Parlamentul își luase o pauză – și destul de îndelungată – într-o realitate politică și urmează acum să-și reia activitatea - în alta. Cu un sentiment de frustrare al unora, cu unul de însuflețire al altora, și, poate, cu gândul cuiva dintre ei de a-și schimba, după obișnuința firii, reședința politică, deputații ar trebui să reintre în rutina obișnuită a legislativului. Pe cât timp și cu ce priorități această rutină? Și poate fi cumva tulburată de vreo surpriză? Igor Grosu, președintele fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate, își împărtășește așteptările și preferințele.
Your browser doesn’t support HTML5
Igor Grosu: „Parlamentul trebuie să revină la treabă, pentru că și așa și-a scurtat sesiunea data trecută, nemotivat, în opinia noastră. Sunt foarte multe proiecte importante, care trebuie să fie adoptate. Nu uităm, suntem la sfârșit de an, trebuie să intrăm în 2020 cu legea bugetului. Asta, așa, un mesaj către executiv. Noi așteptăm Legea bugetului și celelalte bugete, ce țin de sănătate, protecție socială...”
Europa Liberă: Dar proiectele acestea de lege au ajuns în parlament?
Noi așteptăm Legea bugetului și celelalte bugete, ce țin de sănătate, protecție socială...”
Igor Grosu: „N-au venit încă, dar rugămintea noastră este să nu fim luați prin surprindere. Este cel mai important document bugetar al anului, de aceea dorim să-l avem din timp, ca să avem suficient timp să-l citim, să-l analizăm, să nu vedem pe acolo surprize, așa încât să dăm țării un buget pentru 2021 și instituțiile să poată funcționa, procesele să nu fie oprite, mediul privat să știe despre o predictibilitate. Bugetele locale, la fel, sunt vizate. Așteptăm să fie adoptat și expediat din timp, ca toate fracțiunile să se pună pe analizat.”
Europa Liberă: Ar putea să fie o reținere a guvernului, ținând cont că în parlament nu mai există o majoritate parlamentară?
Igor Grosu: „N-aș lega inexistența unei majorități parlamentare formalizate, noi am fost și suntem, și vom fi, de bună credință. Legile bune noi le vom vota, pentru cetățeni. Nu vom admite scheme, amendamente cu surprize. Tocmai de aceea și avem nevoie de timp, ca să-l pieptănăm bine-bine, să ne asigurăm că acolo nu sunt surprize. ”
Noi am fost și suntem, și vom fi, de bună credință. Legile bune noi le vom vota.
Europa Liberă: Și Legea bugetului, dacă este adoptată de parlament, cine o s-o promulge?
Igor Grosu: „Păi, depinde. Dacă reușește guvernul să vină mai repede, pare-mi-se, ieri, prim-ministrul, într-o emisiune, a vorbit despre 30 noiembrie, ceva de genul ăsta.”
Europa Liberă: Așa am reținut și eu.
Igor Grosu: „Dacă ei reușesc până în 30 noiembrie să-l aprobe în guvern, după aia expediat în parlament, de minimum 10 zile avem nevoie pentru a-l citi a-l analiza. Important e să avem o lege bună, un buget predictibil, să putem debloca finanțarea din exterior. Mă refer, în special, la finanțarea de la FMI și aici, atenție!, mingea e pe terenul legislativului. Trebuie să adoptăm câteva legi, câteva decizii, astfel încât să punem la adăpost sistemul bancar, pentru că aici e o mare preocupare a noastră. Nu a FMI, dar a noastră. Pentru că se întâmplă lucruri nu prea bune în sistemul bancar, în sistemul de asigurări etc.”
Your browser doesn’t support HTML5
Europa Liberă: Deși s-a insistat pe ideea că s-a început curățenia în sistemul bancar și s-ar fi adus stabilitate, dar am avut câteva cazuri care au arătat cu totul altceva.
Igor Grosu: „Da. Se întâmplă, au loc niște procese care pun în pericol stabilitatea sistemului bancar. Unii eroi de prin laundromat și alte scheme încearcă să-și recupereze pozițiile.”
Europa Liberă: Haideți să o spunem mai tranșant: dl Platon zicea...
Igor Grosu: „Da, el, Platon!”
Europa Liberă: ... zicea că Banca Transilvania ar trebui să revină în...
Igor Grosu: „Așa, așa! Văd că și în domeniul asigurări au început să tulbure apele, unii judecători implicați în laundromat vor să revină în sistem. Noi trebuie să fim atenți, și le transmitem pe această cale celor din domeniul justiției: nu vă stricați cariera, vă rugăm frumos, gândiți-vă la viitorul Dvs., pentru că o carieră bună se clădește ani și decenii și o strici într-o clipă.”
Europa Liberă: Dar, cu această ocazie, îi transmiteți un mesaj și dlui premier, că el ar trebui să-și continue, conștiincios și responsabil, mandatul?
Igor Grosu: „Absolut! Eu profit de ocazie și le transmit la toți politicienii și celor din serviciul public: ieșim din tranșee! Până pe 15 am fost în tranșee, acum încercăm să ieșim din tranșee! Pentru că este viață după alegeri, instituțiile statului trebuie să funcționeze, procesele economice, sociale își au parcursul lor, de aceea, vă rugăm frumos, toată lumea la treabă, toată lumea pe poziții! Președintelui Dodon i-am transmis ieri, pare-mi-se, sau alaltăieri: lăsăm instituțiile în pace, nu încercăm să le repoziționăm în funcție de ambițiile sau pofta cuiva! Lăsăm instituțiile la locul lor, să-și facă bine treaba!”
Europa Liberă: Apropo, Igor Dodon încercase să vină către fracțiunile parlamentare cu un mesaj, că el ar fi gata să inițieze discuții, consultări, după care a zis că a fost un test. Pentru că el s-a așteptat că va fi refuz din partea aproape a tuturor actorilor politici din parlament. Dar, în general, cu Igor Dodon nu ați mai avea ce discuta?
### Vezi și... ### Igor Dodon spune că a acceptat invitația de a reveni la conducerea PSRMIgor Grosu: „Eu nu știu ce experimente vrea să facă Igor Dodon. Noi putem să-i mai repetăm o dată, un milion aproape de cetățeni i-au spus: mulțumim, nu mai avem nevoie de serviciile Dvs.! Maximum ce poate face bine Igor Dodon pentru țară, cetățeni și pentru el, inclusiv anturajul lui, să asigure o tranziție civilizată, predictibilă, fără surprize marca Plahotniuc. Văd că tare s-a molipsit de stilul ăsta, de a veni cu surprize, și a ne lua prin surprindere mereu, testează nu știu ce. Haideți să fim maturi, politic, predictibili. Da, să facem acest transfer de putere, să asigurăm funcționalitatea instituțiilor, să nu încercăm să le resubordonăm, în funcție de unde a ajuns un actor politic, ca urmare a alegerilor, sau unde nu a ajuns. Asta se cere de la Igor Dodon. De la partenerii din parlament așteptăm să fie – și vedem că sunt – receptivi. Partidului Socialiștilor le dorim o analiză minuțioasă, așa cum trebuie s-o facă orice partid, fie că a câștigat sau că n-a câștigat (și noi o să facem analiza respectivă), pe interior, să ajungă la niște concluzii, și procesele interne să nu afecteze mersul bun și firesc al lucrurilor în țară.”
Europa Liberă: Dle Grosu, dar în parlament, în pereții legislativului, există loc de dialog pentru resetarea unei majorități parlamentare?
Igor Grosu: „Noi spunem în felul următor, și continuăm această linie – am fost și suntem consecvenți – parlamentul acesta trebuie să plece.”
Europa Liberă: Când? Și în ce condiții?
Igor Grosu: „Iată aici noi am putea avea subiect de discuții cu socialiștii și restul componentelor partidelor parlamentare, dar și extraparlamentare, de ce nu?, să vedem când este momentul cel mai potrivit pentru această resetare. Pentru că parlamentul este produsul sistemului mixt, pe care l-a votat Plahotniuc cu Dodon. Iar contraperformanța acestui parlamnt e că o bună parte de deputați s-au tranzacționat de trei ori într-un an de zile! Și oamenii ne cer lucrul acesta! Eu și colegii meu nu vedem cum, cu acest parlament, am putea asigura niște reforme consecvente, suport politic pentru lucruriambițioase, care trebuiesc făcute.”
Europa Liberă: Liderul democraților, Pavel Filip, zicea că s-ar putea croi o coaliție largă, în parlament, cu partidele autentice.
Igor Grosu: „Am auzit, am urmărit foarte atent, noi discutăm, bineînțeles. Am zis să asigurăm întâi transferul de putere de la vechiul președinte la noul președinte și noul președinte să inițieze o rundă de consultări cu partidele politice, nu așa cum a încercat dl Dodon, pentru că a fost, scuzați, nu vreau să-l jignesc, un pic ridicol, cu experimentele lui, și nu știu ce a vrut să demonstreze și cui să demonstreze.”
Europa Liberă: Dar despre o coaliție largă mai poate fi vorba? Adică, s-ar mai putea regăsi PAS și cu PSRM într-o coaliție largă?
Igor Grosu: „Noi nu putem discuta, la moment, despre așa ceva cu Igor Dodon, care a avut un comportament lamentabil în această campanie electorală. Eu nu știu cine-i sunt sfătuitorii, dar să-ți construiești campania exclusiv pe minciună, pe divizare și pe dezinformare, să torni atâtea minciuni în urechile oamenilor, prin televiziunile pe care le ai, cred că e fără precedent și, parțial, rezultatul nostru s-a datorat faptului că lumea nu mai vrea așa minciuni și aberații care depășesc bunul-simț și logica elementară.”
Europa Liberă: Astăzi, se insistă ca să se afle răspuns la o întrebare: cine din actorii politici din parlament își doresc anticipate și cine nu?
I
gor Grosu: „Bine, trebuie să-i întrebați pe fiecare în parte. Noi am spus lucrul acesta și în campania electorală, și până la campania electorală, văzând cum se tranzacționează deputații, văzând cum unii, care erau în solda lui Plahotniuc, au ajuns în soldă la Dodon, și mă refer la vestiții Andronache, Nichiforciuc și toată camarila asta care era în jurul lui Plahotniuc, și au ajuns aici, preluând scheme ș.a.m.d.; noi, PAS, în calitate de partid, dar și de fracțiune, am spus: parlamentul acesta trebuie plecat. Și oamenii ne cer să facem acest pas. Acum trebuie să ne asigurăm că aprobăm Legea Bugetului, deblocăm finanțarea internațională și, atenție!, măsuri urgente în combaterea și oprirea răspândirea COVID-ului. Pentru că sistemul de sănătate e la limită. Avem agricultorii, pe care trebuie să-i ajutăm în noul an agrar. Avem micul business, din care o treime este pe cale de a se închide, de a falimenta. Și trebuie să ieșim din izolarea asta internațională, în care ne-am pomenit.”
Europa Liberă: Dar pe interior se găsesc resurse pentru a fi acoperite o parte din nevoile agricultorilor și, mai ales, ale sistemului sanitar?
Igor Grosu: „Parțial, dar deja ducem discuții cu partenerii de dezvoltare, pentru a găsi resurse, de urgență, din exterior, anume pentru aceste lucruri. Și când vorbim de domeniul sănătății, de combaterea pandemiei, să zicem așa, să prindem rând la vaccin, pentru că, vă dați seama, toate guvernele o să caute soluții. Deja am început niște discuții, pentru a beneficia și noi.”
Europa Liberă: Acum nu cunoaștem exact ce găuri sunt în buget, cel puțin, premierul a spus că acel credit rusesc ar putea să nu mai ajungă. El este inclus în bugetul pentru anul curent?
Igor Grosu: „Noi nu avem acces la toată această informație. Cred că dl prim-ministru o să vină în parlament, o să-l invităm și pe la fracțiuni, ne gândim și la lucrul acesta, și să primim răspunsuri exhaustive pe fiecare subiect.”
Europa Liberă: Dar cum credeți, de ce Federația Rusă ar fi făcut un pas înapoi și să nu mai ofere acea linie de credit?
Igor Grosu: „Eu nu cunosc. Probabil că orice creditor sau partener vrea să vadă un pic de predictibilitate, să se limpezească un pic spiritele, lumea să iasă din tranșeele electorale, să discute cu noii decidenți politici, să se asigure care este viziunea, în raport cu un partener sau altul, și după aceea să ia o decizie.
Europa Liberă: Sigur că o să se insiste mult în parlament pe ideea alegerilor parlamentare anticipate. Nimeni nu știe când vor avea loc ele, în primăvară, vară sau chiar în toamnă, pentru că se vorbește despre mai multe termene. Vreau să vă întreb, credeți că cu actualul guvern e posibil de pregătit și organizat un scrutin electoral anticipat?
Igor Grosu: „Noi nu avem răspuns la întrebarea aceasta, la moment. Dna președintă o să aibă o rundă de consultări, imediat după ce va intra în exercițiul funcțiunii, cu fracțiunile parlamentare, cu alte forțe politice. Vom vedea și prestația guvernului acum, până pe 24 decembrie...”
Europa Liberă: Până își încheie mandatul Igor Dodon și transmite ștafeta dnei Sandu.
Igor Grosu: „... și vom decide, vom vedea și comportamentul. Cum spuneam, au fost proiecte de legi ale guvernului, pe care noi le-am susținut, le vom susține. Avem pentru următoarele două săptămâni cred că vreo treizeci de proiecte pe ordinea de zi. Sunt proiecte așteptate, le vom susține, și vom aștepta o atitudine respectuoasă a executivului față de legislativ. Noi nu suntem anticamera executivului și: colegi, e nevoie urgent de votat, că arde nu știu ce acolo. Nu. Noi avem mandatul poporului și vrem judicios să analizăm orice proiect de lege.”
Europa Liberă: Doamna Sandu va rămâne la șefia partidului?
Igor Grosu: „Păi, conform legii, din moment ce va intra în exercițiul funcțiunii, nu va mai putea exercita.”
Europa Liberă: Și când veți decide cine-i va lua locul?
Igor Grosu: „Vom convoca congresul, avem procesele noastre interne, este vot direct, la congres se va decide, o să fie votul tuturor participanților la congres.”
Europa Liberă: Republica Moldova rămâne un stat unde forma de guvernare este parlamentară...
Igor Grosu: „Da, și e bine.”
Europa Liberă: De ce?
Igor Grosu: „Cel puțin, din observațiile mele, în partea asta a lumii, unde cultura instituțiilor statului, instituții funcționale, unde echilibrul între legislativ, executiv, puterea judecătorească este încă fragil, să concentrezi puterea în mâinile unei persoane este un pericol, în opinia mea. Trebuie să existe o evoluție și cred că, în acest moment istoric pe care îl parcurgem, e bine să fie parlamentul. Chiar dacă avem surprize din astea cu transfugii, chiar dacă e mai greu să adopți o decizie, dar acolo lucrurile sunt mai la suprafață, mai în văzul tuturor.”
Europa Liberă: Deci, Maia Sandu ar trebui să-și ia rolul unui arbitru neutru, într-un fel?
Igor Grosu: „Maia Sandu, așa cum a declarat, va fi un președinte care nu va diviza, ca actualul președinte, care a recunoscut, la un moment, că n-a putut să devină președintele tuturor. Asta e. S-a terminat. Și rezultatul votului din 15 noiembrie, parțial, deja indică această direcție, pentru că pentru dna Sandu au votat și vorbitori de limbă rusă, au votat și cei din Transnistria.”
Europa Liberă: Mai puțin din Găgăuzia.
Igor Grosu: „Mai puțin din Găgăuzia, și acolo, atenție, ceea ce a făcut conducerea Găgăuziei în această campanie a fost fără precedent!”
Europa Liberă: Adică?
Igor Grosu: „Adică, oaemnii au fost atât de mult intimidați și amenințați cu pierderea serviciului, spre exemplu, observatorii noștri, pe care, inițial, ne-am gândit să-i recrutăm din rândul simpatiznților noștri din Găgăuzia...”
Europa Liberă: Aveau frică?
Igor Grosu: „... după primul tur le-au spus foarte clar: nu fiți tare activi, că o să vă pierdeți jobul. Și în turul doi noi am fost nevoiți să ducem observatori din Chișinău și din alte raioane acolo. Eu sper că o să ne audă conducerea, care se simte cu musca pe căciulă – astea nu-s metode europene , cu care se erijează.”
Europa Liberă: Dar cum ar trebui să se dezvolte relația dintre Comrat și Chișinău, dintre Comrat și Tiraspol, de exemplu?
Igor Grosu: „Conform regulilor normale, democratice. Aici nu trebuie să fie relații privilegiate. Legea trebuie să fie și la Chișinău, și la Cahul, și la Cimișlia, și la Comrat. Nimic nou sub soare. Suntem o țară și procesele democratice electorale trebuie să fie în egală măsură condiții pentru toată lumea. Apropo de Transnistria, n-am putut călca în Transnistria un pas.”
Europa Liberă: Apropo, Igor Dodon zicea că ar fi înaintat o acțiune în judecată...
Igor Grosu: „Nu știu ce a făcut el.”
Europa Liberă: ... după ce v-ați fi confruntat acolo cu alegătorii care veneau să-și exercite dreptul la vot.
Igor Grosu: „El testează, el vrea nu știu ce să demonstreze. Să se ducă în judecată. Când o să fim citați, o să mergem, o să ne apărăm poziția, o să prezentăm argumente. Dar lucrul ăsta trebuie făcut în cadrul legii, fără a trișa și fără a intimida oamenii.”
Europa Liberă: Maia Sandu a câștigat mandatul luându-și un angajament în fața alegătorilor, că va lupta cu corupția, că va încerca să edifice statul de drept, statul democratic. Sunt niște angajamente...
Igor Grosu: „Scuzați că vă întrerup, știți, aici au căzut sperietorile astea pe care a mizat Igor Dodon: Est - Vest; noi suntem cu Estul, voi sunteți cu Vestul; voi nu credeți, da noi credem și suntem cei mai credincioși; română - moldovenească etc. Lumea n-a mai acceptat asemenea clivaje. Lumea a înțeles că hoția ne ucide pe toți, că vorbești româna, rusa, găgăuza – pe toți ne vizează. Că drumurile-s proaste pentru că se fură.”
Europa Liberă: Cum se va face ordine în justiție?
Igor Grosu: „Noi revenim la obiectivele noastre, o evaluare... deja...”
Europa Liberă: Dar ați mai încercat și ați văzut cât e de greu.
Igor Grosu: „Lucrurile sunt simple, mandatul de președinte e mult mai stabil decât mandatul unui prim-ministru. Dna Sandu are votul a aproape un milion de oameni și va fi cea care va da drumul în sistem judecătorilor propuși de CSM sau nu va da, va contrasemna, promulga, legile venite din parlament – sau nu le va promulga și va ieși în fața publicului și va spune: eu nu accept așa ceva, pentru că... Și aici, vechea polemică cu președintele n-are suficiente pârghii o lăsăm. Președintele trebuia să folosească la maximum pârghiile pe care le avea și atunci poate era alt rezultat.”
Europa Liberă: Deci, dreptul la inițiativă, numirea judecătorilor, promovarea politicii esterne...
Igor Grosu: „...politica externă, absolut! Noi, cu vecinii, nu ca să ne lăudăm, ați văzut, ziariștii au văzut lucrul acesta, au comparat cine și cum a fost felicitat atunci când el a ajuns președinte și cum e acum. Imediat au reacționat și Bucureștiul, și Kievul, vecinii. Noi trebuie să avem relații bune cu vecinii, în primul rând.”
Europa Liberă: Dar, apropo, au venit mesaje de felicitare și de la Moscova, și Putin a felicitat-o pe Maia Sandu, și Patriarhul Kiril. Aceste mesaje de felicitare cum le-ați înțeles?
Igor Grosu: „Ca o acceptare a rezultatului scrutinului. Lumea nu mai pune la îndoială că rezultatul e pentru Maia Sandu, diferența e mare, votul a fost pro maia Sandu în țară și în diaspora, lucrurile sunt evidente. Acuma rămâne ca dl Dodon, cu felicitările lui parțiale (o nouă invenție), dacă și prim-ministrul, și primarul general al capitalei au înțeles ce s-a întâmplat, a rămas ca și el să accepte aceste realități. Repet, noi avem nevoie acuma de o tranziție liniștită, civilizată, dosarele de la președinție să fie date dnei Sandu. Să arătăm că suntem un stat civilizat.”
### Vezi și... ### Președinta aleasă Maia Sandu a avut întrevederi cu ambasadorii SUA, UE și RusieiEuropa Liberă: Dna Sandu a început și o serie de întrevederi cu șefii misiunilor diplomatice acreditate în R. Moldova, s-a întâlnit cu dl Mihalchko, cu dl Ioniță, ambasadorul României...
Igor Grosu: „... cu dl Hogan, cu dl Vasnețov, ”
Europa Liberă: Da, cu dl Hogan, ambasadorul SUA la Chișinău, și cu ambasadorul rus...
Igor Grosu: „Și al Ucrainei.”
Europa Liberă: Da, și au urmat reacții dure, să zic așa, după întrevederea Maiei Sandu cu ambasadorul rus...
Igor Grosu: „Din partea cui?”
Europa Liberă: Din partea celor care urmăresc întrevederile. Cum ar trebui să fie relația moldo-rusă ca să nu deranjeze pe nimeni și să nu se speculeze pe această cooperare bilaterală?
Igor Grosu: „Noi trebuie să avem o cooperare bilaterală, cu Rusia, corectă și pragmatică. Noi avem nevoie de aceste relații, pentru că avem și interese economice, dar noi vrem să fie niște condiții economice și de export a produselor noastre într-o manieră transparentă...”
Europa Liberă: Dar să fie protejat interesul național. Pe asta insistă mulți cetățeni ai R. Moldova, în relația moldo-rusă trebuie să fie protejat interesul național.
Igor Grosu: „Corect. N-o să aplicăm metoda pe care văd că încă o testează președintele cu surprize. Noi vrem predictibilitate, consecvență și toate acțiunile noastre o să pornească de la interesul prioritar al cetățenilor R. Moldova.”
Europa Liberă: Parlamentul este restanțier atunci când vine vorba de votul din diasporă. Urma să fie modificat și codul Electoral, nu s-a mai făcut acest lucru. Acum, dacă se insistă pe ideea că trebuie să se ajungă la anticipate, ce o să faceți în parlament și cât de pregătit parlamentul să accepte ceea ce s-a sugerat și din partea CEC-ului, și din partea diasporei – votul prin corespondență, votul electronic. Pentru că, ați văzut, iarăși s-au făcut cozi, iarăși lume nemulțumită, iarăși au așteptat 7-8 ore, unii nu au reușit să-și exercite dreptul de vot.
Igor Grosu: „Eu cred că niciun parlamentar, acuma, n-o să îndrăznească să se opună unor inițiative. Pentru că a ieșit un număr record, peste 262 de mii. Noi trebuie să revenim la pachetul cela care a fost propus în vară și pe care, din păcate, colegii de la PSRM l-au torpilat cu tot felul de inițiative de astea deocheate, care să facă în timp posibil să avansezi. Trebuie să revenim pe votul de două zile, lucrul pe care l-au făcut colegii din România. Acuma, pe 5 și 6 decembrie urmează să aibă loc alegeri parlamentare. Această abordare e relevantă și în condițiile pandemiei, deoarece degajezi cozile astea imense. Un număr mai mare de buletine. O modalitate de a securiza votul prin corespondență, cum spuneți Dvs.”
### Vezi și... ### Iulian Groza: Introducerea votului prin internet depinde de un vot „cu mâna” al deputațilorEuropa Liberă: Soarte votului lor depinde de votul din parlament.
Igor Grosu: „Sigur, și acuma, cred că diaspora va avea un mai mare drept să ceară prezență în parlament.”
Europa Liberă: Adică să fie reprezentată și diaspora?
Igor Grosu: „Da. Vă dați seama, 262 de mii!”
Europa Liberă: 16 % din electorat.
Igor Grosu: „Exact. Semnalul e foarte clar: alo, clasa politică, noi, 262 de mii, care nu suntem acasă, suntem plecați, trimitem bani, vrem să fim reprezentați! Noblesse oblige! Fiecare partid trebuie să devină sensibil la semnalul ăsta.”
Europa Liberă: Dar aveți și o soluție pentru a ușura și prezența celor din stânga Nistrului la vot? Și ce concluzie ați tras, după acea prezență a alegătorilor din Transnistria la scrutin?
Igor Grosu: „Concluzia mea e simplă. Sigur că au fost și alegători care au venit sinceri să voteze. Totodată, noi am avut destule semnale și dovezi, când lumea, a fost coruptă, s-a cumpărat votul, hai să spunem cum a fost, au fost păcăliți la cumpărarea votului, li s-a spus un preț, după care li s-a dat mai puțin, au fost angajați de angajatori: dle, dacă nu vii luni și-mi arăți în buletin ștampila de vot, te bag în carantină pe două săptămâni. Am avut cazuri, la Cimișlia, într-o secție de vot, unde au venit câțiva tineri și ne-au zis: noi nu vrem să votăm, puneți-ne, vă rog, ștampila aici că am votat, ca să nu mă pună în carantină Dacă vede ștampila, mă lasă să circul. Abordarea asta e cinică, înjosești oamenii. Crearea condițiilor trebuie să ne preocupe, dar și accesul actorilor electorali pe malul acela. Pentru că numai Dodon a avut și are acces acolo. Și atunci nu putem vorbi de un vot conștient, despre condiții egale pentru toți actorii electorali. Da, o să dureze, dar ăsta-i parcursul normal.”
Europa Liberă: A fost o reacție și de la liderul de la Tiraspol, Krasnoselski, și a spus și el că adevărul e că cele mai multe voturi s-au dat pentru Igor Dodon, dar îi cerea dnei Sandu să discute mai concret pe marginea subiectelor apărute între cele două maluri ale Nistrului. Cum ar trebui să fie abordat dosarul transnistrean?
Igor Grosu: „Așa cum a fost abordat și anterior, pe parcursul mandatului de prim-ministru al dnei Maia Sandu: noi n-o să tolerăm schemele, contrabanda, sechestrări de cetățeni. Acestea sunt lucruri inadmisibile! Dacă cineva va vrea să revină în lumea civilizată, va trebui să joace conform regulilor și conform legislației R. Moldova. Vrei să faci comerț și să exporți sub numele R. Moldova în lumea bună, occidentală? ”
Europa Liberă: Pentru că cea mai mare parte a comerțului din regiune e orientat către piața occidentală.
Igor Grosu: „Exact. Și activitatea economică trebuie să fie legată de respectarea drepturilor omului. Pentru că nu putem, pe de o parte, să fim buni în afaceri și proști – în a respecta drepturile omului. Asta e. R. Moldova e un stat în care se respectă legislația, justiția e justiție, în care nu se admit spălări de bani. În care, dacă vrea agentul economic să facă plăți bancare anume prin sistemul bancar al R. Moldova, înseamnă că trebuie să fie transparent, conform legii împotriva spălării banilor, trebuie să știm originea etc. Astea-s temele pentru acasă pentru ambele maluri, mai cu seamă pentru cei care, și de pe un mal și de pe altul, zona transnistreană era o găselniță pentru a face bani murdari.”
Europa Liberă: Gaură neagră.
Igor Grosu: „Gaură neagră. Și vă aduc aminte două companii, nu le dăm numele, cărora, repede, după ce a fost demis Guvernul Maia Sandu, socialiștii le-au dat licență. Și iar, într-o veselie, au început să aducă țigări – milioane, sute de milioane...”
Europa Liberă: Și, în general, se zice că doi agenți economici din stânga Nistrului, ei ar fi stăpâni pe toată această operațiune.
Igor Grosu: „Da. Și după aia totul migrează spre România, până ajung în Marea Britanie. Asta-i faima proastă a R. Moldova. Nu, așa ceva nu mai merge.”
Europa Liberă: Nu cunoaștem deocamdată unde va fi prima vizită a Maiei Sandu pe care o va face în străinătate, dar din discuția cu președintele român Klaus Iohannis, am aflat că liderul de la Cotroceni ar putea să viziteze R. Moldova, lucru care nu s-a întâmplat patru ani de zile, cât Igor Dodon a fost la cârma țării. În general, relația moldo-română se va axa în continuare pe ideea că România este un avocat al Moldovei pe calea eurointegrării?
Igor Grosu: „Relațiile noastre cu România sunt relații firești, noi vorbim aceeași limbă, avem aceeași istorie. România, și cât a existat sau mai există, așa cum este ea, guvernarea socialistă, a fost deschisă, a vrut să ajute și vrea în continuare să ajute. Mai puțin a fost înțeles, la București, de ce atâta reticență chiar și la ajutorul pe care ar putea să-l ofere România, în condițiile pandemiei, în condițiile secetei ș.a.m.d. da, relațiile noastre vor fi privilegiate, firesc, așa cum au reușit la începutul pandemiei să vină cu suport, să ajute primăriile noastre, știți că au avut loc înfrățiri între primăriile din R. Moldova și cele din România, în special acuma, după ce au trecut și dânșii de alegerile locale. Deci, sunt procese, gazoductul Iași-Chișinău, alte proiecte, repararea podurilor, Giurgiulești, la Ungheni un proiect, domeniul educației și multe alte lucruri bune care sunt. Au fost pe rol și acum cred că acum vor reveni pe rol.”
Europa Liberă: Pe timpul mandatului lui Igor Dodon a fost înghețat și dialogul la nivel înalt între Chișinău și Kiev, pentru că nu au fost aceste discuții între cei doi lideri, deși Igor Dodon zicea că s-a mai întâlnit nu știu pe unde cu dl Zelenski și ar fi discutat, dar nu a existat un dialog la nivel înalt. Mărul discordiei a fost acea declarație pe care o făcuse Igor Dodon privitor la anexarea Crimeei. Dvs. ce ziceți?
Igor Grosu: „Da, Igor Dodon a făcut o gafă. Premeditat, cred eu. Pentru că și anturajul lui a mai avut niște poziții vizavi de conflictul din Donbas, ceea ce nu putea să aducă la alt rezultat decât izolarea. Nu putea, în acest context să apară Dodon la Kiev sau, viceversa, dl președinte Zelenski să apară la Chișinău. Noi fiind cei care, având un astfel de conflict, din 92, știm ce înseamnă asta! Și atunci când tu, țara ta, suferă de pe urma unui astfel de conflict, să ai o regiune separatistă, asemenea declarații sunt pur și simplu iresponsabile.”
### Vezi și... ### Votul „transnistrenilor”, surprinzător pentru unii experțiEuropa Liberă: Dar credeți că cele două părți, Chișinău și Kiev, ar putea să readucă în atenția opiniei internaționale problema transnistreană și problema Crimeei sau sunt lucruri diferite?
Igor Grosu: „Noi putem să ne ajutăm reciproc, spre exemplu, vorbind despre hotarul nostru comun cu ucraina, pe segmentul transnistrean, să vedem cum îl gestionăm. Elementar – noi trebuie să oprim contrabanda. Trebuie să oprim toate fluxurile care alimentează toate structurile astea paramilitare.”
Europa Liberă: Și dacă va cere transparență și Chișinăul și Kievul, atunci s-ar putea ajunge la un deznodământ mai repede decât se așteaptă.
Igor Grosu: „Foarte clar: alo, stimați sau mai puțin stimați, cei care vă aflați acolo, o sută sau trei sute, că mai mulți nu-s, care se țin cu dinții de regimul ăsta, ori jucați după regulile civilizate, cei care aveți probleme cu Procuratura. Am ănțeles că a fost și o felicitare din partea Tiraspolului - hai închideți dosarele – eu sper că dl Stoianoglo nu va da curs la așa ceva. Asta trebuie de spus: s-a terminat cu perioada banditismului. Și atunci când niște bandiți de la chișinău, profitând de situație, cu niște bandiți de la Tiraspol, făceau bani: pentru partide, pentru alegători, ca în cazul unor cetățeni, duminica trecută. Aceștia nu sunt banii de buzunar ai cuiva, sunt bani murdari, făcuți prin scheme și aruncați în campania electorală.”
Europa Liberă: Câștigul Maiei Sandu în acest scrutin prezidențial a fost văzut ca un câștig al unei bătălii, dar nu și câștigul unui război?
Igor Grosu: „Sigur. Avem de muncit. Pornim un val, mergem cu moralul ridicat! Eu văd reacțiile cetățenilor, și din educație, și din medicină, și din administrația publică locală, care a prins la curaj. Că și aici au fost presiuni: semnează pentru cutărică, semnează pentru...”
Europa Liberă: S-a politizat foarte mult, au fost politizate toate domeniile sociale.
Igor Grosu: „Eu cunosc primari, nu de la noi, de la alte partide, care au spus: domne, da lăsați-ne în pace! Dar trebuie să începem cu justiția. Cu asta începem, pentru că ăsta-i sistemul nervos al statului. Dacă nu ai un sistem al justiției bun, curățat, dacă nu faci ca instituțiile să înceapă a funcționa, nu prin metoda telefonului, degeaba! Noi am experimentat 30 de ani de zile.”
Europa Liberă: O justiție reformată ar putea să scape moldova de sărăcie, asta am înțeles.
Igor Grosu: „Categoric! Vă dau un singur exemplu: cinci luni de mandat al doamnei președinte...”
Europa Liberă: Mandat la executiv.
Igor Grosu: „La executiv, pardon. Cum s-a schimbat comportamentul fiscului, poliției, vamei vizavi de antreprenori. Antreprenorii veneau și ne spuneau. Nu mai apărea în buletin bancnota. După ce a fost demis guvernul dnei Maia Sandu au revenit imediat la „normalitate”. Dacă transmiți un semnal foarte clar și le spui, de exemplu Fiscului, agenții economici nu mai pot fi tratați ca potențiali infractori - îi ajutați le explicați, în special, în perioada asta de criză când ei sunt la limită. Vedeți Horeca, vedeți agricultorii. Ăștia mari se mai descurcă, dar ăștia mici, care au 50-100 de hectare, unii dintre ei nici nu-s pregătiți pentru următorul an agricol. ”
Europa Liberă: Și ne puteți spune clar dacă ar exista, sau va putea să existe, o voință politică fermă, ca să fie îndeplinite toate condiționalitățile pe care și le-a asumat R. Moldova în fața partenerilor externi?
Igor Grosu: „Da, eu sper, eu văd. Cel puțin azi, la ședința Biroului permanent pe două subiecte care țin de deblocarea asistenței din partea FMI, toate partidele care sunt reprezentate în Birou, au zis da, suntem gata. Chiar mâine este un proiect de lege, pe care trebuie să-l votăm.”
Europa Liberă: Deci, consensul se găsește?
Igor Grosu: „El în majoritatea cazurilor poate fi găsit, dacă respecți și tratezi cu respect opoziția. Dacă spui, domnule, aici e interesul național, iată de asta depinde dacă noi o să putem aduce niște resurse mai ieftine,mult mai ieftine. Nu guvernul să se împrumute veșnic de la băncile noastre.”
Europa Liberă: Știți că Igor Dodon a zis că dacă Maia Sandu va câștiga alegerile, va sta cu mâna întinsă la partenerii occidentali.
Igor Grosu: „Iată vedeți? Un comportament de... numai nu de președinte – chiar și deja expirat!”
Europa Liberă: Cu mandat expirat.
Igor Grosu: „Da, cu mandat expirat. El, care a fost ministru al economiei, care înțelege foarte bine că unele împrumuturi pe piața internă pot fi mai scumpe, pe piața externă pot fi mai ieftine, în condiții mai avantajoase. El, aici, avut un comportament lamentabil, chiar și pentru electoratul lui.”
Europa Liberă: Și mai avuse o declarație, că dacă Maia Sandu ajunge în fruntea Republicii Moldova, ar putea să închidă Republica Moldova pe timp de pandemie, așa precum o fac statele din UE.
### Vezi și... ### Număr record, de peste 1600 cazuri noi de COVID-19 în Republica MoldovaIgor Grosu: „Adevărul e că Igor Dodon a închis Moldova! Pentru că noi mergeam în campanie și lumea ne întreba: de ce nu putem să mergem peste hotare să muncim? Că aici, guvernul lui și Igor Dodon nu s-a prea îngrijit să ajute antreprenorii. A zis, la noi e economie de piață, cine poate, supraviețuiește, cine nu, moare. Nu e o situație normală! E situație de criză! Trebuie să-i ajuți! Reacția oamenilor era: ok, nu puteți voi să ne ajutați, dați-ne voie să ne ducem unde am mai fost și ne rezolvăm noi. Mergem trei luni de zile, muncim, venim înapoi, și așa mai departe. Țara a închis-o el, prin inacțiune, prin comportamentul ăsta iresponsabil, cu apariții în școli, în anturajul copiilor. Exemplul propriu mult contează. Oamenii vedeau și ziceau, măi, dacă lui i se poate, se poartă de parcă e nemuritor, de ce noi trebuie să ne protejăm?”
Europa Liberă: Dar cunoașteți care e situația reală în domeniul sănătății, e pus pe butuci sau nu?
Igor Grosu: „Sunt la limită. Din discuțiile pe care le avem cu managerii instituțiilor și din informația care apare în public, vedeți, locurile la terapie intensivă, echipamentul de ventilare, de oxigenare, deja locurile sunt ocupate. De aceea și avem urgent ajutor, de a suplimenta, de a face mai multe teste, de a mări capacitatea de testare și, nu în ultimul rând, cum am mai spus, de a ocupa rând pentru a obține acel vaccin sau alte remedii, pentru a opri și a încerca să controlăm pandemia.”