Pe fundalul pandemiei de coronavirus și al unui număr record de noi infectări zilnice, de peste 1.300 de cazuri, în R. Moldova se desfășoară al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Comisia Electorală Centrală anunță o prezență la vot mai activă în comparație cu primul tur, din 1 noiembrie. Directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă, Igor Boțan, ne spune ce a motivat această participare activă.
Europa Liberă: Dle Boțan, se constată, așadar, un activism pronunțat în acest tur de scrutin, indiferent dacă vorbim de alegători din diasporă, alegători din zona de securitate, din stânga Nistrului, inclusiv printre tineri, care – constată CEC – sunt mai activi de astă dată. Am să vă rog însă să ne oprim la Varnița, unde sunt altercații între oamenii legii și protestatarii nemulțumiți de cum se desfășoară acolo procesul de votare. Ce să înțelegem din aceste altercații, dle Boțan?
Igor Boțan: „Trebuie să înțelegem un singur lucru: că acele abateri de la modul normal de votare pe care le-am avut în februarie 2019, nerezolvate atunci, se repetă acum și provoacă nemulțumirea concetățenilor, ceea ce înseamnă că această problemă, votul cetățenilor din Transnistria trebuie regândită, astfel încât să nu existe niciun fel de dubii că oamenii vin să voteze din proprie inițiativă, nimeni nu stă în spatele lor, nimeni nu-i remunerează pentru faptul că vin să-și exercite dreptul de vot. Dar, repet, cea mai mare problemă pe care o avem acum cu alegătorii noștri din Transnistria, de ea este responsabilă anume administrația, mă refer la autoritățile R. Moldova, care au închis ochii acum un an și jumătate, au știut că există această problemă și nu s-au pregătit cum se cuvine pentru a depăși problemele identificate. Vedem acum că cetățenii noștri își exprimă dezacordul cu votul concetățenilor din Transnistria, pe motiv că îi bănuiesc că vin să facă un ban din contul viitorului R. Moldova.”
Europa Liberă: Din punctul Dvs. de vedere, ar putea fi invocate aceste altercații pentru a pune la îndoială veridicitatea rezultatului într-o secție de votare anume și cum umbrește întreg procesul electoral ceea ce se întâmplă la Varnița?
Igor Boțan: „Sigur că pot fi invocate. Ne amintim istoria pe care am avut-o exact patru ani în urmă, atunci când Curtea Constituțională trebuia să valideze rezultatele alegerilor. Curtea s-a bazat pe raportul Comisie Electorale, care va include în raport toate incidentele, așa cum s-a întâmplat în ziua alegerilor, dacă incidentele sunt bine documentate, sigur că toate aceste lucruri vor cântări, vor avea ponderea lor atunci când Curtea Constituțională se va expune asupra validării rezultatelor alegerilor.”
Europa Liberă: Dle Boțan, în urmă cu două săptămâni, tot aici, în acest studio constatam că în primul tur de scrutin am asistat la o campanie electorală amorfă. Prin ce s-a deosebit campania pentru scrutinul de astăzi?
Igor Boțan: „Campania în cele două săptămâni dinainte de scrutin a fost una tensionată, dar acest lucru, așa cum anticipam, nu a însemnat doar o luptă electorală între doi candidați, ci atacuri la persoană, defăimarea unuia dintre candidați. Iar celălalt candidat nu a găsit alt răspuns decât să refuze să participe la dezbateri, ca răspuns la atacul defăimător.
Cu toate acestea, rețelele sociale au fost extrem de active, lucru care a dus, cum spuneam, la polarizarea și mai nuanțată a cetățenilor noștri. Deci, vedem că această creștere, la această oră, cu șapte procente a participării, își are explicația. Și aici trebuie să menționăm că, spre ora 13 am avut o rată de participare de 25%, similară exact cu cea de acum patru ani de zile, în al doilea tur de scrutin, lucru care ne spune că interesul a crescut foarte mult anume în aceste două săptămâni, pentru alegeri. Și așa cum au menționat și corespondenții, în secțiile de votare pentru transnistreni, rata de participare este, aproximativ, de două ori mai mare, pe țară este aproximativ cu 5% mai înaltă, și în diasporă cu aproximativ o treime mai înaltă. Și toate acestea se datorează modului în care un candidat l-a atacat pe celălalt și replica candidatului respectiv față de atacurile la adresa sa.”
Europa Liberă: Da lipsa unor dezbateri electorale veritabile dintre cei doi candidați ce gust v-a lăsat, ce senzație?
Igor Boțan: „Ne amintim cu toții, că imediat după primul tur de scrutin a fost publicat așa-zisul decalog al unui candidat la adresa celuilalt, absolut defăimător, și cred că acesta a fost cauza pentru care contracandidatul a refuzat, de o manieră foarte specifică, să participe la dezbateri, deși în primul tur de scrutin situația era exact inversă. Vom vedea spre sfârșitul zilei, și vom vedea rezultatul alegerilor și vom putea estima abia atunci care a fost rolul acestui atac defăimător, care are deja un efect: învrăjbirea cetățenilor, polarizarea și mai accentuată a comportamentului cetățenilor. Vom vedea și repercusiunea asupra rezultatului final, dar un lucru negativ îl vedem la secțiile de votare pentru transnistreni, unde apar aceste altercații, unde cetățenii de pe malul drept vor să se asigure că cei de pe malul stâng nu sunt la cale și motivați de o anumită manieră să participe la aceste alegeri.”
Europa Liberă: Dle Boțan, cum vedeți Dvs. felul în care CEC a încercat, dar se pare că fără prea mare succes, să soluționeze problema aglomerărilor din primul tur la secțiile de votare din diaspora?
Igor Boțan: „Trebuie să recunoaștem că CEC, deopotrivă cu MAE, au încercat să învețe lecția primului tur de scrutin, au fost suplinite secțiile de votare cu angajați care să elibereze buletine de vot, au fost căutate și găsite spații mai mari, pentru ca acești funcționari electorali să poată să-și desfășoare activitatea. Încă un lucru foarte important, care a fost luat în considerație: au fost anunțați cetățenii noștri, în avans, despre schimbarea adreselor. Deci, nu putem spune că nu s-au întreprins măsuri.
Se putea de luat o decizie ca unele secții de votare să fie oarecum replicate, astfel încât să nu stea oamenii în cozi practic toată ziua...
Partea proastă e că CEC a ezitat să mărească numărul secțiilor de votare în megalopolisuri. Pentru că, dacă ne uităm la densitatea votului în primul tur, de exemplu în Franța, densitatea votului a fost de aproximativ de 3000 de cetățeni la o secție de votare, pe când în Moscova a fost de aproximativ 600 de cetățeni. De cinci ori densitatea celor mai mari megalopolisuri din Europa. Se putea de luat o decizie ca unele secții de votare să fie oarecum replicate, astfel încât să nu stea oamenii în cozi practic toată ziua. Dar e bine că în 2019 a fost modificat Codul Electoral și s-a permis ca numărul buletinelor de vot pentru secțiile din diaspora să fie majorate până la 5000. ”
Europa Liberă: Da, dar vedem că la unele orașe, în vest, inclusiv la Frankfurt, oamenii sunt îndemnați să meargă în alte orașe tocmai pentru că stocul acesta maxim de 5000 de buletine de vot se epuizează. Admiteți că o parte din alegătorii din diaspora nu-și vor putea exercita dreptul la vot, așa cum, de altfel, ne amintim că s-a întâmplat la prezidențialele din 2016, când diaspora a acționat în judecată R.Moldova?
Igor Boțan: „Există acest risc, dar față de 2016 numărul buletinelor de vot la secțiile de vot din diasporă este suplinit cu 2000 de buletine. Deci, dacă în țară, norma este de 3000 de buletine la o secție de votare, peste hotare este vorba de 5000.
Și cunoaștem, de exemplu, că în orașul Montreuil din Franța, în primul tur au votat 3700, dar capacitate e de peste 5000 de de cetățeni, atunci, sigur că putem să ne confruntăm cu problema la care vă referiți Dvs. dar să sperăm că cetățenii au fost informați și poate au posibilitate să se deplaseze la secțiile de votare din alte orașe, care se află mai aproape de unde sunt cetățenii noștri din Frankfurt. E regretabil că calculele au fost nu tocmai corecte, dar ne impresionează pe toți entuziasmul cetățenilor noștri din diaspora, cu care stau în rând, cuminți, disciplinați, și așteaptă să-și exercite dreptul de vot. ”
Europa Liberă: Dle Boțan, în turul întâi am văzut că niciunul dintre finaliștii cursei prezidențiale nu au reușit să atragă voturile alegătorilor din Rusia. Cum vă explicați acum mobilizarea mai activă a acestui electorat, care a fost, oarecum, mai anemic la 1 noiembrie și cât e de mare bazinul electoral care poate fi adus la urne acolo?
Igor Boțan: „Părerea mea este, că în turul doi, interesul pentru alegeri este mai mare. Acest lucru s-a văzut în alegerile precedente, dar cred că faptul că polarizarea din această competiție electorală a fost atât de esențială, îi face pe cetățeni să vină la urnele de vot. Plus că există și oameni din spate, care încearcă să-i motiveze, probabil, promițându-le ceva.
În ce privește Federația Rusă, am văzut cu toții că, cu o săptămână înainte de alegeri, șeful Serviciului de inteligență externă, Ministerul Afacerilor Externe și însuși Vladimir Putin au pus un cuvânt de bine pentru Igor Dodon și au acuzat Occidentul. Iar aici, în R. Moldova, noi cu toții știm că relațiile dintre R. Moldova și Federația Rusă au un anumit traseu și nu există niciun fel de dezvoltare. Am văzut că Igor Dodon, care pretindea că va soluționa problemele moldovenilor din Rusia, nici nu a fost votat primul în Federația Rusă, a fost votat Renato Usatîi. Dar înțelegem că asupra cetățenilor se pot face presiuni acum, pentru că nu toți și-au rezolvat problemele cu legea din Federația Rusă, iar acum înțelegem că pot fi ademeniți la secțiile de votare pentru a li se rezolva problemele, așa cum promitea Dodon în 2019, anterior, în 2016 și în 2014. Promisiuni care nu au fost onorate, iar acum se fac extraeforturi pentru a-i aduce pe oameni la urnele de vot.”
