Experți în domeniul administrației publice au criticat guvernarea pentru netransparență şi lipsă de viziune în ceea ce privește reformele menite să subțieze aparatul birocratic şi să îmbunătățească serviciile prestate cetățenilor. Reforma administrației publice nu înseamnă doar restructurarea guvernului, iar măsurile prevăzute în documentele adoptate anterior au fost executate în proporție de doar 30%, sunt câteva concluzii dintr-un raport de monitorizare prezentat astăzi la Institutul Viitorul.
Guvernanții au purces la regionalizarea unor servicii publice, precum trezoreriile sau agenţiile teritoriale ale Companiei Naţionale de asigurări în medicină, fără a consulta opinia aleşilor locali. Nu se cunoaște ce analize au stat la baza acestor decizii, în lipsa unei viziuni în ceea ce privește viitoarea reducere a numărului de primării şi reorganizarea raioanelor. La fel experților din domeniul administrației publice nu le sunt clare criteriile ce au stat la baza comasării ministerelor, dacă există evaluarea impactului acestor optimizări. Au fost, practic, ignorați reprezentanții autorităților publice locale şi ai organizaţiilor neguvernamentale ce-i reprezintă pe aleşii locali, a spus Viorel Pârvan, autorul monitorizării.
„Am constatat că un şir de informații fie nu sunt aduse la cunoştinţa publică, fie sunt aduse la cunoștință dar dispersat pe mai multe portaluri web. Consultările publice în ce privește inițiativele actelor normative elaborate în acest sens se rezumă doar la publicarea lor pe web. Consultările publice trebuie să fie un proces participativ, cu implicarea tuturor actorilor interesați, subiecții ce vor fi afectaţi de această reformă, asociații reprezentative, precum CALM [Congresul Autorităţilor Locale – n.r.]”.
Reformarea administraţiei de stat, ce include şi reorganizarea administrativ-teritorială, se regăsește în memorandumul semnat cu FMI şi în foia de parcurs asumată de Chişinău în dialogul cu UE. Expertul Viorel Pârvan a analizat în ce măsură au fost îndeplinite angajamentele descrise în documentele oficiale pentru anul trecut şi a ajuns la concluzia că mai puţin de o treime au fost realizate.
Ion Gumene de la Centrul analitic Expert-grup, care anterior a lucrat în executiv şi a elaborat strategii la acest capitol, a spus că el ar da o notă mai proastă reformelor începute. Atunci când sunt comasate ministerele va fi o capacitate mai mare de a realiza aceste angajamente, se întreabă Ion Gumene.
„În reforma guvernului este important ce fac ministerele sau noi vorbim de politici de miliarde, de sute de milioane de lei, şi când economisești pe funcționari publici buni ca să facă politici publice mi se pare puţin straniu”.
Viorel Rusu de la Congresul Autorităţilor Locale a menționat în cadrul dezbaterii de la IDIS „Viitorul” că reformele demarate ar trebui să vizeze şi autoritățile ce se ocupă de verificarea administrației publice locale, care s-au transformat în ultimul timp într-o bâtă folosită în scop politic.
„Cum putem face reforma administrației publice când cadrul instituțional e format dintr-un singur jucător. Arbitru este unul din echipa adversă, adică din administrația centrală. Foarte multe servicii, noi constatăm fără mare analiză, sunt îndepărtate de cetăţean, deoarece da, noi parcă economisim bani, dar pe de altă parte, dacă ne uităm în perspectivă, noi pierdem populaţie, pierdem tot”.
Iurie Ciocan, directorul Centrului de Implementare a Reformelor de pe lângă Cancelaria de stat, a spus că experții străini au lăudat guvernul pentru viteza cu care au transpus în practică angajamentele asumate. Ciocan a ţinut să precizeze că „conduce un grup de tehnicieni” care supraveghează derularea reformelor din domeniu, şi că criticile în ceea ce priveşte mimarea consultărilor publice trebuie readresate factorilor de decizie din guvern.
Mai mulţi vorbitori de la dezbaterea organizată de IDIS Viitorul şi-au exprimat îngrijorarea că reformele ce vizează administrația publică vor eşua ori vor fi o irosire de fonduri externe, cum a fost în 2005-2006. Ei au afirmat că la acest moment guvernele din alte ţări îşi schimbă abordările, creând ministere pe probleme. De exemplu, în Marea Britanie a apărut un minister al singurătăţii, iar în Emiratele Arabe Unite - un minister al fericirii. Prin urmare, orice schimbare este posibilă, doar că trebuie precedată de dezbateri care să implice cât mai multă lume şi de analize ce impact economice şi sociale vor genera.
