Vorbind în podcastul Europei Libere „În esență...”, șefa CA a amintit că, în ajunul declanșării războiului în Ucraina, Rusia a purtat un război informațional puternic în R. Moldova.
Câteva posturi, care acționau ca filiale ale unor posturi rusești, inoculau masiv atunci ideea că „o agresiune militară ar fi justificată, pregăteau terenul pentru o agresiune militară”, spune Liliana Vițu.
Your browser doesn’t support HTML5
Despre bătălia pentru „mințile moldovenilor” și „ghiveciul” informațional
Ulterior, mai mulți furnizori de servicii media, care retransmiteau în R. Moldova programe rusești, au adoptat „o politică editorială precaută”, iar deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) și introducerea noțiunii „dezinformare” în lege, precum și a unor sancțiuni aspre în acest sens au condus la diminuarea volumului de manipulare și propagandei rusești în R. Moldova.
Măsurile, spune Liliana Vițu, au avut, în cele din urmă, un efect de prevenție în audiovizual, dar au favorizat „migrarea propagandei pe online.”
Președinta CA mai spune că sindromul celor „30 de mii de sirieni a dispărut”, însă în audiovizual se mai păstrează elemente ale discursului de ură, de discriminare, de manipulare, omitere, amestec de fapte și opinii. „Avem [în audiovizual] elemente din toate tehnicile de manipulare sau de informare proastă”, susține președinta CA.
Invitata podcastului mai spus că cea mai mare problemă a audiovizualului moldovean rămâne „reaua intenție a unui grup de posturi [TV] care mai au încă o influență și audiență foarte mare pe piață.”
„Spațiul informațional moldovean este [ca] un ghiveci de conținuturi bune și mai puțin bune, de conținuturi care chiar țin la om și alte conținuturi care urmăresc cu totul alte interese dar, totodată, e un spațiu în care încet, încet se face regulă și lumină”, spune Liliana Vițu.
În podcast, Liliana Vițu vorbește despre problemele audiovizualului din R. Moldova, despre faptul că piața de aici este una nejustificată din punct de vedere economic, o piață în care se mai păstrează reminiscențe ale holdingurilor și care încă e influențată de oligarhi.
Alte chestiuni abordate în podcast:
- CA, la raport în plenul Parlamentului. Opoziția a criticat instituția, iar guvernarea a lăudat-o. De ce opoziția socialistă, care, a votat actuala componență alături de majoritatea parlamentară la 16 decembrie 2021, critică acum CA?
- Despre lupta care se duce pentru mințile moldovenilor.
- Despre fenomenul concentrării excesive a mass media și transparența instituțiilor audiovizuale.
- Cei îi lipsește spațiului informațional moldovean în raport cu cele străine?
- Cât de poluate de fenomenul propagandei și al știrilor false sunt produsele din audiovizualul moldovean?
- Trebuie sau nu reglementat Internetul în R. Moldova?
- Ce se întâmplă cu spațiile informaționale din autonomia găgăuză și regiunea din stânga Nistrului?
- Cât de mulțumitor este cadrul legal pentru dezvoltarea furnizorilor de servicii media? Despre viitoarele modificări în legislația audiovizuală, inclusiv cele cu privire la licențe.
- Cât de justificată a fost decizia Guvernului de la Chișinău de a se retrage din acordurile CSI privind televiziunea MIR?
- De la învestire și până acum, CA a făcut-o mai mult pe jandarmul sau a devenit un partener corect al presei audiovizuale moldovene?
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts, Google Podcasts, pe Spotify și pe YouTube ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în fiecare zi de luni; „Dincolo de Știri”, în fiecare zi de vineri, și „Laboratorul Social” – în fiecare a doua marți, adică o dată la două săptămâni, și podcastul cu informații și analize la zi – „Pe agendă”.