Rezultatele alegerilor în secțiile în care au votat cetățenii cu drept din regiunea transnistreană sunt surprinzătoare pentru unii experți. Circa 14% sau peste 4.000 de voturi a acumulat candidata opoziției Maia Sandu, mai mult decât în autonomia găgăuză, raionul Taraclia, de la sud, sau raionul Ocnița din extremitatea nordică. Surpriza o constituie faptul că mulți ani la rând politicieni de la Chișinău au invocat faptul că nu pot face campanie și avea acces în regiunea separatistă pentru a interacționa cu oamenii, pe când alți politicieni care ar avea înțelegeri ascunse cu lideri de la Tiraspol și Moscova ar putea pune la cale un vot organizat pentru un candidat anume. Cum s-a ajuns de la temerile de a corupe alegătorii la un asemenea scor?
O primă concluzie a acestui scrutin ce se referă la cetățenii din regiunea transnistreană e că imposibilitatea interacțiunii candidați-votanți nu mai este o scuză pentru politicieni sau factor determinant în cazul alegătorilor, de a merge sau nu la urnele de vot. În era internetului, locuitorii raioanelor de est, izolați de restul țării de liderii separatiști, sub motivația de a nu permite extinderea coronavirusului, urmăresc mișcările de la Chișinău și își fac propriile concluzii, spune pensionarul Vladimir Badașcu de la Speia, Grigoriopol, în trecut fost director de școală.
El recunoaște că a profitat de deschiderea frontierei administrative în ziua alegerilor și a venit să-și vadă nepoata la Chișinău. A decis să mai rămână câteva zile la rude, dar știe că la întoarcere va fi obligat să stea în carantină două săptămâni. Spune că a venit cu o mașină de ocazie, iar șoferul la fel se deplasa în capitală pentru a-și vizita fiica studentă.
Fostul director de școală de la Speia se informează de pe internet. Iar în această campanie legat de transnistreni a auzit doar mesajul despre „frica să nu năvălească transnistrenii și să schimbe direcția de dezvoltare a Moldovei”.
„Dacă vor mai fi alegeri peste vreo două săptămâni, iarăși vin. Eu să vă spun sincer, mi se pare că o să fie încă atâtea neînțelegeri, atâtea probleme pe care noi astăzi nu le vedem. Nu e clar ce e cu parlamentul, sunt atâtea tabere, puterea prezidentului este limitată, și parlamentul este așa de pestriț. Diferite informații schimonosite, murdare. Nu poți să se apreciezi în ce direcție să participi”.
Tatiana din Grigoriopol, care din motive de securitate nu și-a divulgat numele, este o altă alegătoare care a participat duminica la scrutin. Se informează la fel de pe internet. Spune că de la 18 ani merge la toate alegerile din R. Moldova, fără nicio absență. Ce o motivează?
„Patriotismul, dorința de a te manifesta, de a-ți spune [păsul]. Eu în suflet sunt oricum cetățean al Moldovei. Cum asta? Mulți au cetățenie rusă și din cauza asta au păreri mai mult economice ca atare. Politica-i politică, dar problemele mai mult sunt economice. Sărăcia și toate cele de aici și se trag. Și dacă s-ar rezolva problema economică, eu cred că și problema politică s-ar rezolva. Dacă s-ar dezvolta Moldova, și teritoriul acesta l-ar convinge prin puterea exemplului. Pentru ce mulți și-au făcut cetățenia rusă? Ce interes au avut? Să se alipească? Pentru omul simplu – să aibă un venit mai mare, din ce trăi. Acesta-i adevărul”.
Directorul programului drept și drepturile omului de la Fundația Soros Moldova, Victor Munteanu, observă că peste Nistru a crescut o nouă generație, pe care nu o mai sperii ca în anii 90, atunci când lozinca era: Nu dispariției URSS! Se parte că în regiunea separatistă, gândită din prima zi, după părerea lui, ca o „frână pentru dezvoltarea R. Moldova după model european”, oamenii încep să conștientizeze ce e democrație și apropierea de Uniunea Europeană.
„Existau niște prezumții conform cărora votarea acolo este integral manipulată. Avem toate dovezile și este foarte clar că încercările de manipulare au fost cât se poate de evidente și foarte intense. Până și în Transnistria omenii se satură de minciună. Poate convenea acest lucru primei generații, nu mai convine deja generației tinere. Pentru că e și acolo un grup care zice nu mai vrem așa, care înțelege că de fapt acolo stă corupția și îmbogățirea ilicită și infinit de mare pe fonul unei sărăcii. Nu poți ține teritorii întregi în manipulare în timp ce informația circulă, cum nu dai circulă”.
În ceea ce privește votul etnic mai pronunțat de la sud al găgăuzilor și bulgarilor și de la nord al ucrainenilor rusificați, Victor Munteanu consideră că acolo mesajele propagandistice ar fi fost mai eficiente. Iar acest lucru trebuie să genereze regândirea felului în care comunică diferitele comunitățile etnice, să fie identificate lucruri și valori care unesc, nu cele care dezbină.
