Premierul Pavel Filip și alți membri ai Guvernului s-au întâlnit astăzi cu liderii Congresului Autorităților Locale. Scopul – să îmbunătățească dialogul între puterea centrală și cea locală. Comunicarea nu a fost până acum foarte coerentă, chiar dacă mulți participanți sunt membri ai unuia și aceluiași Partid Democrat.
Your browser doesn’t support HTML5
Reproşuri şi promisiuni la întâlnirea lui Pavel Filip cu liderii Congresului Autorităților Locale
Ca şi la ziua autonomiei locale, marcată pe 1 februarie, primarii au cerut șefului cabinetului de miniştri, Pavel Filip, să facă ceva pentru a reduce numărul excesiv de controale administrative, să-i consulte pe aleşii locali în ceea ce privește reformele şi restructurările pe care le realizează guvernul şi să majoreze lefurile funcționarilor din primării. Salariile simbolice de 100-200 de euro pentru jurişti, contabili sau perceptori fiscali i-ar alunga pe profesioniștii cu experienţă de la sat la oraş, a spus primarul de Cimişlia, Nicolae Răileanu. Primarul are mâinile legate, nu îi poate motiva cu prime sau altcumva din veniturile proprii acumulate de primării, deoarece riscă să fie luat cu asalt ulterior de „revizori”, a mai spus Răileanu.
Premierul le-a declarat celor prezenți că se lucrează la o nouă lege a salarizării, care ar presupune ajustarea lefurilor din întreg sectorul public.
Pavel Filip: „Problema cu salariile este una din cele mai dureroase probleme pentru Republica Moldova. Dumneavoastră vorbeați că vor pleca cu toţii din sate la oraş. Vor pleca cu toţii din Republica Moldova. Şi pleacă oamenii. Doar că dacă cineva îmi spune cum peste noapte se poate de rezolvat această problemă, atunci desigur eu sunt gata să mă închin şi să mă rog ca la un sfânt.”
Alți primari le-au reproșat miniștrilor veniți la întâlnire că descentralizarea finanțelor publice începută în 2016 nu a fost dusă la capăt. Astfel mult discutata consolidare a bazei fiscale care ar trebui să aducă mai mulţi bani în bugetele locale ar fi doar o promisiune.
Primarul satului Feşteliţa, raionul Ştefan Vodă, Nicolae Tudoreanu, membru al Partidului Democrat, a spus că ar exista mai multe neconcordanțe dintre Codul Fiscal şi legea finanțelor publice locale. Impozitele pe proprietate şi funciar sunt învechite şi au ponderi nesemnificative în bugetele primăriilor, a mai spus Nicolae Tudoreanu, şi că de multe ori administrarea lor costă mai mult decât aduc venit. Impozitul funciar de 1,5 lei de grad-hectar este stabilit încă din 1999, iar impozitul pe bunurile imobiliare constituie doar 0,02% din venituri unui sat, pe când în multe ţări ar ajunge la 30%.
Ministrul finanţelor, Octavian Armaşu, i-a replicat primarului de Feștelița, Nicolae Tudoreanu, că în ultimii ani a crescut impozitul pe imobil şi că veniturile administrațiilor publice ar fi în creştere cu 100 de milioane în 2017. El i-a îndemnat pe primari să fie mai activi la atragerea investițiilor, lucru cu care nu a fost de acord Nicolae Tudoreanu.
Octavian Armaşu: „Beneficiază de acest impozit mai mult acea primărie care are mai multe locuri de muncă, de aceea, haideţi împreună să depunem eforturi pentru a crea locuri de muncă. Din partea noastră, noi am făcut un mecanism de subvenționare a locurilor de muncă, deci dacă găsiţi un investitor care vrea să creeze mai mult de 100 de locuri de muncă, o întreprindere ceva, poftim cu acel investitor puteți discuta, să-l aduceți la noi să aplice pentru aceste subvenții.”
Nicolae Tudoreanu: „Dumneavoastră aţi specificat că încurajați deschiderea locurilor de muncă în localitățile rurale care să aducă impozit pe venit în bugetele primăriei, dar cum credeţi care mecanisme ar încuraja agenţii economici din agricultură să deschidă ceva producere în localitățile rurale când el plăteşte pentru 1000 de hectare 100 de mii de lei impozitul funciar, stă în Chişinău, vine toamna şi dă câte 100 de kilograme de grâu la bătrâni şi se duce înapoi? El nu este interesat absolut de localitatea respectivă. Impozitul pe venit pe profit să fie reinvestit în infrastructura localității respective crescând numărul de servicii publice în localitatea respectivă şi agentul economic ar vrea să trăiască acolo la ferma lui. Eu vă spun 80% din sate toţi latifundiarii aceștia stau în Chişinău, îşi ară terenurile în primăvară, vin toamna dau plata de arendă, n-au nici un interes să investească în localitățile noastre. Trebuie create mecanisme pentru ei.”
Premierul Pavel Filip i-a îndemnat pe primari să coboare de pe baricade şi i-a asigurat de deschidere din partea administrației centrale. El a spus că problemele pot fi rezolvate doar la masa de discuții. În ceea ce privește controale administrative de care s-au plâns primarii, şeful guvernului a cerut o analiză a numărului şi eficienței lor. La rândul ei, primarul satului Selemet, raionul Cimişlia, Tatiana Badan, tot ea şi preşedinta Congresului Autorităţilor Locale (CALM), a concluzionat că este important că aleşii locali şi reprezentanţii puterii centrale să se audă reciproc. Badan a spus că problemele menționate nu necesită mare efort, nu sunt costisitoare şi ar putea fi rezolvate în maxim trei luni, dacă desigur ar exista voinţă.