

Igor Grosu: „Nu sacrificăm procedurile, nu ne cramponăm în niște proceduri, pentru că noi suntem meșteri în țara asta să ne... Legislația nu permite, iată, după ce am făcut audierile acestea așa, în formatul care am reușit, în Biroul permanent al parlamentului, că acolo au venit de la cele cinci instituții, înainte de ședința în plen: „Dle, legislația e imperfectă!”. Iată asta este scuza de serviciu: „Legislația e imperfectă; nu avem pârghii, comisiile rogatorii, țările acelea unde ajung banii furați sau și-au cumpărat proprietăți hoțomanii aceștia nu sunt cooperanți”.

Eu le-am spus la toți demnitarii publici pe care îi conduc, care sunt cumva sub control parlamentar: „Da, era situația complicată, dar tu când vezi, dacă tu ești conducătorul unei instituții, dacă tu nu ești de acord cu decizia colectivă a acelei instituții, ieși tu și spune: da, a fost decizia aceasta, dar eu ca cetățean mă disociez”.”

Europa Liberă: Continuăm. E clar punctul Dvs. de vedere. Propun să ne uităm la inițiativele înregistrate de ministrul justiției, cele vizând conducerea ANRE, CC, ca să fie clar – Consiliul Concurenței, Consiliul Audiovizualului, Agenția Națională de Soluționare a Contestațiilor și Comisia Națională a Pieței Financiare sunt instituții create pentru a reglementa niște domenii, au o anumită autonomie. În Republica Moldova au obținut această autonomie urmare a unor reforme monitorizate de UE, mai vechi, mai noi aceste reforme. Autorul legilor de acum spune că oricum sunt controlate politic și propune din nou evaluarea și, eventual, demiterea directorilor. Din nou, această problemă a controlului politic nu se omite, nu-i așa?

Igor Grosu: „Of! Deci, până acum erau coaliții și, cum spuneți Dvs., partajau: mie asta, mie ceea, mie ceea, mie ceea... Acum, în virtutea unui vot fără precedent, cetățenii ne-au mandatat pe cei noi, cei de la PAS, ne-au dat 63 de mandate. Noi suntem sinceri și spunem așa cum este: oamenii aceștia care au fost până acum în instituțiile acestea de reglementare: ANRE, Consiliul Concurenței, Consiliul Audiovizualului, CNPF, alți eroi care mai sunt acolo, CNA ș.a.m.d. au avut timp suficient la dispoziție să demonstreze că pot livra; alții mai vechi, încă de prin 2019, încă până a veni de la alegerile celea din 2019 au avut suficient timp, n-au livrat.

### Vezi și... ### Șefii unor importante instituții de stat - în vizorul Ministerului Justiției

Acum eu ce să fac și noi, cei care am ajuns la putere? Să-i tolerăm? Și iarăși, dacă vorbim de Vamă, vorbim de Fisc s-au flancat cu tot felul de decizii, dacă-i demisionat un angajat de la Ministerul de Finanțe, el revine la Fisc, dar de la Fisc nu-l poți da afară timp de jumătate de an după ce revine la Fisc. Iaca niște „portițe” de acestea, s-au închis cu tot felul de hotărâri de guvern, modificări. Deci, noi spunem foarte sincer: ne asumăm responsabilitatea pentru evaluarea acestor indivizi, acestor cetățeni, numiți-i cum vreți, care au fost în aceste funcții și calificativul dacă o să fie negativ, atunci noi o să propunem demisia și o să numim alții, pe care noi ni-i asumăm. N-o să fie livrate rezultate conform așteptărilor cetățenilor, noi o s-o încasăm de la cetățeni. Noi o să vedem că nu livrează, noi o să-i schimbăm, noi o să-i dăm afară. Și atunci eu o să ajung în fața...”

Europa Liberă: Și din nou, președinta Sandu zice că nu sunt soluții elegante ca să remaniezi oamenii aceștia.

Igor Grosu: „Cu soluții elegante noi am încercat.”

Europa Liberă: De ce nu v-ați consultat cu societatea civilă, poate vă sugerau o soluție mai elegantă, pentru că...

Igor Grosu: „Eu știu care soluție avea să fie.”

Europa Liberă: Care?

Igor Grosu: „Concurs public...”

Europa Liberă: Da, reguli clare, haideți să ne gândim cum le facem.

Igor Grosu: „Dar de ce nu? Și noi reguli clare avem. Foarte clar o să punem criterii de profesionalism, experiență, prestație civică, publică ș.a.m.d. Da? Și noi ni-i asumăm, îi numim, n-au făcut treabă – următorul. Și tot așa, pentru că problema e că noi, iată, după 30 de ani de independență ajungem să constatăm că noi nu avem instituții. Iată, noi nu avem instituții!”

Europa Liberă: Credeți că multe instituții europene au să agreeze acest gen de abordare?

### Vezi și... ### Ion Guzun (expert juridic): Nu mai vrem ca politicul să influențeze justiția

Igor Grosu: „Noi o să le comunicăm, o să le explicăm. N-o să fie simplu, noi ne dăm bine seama, dar o să le explicăm. Eu practic în fiecare zi am întâlniri cu ambasadori, cu reprezentanți ai organizațiilor internaționale, le explic, le spun prin prisma și experienței de guvernare.”

Europa Liberă: Au îngrijorări?

Igor Grosu: „Nu-i vorba de îngrijorări, e firesc să ne întrebe de ce am procedat într-un anume fel, dar nu în felul următor. Noi nu așteptăm carte blanche sau din prima să ne...”

Europa Liberă: Uitați-vă, guvernarea se bucură de o încredere fără precedent din partea instituțiilor europene, partenerii, donatorii care dau bani, iată, vizita recentă a Dvs. în România e o dovadă, dar încrederea asta s-ar putea risipi dacă dați greș cu aceste lucruri.

Igor Grosu: „De acord! Dar eu mai bine încerc...”

Europa Liberă: Nu e un fel de muchie de cuțit?

Igor Grosu: „Nu! Aici ai două opțiuni - să nu faci nimic și să încerci să te acoperi iarăși cu scuze: dar cadrul legal, dar stabilitatea în funcții ș.a.m.d. și a doua opțiune – să acționezi. Când acționezi, trebuie să-ți asumi niște riscuri. Sunt mai mari riscurile decât în situația în care nu faci nimic; acționezi – este pe riscul tău, dar aici deja nu mai ai încotro, aici trebuie de acționat, de asumat toate consecințele. Și credeți-mă, noi, colegii mei nu suntem născuți în funcțiile acestea: ori facem ceva, ori ne căutăm de viața noastră în alte domenii.”

Ceva n-o să fie perfect, o să recunoaștem, o să corectăm

Europa Liberă: Și dacă nu e reușită formula?

Igor Grosu: „Eu nu cred că „dacă nu”. Ceva n-o să fie perfect, o să recunoaștem, o să corectăm. Vorba ceea, eu nu sunt om fudul, când am greșit... Cum a fost la începutul acestei sesiuni, a fost acolo o gafă, da, am încredințat cuiva, cineva a făcut, a considerat așa, n-am verificat până la capăt...”

Europa Liberă: La ce vă referiți?

Igor Grosu: „Când cu componența Biroului permanent...”

Europa Liberă: A, erau mai puțini de la socialiști, după aceea ați rectificat...

Igor Grosu: „Da, am revenit, le-am spus: scuzați...”

Europa Liberă: Apropo, Alexandr Stoianoglo, procurorul general, s-a plâns Consiliului Europei, Comisiei de le Veneția, azi a depus o plângere la Curtea Constituțională. Aveți emoție în legătură cu aceste plângeri?

Igor Grosu: „Oare nu-i asta democrație? Foarte bine! O să meargă la Curte, o să-și prezinte argumentele instituției, noi o să prezentăm argumentele noastre, Înalta Curte o să tranșeze și este un proces cu reguli corecte, are drept de apel. Poftim, s-o facă! Mi-aș dori să fi fost la fel de vocal până la schimbarea legii și în toată perioada aceasta cât a avut mandat. Da, a făcut uz de acest drept acum. Foarte bine! Ale cui argumente o să fie mai convingătoare, o să vedem acum.”

Europa Liberă: Da. Și dacă aveți un răspuns negativ de la Comisia de la Veneția, vă chem la interviu.

Igor Grosu: „Vă rog.”

Europa Liberă: Să lămurim încă câteva dispute din ultima vreme care vizează guvernarea. Dvs. reprezentați partidul guvernării și vă întreb despre vaccinarea sau testarea contra cost a profesorilor, nu sunteți străin domeniului educației. S-a înțeles, cred, deja de toată lumea că ar fi fost poate o măsură necesară, dar prea coercitivă a ieșit, prea asemănătoare cu șantajul, cumva s-a înțeles din această măsură: o să plătiți un test-două și o să alergați să vă vaccinați. Și mulți profesori s-au simțit jigniți, dar nici nu-i asta cea mai mare problemă, nu s-au luat în calcul anumite subtilități. S-ar putea să existe profesori care să aibă contraindicații medicale la vaccinare și acești profesori nu ar trebui, probabil, să-și plătească testele. Așa ar fi corect, nu credeți astfel?

Igor Grosu: „Haideți așa, dacă ar fi să aplic aceeași situație la colegii mei din fracțiune, eu la fel, după ce ne-am convocat în noul parlament, la prima ședință am spus: „Colegi, ridicați mâna cine-i vaccinat”. Pădure de mâini era. Și-mi zic: „E greu să-i estimez, facem altfel: Cine nu s-a vaccinat?” Și au fost câteva mâini. Zic: „Bine! Vă îndemn, dacă e nevoie de ajutor, vă îndemn să nu vă vaccinați, pentru că e interesul nostru, al vostru ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Vorbeam despre cei cu contraindicații...

Igor Grosu: „O clipă! S-au apropiat câțiva colegi și mi-au spus: „Eu am contraindicații de la medic”. Da, există așa lucru, dar sunt excepții care nu devin efect de masă. Eu am un pedagog în familie, un pedagog și un medic. Ambii s-au vaccinat, pentru că pedagogul merge în fața copiilor, zilnic are lecții, interacționează cu copiii, eu am doi copii de școală care zilnic merg la școală și eu mă gândesc la condiția lor – o să ia, o să aducă ceva acasă... Dar revenim la cazul cu profesorii. În cazurile în care sunt contraindicații, sigur nimeni nu-i impune...”

Europa Liberă: Ba da, trebuie să-și plătească testul.

Igor Grosu: „Nu, nu, aici pot fi găsite soluții, adică nu poți să spui că toți trebuie să se vaccineze, indiferent au contraindicații sau nu au contraindicații, dar noi trebuie să înțelegem că unica soluție la momentul actual este vaccinul. Și atunci sistemul acesta... Eu urmăresc ce spun medicii, fiindcă eu prefer să ascult medicii și mai puțin politicienii. Avem aici un gradonacialinik, scuzați-mi termenul, care tare vocal a devenit acum. Iată când se devaliza orașul de terenuri și hoțomanii, dezvoltatorii de tot felul de complexe la Botanica ș.a.m.d. puneau mâna pe terenuri nu era așa vocal, acum a devenit vocal. Asta-i politică!

### Vezi și... ### Stoianoglo propune un plan în zece pași de luptă cu corupția

Noi trebuie să ascultăm medicii, iar medicii spun foarte clar că în toamnă, din păcate, ne așteaptă al patrulea val și locuri la Terapie intensivă mai sunt, dar lucrurile încep să se complice. De aceea unica soluție, stimați cetățeni, este să ne vaccinăm. Slavă Domnului, avem ofertă de care vrem. Vrei cu iz geopolitic – alege, vrei cu...”

Europa Liberă: Nu pun la îndoială deloc ceea ce spuneți Dvs., ceea ce încerc să vă spun e că cu acești oameni nu s-a discutat în termenii aceștia.

Igor Grosu: „Bine, comunicarea tot timpul e o problemă și admit că trebuie atent să abordezi subiectele când ține de...”

Europa Liberă: ...mai ales cei care au promis să fie altfel.

Igor Grosu: „Da, eu admit, dar, credeți-mă, lucrul acesta poate nu s-a făcut din rea intenție, probabil în vâltoarea evenimentelor ș.a.m.d., dar să revenim, noi avem acum un fenomen regretabil.

### Vezi și... ### 1 septembrie: ce se întâmplă cu profesorii nevaccinați?

Apropo am văzut și în România, că am fost zilele acestea acolo, vaccinarea-i la chiuvetă și compar: când a venit primul lot de 24 de mii, 26 de mii de vaccin, unii au făcut abuz și au plătit, au sărit rândul, cum s-ar spune, și s-au vaccinat, acum avem un contra-fenomen: ei plătesc ca să primească un certificat fals, că el, chipurile, îi vaccinat.”

Europa Liberă: Să revenim la profesori. Ziceați de 36 de mii, salariul procurorului general, profesorii nu au așa salarii, nu le-a dat nimeni așa salarii ca să plătească testele și cei cu contraindicații ar putea miza pe o subvenționare a acestor teste.

Igor Grosu: „Ar putea, sunt de acord. Ar putea beneficia cei care au interdicții de la medici, dar, repet: nu trebuie să generalizăm lucrul acesta, pentru că este vorba de securitatea noastră, e vorba de copiii noștri și eu asta vreau să spun, că noi cumva ne-am relaxat, crezând că vara, iată, a scăzut numărul, dar toamna lucrurile n-au să fie frumoase.”

Europa Liberă: Și apropo, pentru că am ajuns aici, parada de Ziua Independenței, concertul cela pe care l-a văzut toată lumea în Grădina botanică sau la Dendrariu, nu mai știu exact, și aproape 800 de cazuri în aceste zile au vreo legătură, în opinia Dvs.?

Igor Grosu: „Evenimente de acestea, în special unde se consumă alcool, unde lumea chiar dacă le spui de nenumărate ori: „Păstrați distanța și purtați masca!”, aici trebuie să se intervină foarte hotărât.”

Europa Liberă: Și de ce nu s-a intervenit?

Igor Grosu: „Eu cred că o să se intervină, pentru că nu este altă...”

### Vezi și... ### Anatolie Topală: Prioritățile sunt sănătatea copiilor și să aducem cât mai mulți copii în școli

Europa Liberă: Vă întrebam de ce nu s-a intervenit, ca să nu se riște?

Igor Grosu: „Bine, la 30 de ani, în centrul Chișinăului..., așa a fost decizia. Și eu am participat la discuții, am zis că e un eveniment o dată la 30 de ani, în spațiul public, s-au dat măști, n-a fost așa, foarte multă lume ș.a.m.d. Ne-am asumat și noi niște riscuri, dar a fost un eveniment care, mă rog, nu se compară cu fest-urile și cu alte festivaluri.”

Pe mine mă interesează condiția cetățenilor noștri din stânga Nistrului și aceasta-i preocuparea principală

Europa Liberă: Încă un subiect nuanțat. În 2018, Chișinăul a adoptat o măsură – toate mașinile din regiunea transnistreană să fie dotate cu plăcuțe neutre. Cei de acolo nu și-au dotat mașinile, de călătorit vor să călătorească, măsura s-a amânat de câteva ori, Kievul a zis, la un moment dat, gata, ajunge, nu mai trec aceste mașini fără plăcuțe neutre pe teritoriul nostru și Chișinăul cere, repetat, ca să se răzgândească Kievul. E cam ciudat, nu?

Igor Grosu: „Nu e ciudat. Eu, la fel, am participat la discuții, am analizat...”

Europa Liberă: De asta vă întreb. Bănuiesc că nu sunteți străin acestor...

Igor Grosu: „Da, da, vă spun cum este. Deci, toate analizele noastre arătau că de această interdicție acum, la 1 septembrie, aveau să pătimească, în primul rând, cetățenii, nu administrația, nu liderii de acolo, nu cei care deja fie au plăcuțe neutre, fie au plăcuțe moldovenești și nu au nevoie să se deplaseze de fiecare dată în Ucraina.”

Europa Liberă: Dl Krasnoselski zice că dl Kozak v-a convins să cereți această amânare.

Igor Grosu: „Ceea ce spune dumnealui, pe mine mai puțin mă interesează, pe mine mă interesează condiția cetățenilor noștri din stânga Nistrului și aceasta-i preocuparea principală. Și vă mai dau un detaliu: acum, chiar dacă ar fi fost o alternativă, și alternativa ar fi transport public sau de rută, hai să zicem de rută, care ar fi avut soluția numerelor neutre și ar putea servi drept alternativă pentru cetățeni: „Dle, nu mă pot deplasa cu automobilul meu sau nu parcurg procedura aceasta că nu am bani și, uite, folosesc transportul de rută”, dar la acest moment el nu este, de aceea noi am considerat corect să mai amânăm, să vedem de ce nu apelează atât de mult la procedura aceasta de înmatriculare...”

Europa Liberă: Și dl Kozak a fost de acord cu Dvs.?

Igor Grosu: „Nu, că decizia ne-a aparținut nouă, nu dlui Kozak. Noi ne-am asumat-o și de fiecare dată noi o să ne-o asumăm, toate deciziile ni le asumăm noi, pentru că atunci, în ianuarie, a fost nepregătită, a fost lăsată baltă chiar de către predecesori.”

### Vezi și... ### Chișinăul păstrează tăcerea după ce Ucraina a interzis accesul mașinilor cu numere transnistrene

Europa Liberă: Și Kievul?

Igor Grosu: „Este decizia dânșilor. Noi am luat act de decizia Kievului, așa au considerat dumnealor. În același timp, noi am spus că ar mai fi o oportunitate pentru cetățenii noștri, pentru că ne gândim la oameni, nu ne gândim la liderii separatiști.”

Europa Liberă: Ca să ce, să le dați o rezervă de timp să-și înregistreze aceste autoturisme?

Igor Grosu: „Ca să le dăm mai mult timp și să apară alternativa, dar am spus, ca alternativă ar putea să apară transportul de rută și atunci omul are o alternativă și are de ales între una sau alta. La momentul de față nu era lucrul acesta și atunci în afară decât disconfort pentru cetățenii simpli, și aici trebuie să vedem diferența, pentru cetățenii simpli se creează disconfortul, care se duc la rude, se duc la Odesa să facă cumpărături, pentru ei apare disconfortul. De aici noi am pornit, de la interesul oamenilor.”