„România este importantă în foarte multe privințe” a declarat astăzi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, enumerând contribuțiile aduse la misiunile din Afganistan și Kosovo, găzduirea scutului împotriva rachetelor balistice, dar și decizia de a aloca anual 2% din Produsul Intern Brut pentru Apărare.
Brigada multinațională de la Craiova, la care participă cu soldați și ofițeri din opt state nord-atlantice a fost subiect de discuție între Klaus Iohannis și secretarul general NATO. Această brigadă „este doar o parte a răspunsului față de o Rusie mai asertivă, care și-a crescut prezența și în regiunea Mării Negre”, a declarat președintele român.
Secretarul general al Organizației Tratatului Nord-Atlantic a venit la București cu ocazia Adunării Parlamentare NATO, care are loc în România și a pus pe tapet două teme de mare actualitate: Rusia și ambițiile militare ale Uniunii Europene.
Stoltenberg s-a declarat îngrijorat de acțiunile militare ale Rusiei în apropierea frontierelor NATO și de lipsa de transparență manifestată de Moscova în legătură cu ultimele exerciții militare (ZAPAD 2017).
Your browser doesn’t support HTML5
NATO verifică dacă Rusia și-a retras trupele din Belarus după manevrele Zapad
Din punctul de vedere al înaltului oficial NATO, în acest sens există două soluții, care ar trebui îmbinate: „apărarea solidă” a statelor membre NATO și „dialogul substanțial” cu Rusia.
Jens Stoltenberg a explicat că în prezent amenințările hibride la adresa securității, printre care atacurile cibernetice și dezinformarea, sunt mai rapide și mai intense ca niciodată, iar o parte esențială a misiunii NATO este combaterea acestor amenințări.
În cadrul Adunării Parlamentare a NATO a fost propusă de altfel rezoluția referitoare la transformarea informației în armă, prezentă de Jane Cordy din Canada.
Ea a declarat că Facebook și Twitter au transformat societățile într-un mod fundamental și că această revoluție „schimbă sistemele politice, relațiile internaționale și securitatea globală”.
Jane Cordy a demonstrat în discursul ei că deși Vestul a inventat internetul și social media, aceste tehnologii au fost folosite împotriva sa și că „intensitatea și resursele războiului informatic rusesc au prins sistemul euroatlantic pe nepregătite”. Proiectul de rezoluție propus de politiciana canadiană recomandă înființarea unei instituții speciale care să răspundă de identificarea atacurilor de dezinformare, să le contracareze și care chiar să întocmească o listă neagră de unde sunt transmise dezinformările.
O altă rezoluție, intitulată „Menținerea avantajului tehnologic al NATO”, a fost prezentată de generalul american Thomas Marino, care a arătat rapiditatea cu care se erodează tehnologia NATO, fiindcă statele membre ale Alianței nu mai au monopol asupra tehnologiilor strategice și fiindcă bugetele naționale au stagnat o lungă perioadă de timp, în vreme ce „bugetul Rusiei pentru cercetare și dezvoltare în apărare s-a dublat din 2012 până în 2015, iar unii experți sunt de părere că bugetul Chinei pentru cercetare și dezvoltate îl va depăși pe cel al Stateloro Unite până în 2022”.
Secretarul general NATO a mai adăugat o slăbiciune a Alianței atunci când a menționat fragmentarea industriei de apărare europene, prin comparație cu cea americană: „Statele Unite au un singur tip de tanc principal de luptă, în timp ce Europa are 17 tancuri diferite. Statele Unite au patru tipuri de fregate și distrugătoare, Europa are 29.Statele Unite au șase tipuri de avioane de vânătoare, Europa are 20. Gândiți-vă la ceea ce înseamnă acest lucru pentru capacitatea noastră de a lucra și lupta împreună”, a avertizat șeful NATO.
Din toate discursurile ținute în fața parlamentului NATO se întrevede inconfortul statelor din Alianță față de o Rusie pe care oficialitățile nord-atlantice o consideră tot mai puternică și mai incontrolabilă.
În ciuda multelor lamentări despre situația din Marea Neagră și a discuțiilor despre nevoia unui plan în relația cu Moscova, nu au apărut nici viziuni noi, nici abordări originale.