WASHINGTON -- Un înalt oficial de la Departamentul de Stat al SUA avertizează că Rusia ar putea să-și repoziționeze forțele către flancul estic al NATO odată cu încheierea războiului din Ucraina. Acest lucru stârnește îngrijorarea că statele baltice s-ar putea confrunta cu o presiune militară și hibridă sporită din partea Moscovei în anii următori.
Christopher Smith, secretar de stat adjunct pentru afaceri europene și eurasiatice, a susținut în fața legislatorilor americani că, deși Rusia are în prezent „aproximativ 90% din puterea sa de luptă” angajată în Ucraina, Moscova va încerca în cele din urmă să „își reechilibreze forțele și să caute oportunități de a-și manifesta puterea, dar și de a crea dificultăți pentru NATO”.
„Această situație este deosebit de acută în regiunea baltică”, a spus Smith la audierile din 14 mai în subcomisia pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanților, care s-au concentrat pe amenințările de securitate cu care se confruntă Estonia, Letonia și Lituania.
Exercițiu militar de amploare al NATO în apropierea graniței estoniene cu Rusia, în 2021
Deși oficialii americani avertizează de ani buni asupra amenințărilor pe care Rusia le reprezintă pentru statele baltice și pentru flancul estic al NATO, audierea a scos în evidență îngrijorarea crescândă de la Washington și în rândul aliaților NATO că un astfel de pericol ar putea deveni cu mult mai iminent în cazul în care se ajunge la un armistițiu sau la o soluție negociată în Ucraina.
Reprezentantul republican Keith Self din Texas, care prezidează subcomisia pentru Europa, a declarat că Rusia își reconstruiește deja armata în timp ce continuă războiul în Ucraina.
„Când acest război se va termina, există un risc real ca Rusia să-și poziționeze trupele călite în luptă la granițele republicilor baltice”, a spus Self. „Istoria sugerează că încetarea conflictului din Ucraina nu va reduce amenințarea rusă. Dimpotrivă, s-ar putea să o redirecționeze pur și simplu.”
Smith a susținut că amenințarea era deja vizibilă prin atacurile cibernetice rusești, operațiunile de sabotaj și tacticile hibride îndreptate împotriva regiunii baltice. „Ar trebui să ne așteptăm ca Rusia să-și reechilibreze forțele”, a spus el, adăugând că Moscova folosea deja „operațiuni hibride împotriva statelor baltice” pentru a exercita presiune asupra aliaților NATO.
„Linia de front” a NATO
Legislatori din ambele partide reprezentate în Congres au numit în repetate rânduri Estonia, Letonia și Lituania drept aliați model ai NATO, remarcând nivelul ridicat al cheltuielilor militare și sprijinul ferm al acestora pentru Ucraina.
Toate cele trei țări baltice sunt pe cale să îndeplinească cerința președintelui american Donald Trump ca membrii NATO să aloce 5% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare, a afirmat Smith, Letonia devenind prima țară NATO care și-a asumat prin lege acest obiectiv.
Statele baltice au donat, de asemenea, o mare parte din bugetele lor de apărare Ucrainei, de la invazia Rusiei din 2022.
Reprezentantul democrat Bill Keating din Massachusetts a declarat că cele trei țări au oferit sprijin echivalent cu aproximativ 13% din cheltuielile lor anuale pentru apărare.
Your browser doesn’t support HTML5
Cum să lupți cu ajutorul, dar și contra dronelor. Ucraina se antrenează cu țările NATO, în Suedia
„Pentru a egala donația Estoniei către Ucraina ca procent din PIB, Statele Unite ar trebui să aloce peste un trilion de dolari”, a afirmat Keating.
Smith a descris țările baltice drept „unele din cele mai pro-transatlantice și pro-americane voci din Europa” și a menționat că acestea au susținut în mod constant Washingtonul în ceea ce privește cheltuielile NATO, securitatea energetică și sprijinul acordat Ucrainei.
„Parteneriatele Statelor Unite cu țările baltice sunt solide, durabile și vitale din punct de vedere strategic”, a spus el.
Oficialul a evidențiat și trimiterea de către Germania a unei brigăzi în Lituania, misiunile NATO de patrulare aeriană și grupurile de luptă multinaționale din țările baltice ca dovezi că alianța consolidează capacitatea de descurajare în regiune.
„Planificarea forțelor NATO este esențială”, a spus Smith. „Este important că NATO și-a repoziționat forțele pentru a asigura o capacitate de descurajare desfășurată în avans.”
Cu toate acestea, mai mulți democrați l-au întrebat repetat pe secretarul de stat adjunct Smith dacă există întârzieri în livrarea unor arme către țările baltice din cauza războiului SUA cu Iranul.
Smith a recunoscut că există întârzieri în livrarea „anumitor muniții”, dar a afirmat că Washingtonul rămâne angajat să livreze sistemele de armament achiziționate de aliații baltici.
„Depunem eforturi susținute pentru a ne asigura că aceste livrări vor fi reluate cât mai curând posibil”, a spus el.
Războiul hibrid
O mare parte a audierilor s-a concentrat pe amenințările hibride, inclusiv atacurile cibernetice, incursiunile cu drone, sabotarea infrastructurii submarine și campaniile de dezinformare atribuite Rusiei și Belarusului.
Smith a afirmat că NATO și țările baltice se axează din ce în ce mai mult pe apărarea împotriva atacurilor cu drone și a operațiunilor cibernetice, lecții învățate direct de pe câmpul de luptă din Ucraina.
„Letonia, de exemplu, este cel mai mare producător de drone din Europa, după Ucraina”, a spus el.
Statele baltice au luat, de asemenea, măsuri drastice pentru a reduce dependența de Rusia și China, au declarat parlamentarii și oficialii.
Smith a afirmat că țările baltice au întrerupt toate importurile de energie din Rusia în februarie 2025 și că, în prezent, aproximativ 80% din importurile lor de gaz natural lichefiat provin din SUA.
De asemenea, el a atras atenția asupra faptului că țările baltice percep din ce în ce mai mult China prin prisma sprijinului oferit de Beijing efortului de război al Moscovei.
„China furnizează aproximativ 80% din produsele cu dublă utilizare pentru baza industrială de apărare a Rusiei”, a spus Smith. „Ca urmare, acestea trag concluzii și își răcesc relațiile economice cu China.”
Your browser doesn’t support HTML5
10.000 de drone pe an: Europa Liberă vizitează prima fabrică de producție germano-ucraineană
Negocierile de pace pentru Ucraina
Audierile au scos la iveală, de asemenea, divergențele asupra modului în care administrația Trump a gestionat negocierile menite să pună capăt războiului din Ucraina.
Democrații au pus în mod repetat la îndoială faptul că Washingtonul exercită suficientă presiune asupra președintelui rus Vladimir Putin.
Întrebat dacă Ucraina sau NATO ar putea avea încredere că Putin va respecta un acord de pace, Smith a spus că Kievul s-ar baza probabil mai degrabă pe aranjamente de securitate decât doar pe asigurările Moscovei.
„Mă îndoiesc cu siguranță că Ucraina s-ar baza pe cuvântul lui Putin într-un acord”, a spus Smith.
El a susținut că cea mai puternică măsură de descurajare pe termen lung ar fi „o armată ucraineană puternică, bine înarmată și avansată din punct de vedere tehnologic”.
Smith a refuzat să discute detaliile negocierilor în curs, dar a spus că s-au înregistrat progrese în ceea ce privește schimburile de prizonieri și discuțiile privind o „pace sigură”.
Pe 15 mai, Rusia și Ucraina au făcut un schimb de 205 prizonieri de fiecare parte, ca urmare a acordului privind încetarea temporară a focului, mediat săptămâna trecută de Trump.
„Suntem 100% dedicați obținerii unei soluții pașnice în acest război”, a spus Smith.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te