Mai multă autonomie locală sau mai multă centralizare? Ce efecte poate avea aparenta degradare a dialogului între autoritățile centrale și cele locale? Aceste și alte întrebări pentru convorbirea ce urmează cu Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova.
Europa Liberă: Așadar, Ziua autonomiei locale și a lucrătorului din administrația publică locală astăzi, un prilej dedicat – ca să spunem așa – pentru a lua o dată în plus pulsul autonomiei locale... Voi cita acum din legea prin care a fost instituită această sărbătoare profesională: „...având în vedere importanța asigurării autonomiei locale în procesul de edificare şi consolidare a statului democratic ...”, „în scopul susținerii și promovării valorilor democratice consfințite în Carta Europeană a Autonomiei Locale”... Cum se reflectă aceste frumoase cuvinte în realitatea zilei de azi? Este al șaselea an de când a fost instituită această sărbătoare... Se sărbătorește cu mai multă tragere de inimă acum?
Viorel Furdui: „De fapt, de la bun început vreau să vă spun că p această zi a fost instituită la inițiativa CALM și ea a fost instituită pe 1 februarie anume datorită faptului că fix 20 de ani azi se împlinește de la momentul când în anul 1998 Carta Europeană a Autonomiei Locale, acest act fundamental în domeniul autonomiei locale a intrat în vigoare pentru Republica Moldova. Răspunzând la întrebarea Dvs. referitor la situația care există în prezent, aș vrea să spun că sărbătoarea de astăzi este cu un gust destul de amar pentru toți cei care activează în domeniul APL sau lucrează pentru APL, deoarece iată după 20 de ani de existență a acestei Carte Europene a Autonomiei Locale, putem constata că pe deoparte avem foarte multe declarații, cuvinte foarte frumoase, avem legi, avem strategii, unde practic mai multe prevederi a cartei Europene a Autonomiei Locale sunt reflectate, însă atunci când vorbim de implementarea în practică a acestor prevederi există foarte mari semne de întrebare, iar în ultimii ani cu regret trebuie să constatăm că în mare parte situația practic pe toate domeniile care vizează administrația publică lasă foarte mult de dorit și dacă chiar în anul 2016 a existat o anumită speranță și anumite semnale precum că autoritățile din RM au început să înțeleagă cât este de importantă această autonomie locală, această descentralizare și împreună, trebuie să recunoaștem, am realizat anumite lucruri, atunci ceea ce s-a întâmplat 2017 la acest capitol, ne duce la ideea că practic toate realizările anterioare pot fi foarte ușor spulberate din cauza inconsecvenței și lipsei de continuitate.”
Europa Liberă: Dar ce se întâmplă de fapt, domnule Furdui, la modul practic? Ați vorbit și anterior de „atmosfera îngrijorătoare” din APL…
Viorel Furdui: „Sunt câteva aspecte și criterii foarte obiective după care se apreciază situația în domeniul descentralizării și autonomiei locale. Acestea sunt: statutul alesului local, descentralizarea financiară, libertatea în ceea ce privește organizarea și funcționarea autorităților locale și, să-i spunem așa, dialogul între autoritățile centrale și cele locale. Dacă fugitiv trecem prin toate aceste elemente, noi vedem că, din păcate, în ultima perioadă de timp, noi am degradat și am degradat esențial. Și aceasta o spunem nu noi ca cineva să creadă că nu suntem destul de obiectivi, dar aceasta o spun ultimele rapoarte ale unor organizații precum IDIS Viitorul, Expert-Grup și mai ales unele rapoarte ale Consiliului Europei.
La concret, dacă vorbim despre statutul alesului local știm foarte bine că în ultimii ani există o presiune enormă asupra aleșilor locali. Au avut loc niște schimbări care au denaturat statutul alesului local, au fost schimbări la nivel de legislație, în baza cărora conducători ai autorităților locale pot deja să ajungă și oameni care n-au trecut prin alegeri locale. Am văzut ce se întâmplă în mun. Chișinău cu suspendarea primarului general, o situație foarte stranie care este în vizorul Consiliului Europei și a ajuns în vizorul Comisiei de la Veneția. Vedem cui toate aceste arestări bizare în baza unor motive care depășesc raționamentele și vedem practic în marea majoritate a cazurilor lipsa finalității acestor cazuri. La început ni se arată niște show-uri precum că sunt arestați niște primari, că sunt intentate niște dosare, apoi totul se liniștește și nimeni nu știe ce se întâmplă mai departe. Asta doar pe componenta statutului alesului local.”
Europa Liberă: De ce credeți că se întâmplă acest lucru? De ce se întâmplă aceste, cum se pare, presiuni asupra alesului local? Care este scopul final al celora care exercită asemenea presiune?
Viorel Furdui: „Da… Ca să finalizez cu un exemplu, inclusiv la acest capitol se încadrează această situație stranie când după doi ani de la alegeri sute, sute de primari și-au schimbat deja apartenența politică. Asta tot ridică mari semne de întrebare cum e posibil așa ceva. Răspunzând la întrebarea de ce s-a creat această situație, vreau să vă spun că este o enigmă, pe de o parte, iar pe de altă parte, probabil, există și o explicație. De ce este o enigmă? Pentru că noi vedem și știm foarte bine că în RM democrația locală, autonomia locală este unul din domeniile problematice în raport cu instituțiile internaționale și în special cu Consiliul Europei, alături de justiție, drepturile omului și libertatea mass-media. În acest domeniu avem restanțe enorme pe mai multe capitole, practic toate recomandările care au existat din partea Consiliului Europei astăzi putem să constatăm că nu au fost realizate. Am avut și foi de parcurs pe domeniul acesta, semnate cu atâta fast și toate ele practic nu au fost realizate.
Al doilea aspect, probabil, mulți pot lega această situație și lipsa de progrese pe acest domeniu anume datorită faptului că în ultimul timp probabil au fost aceste schimbări a sistemului electoral și probabil rolul administrației publice locale a crescut în cadrul acestui sistem electoral și cineva consideră că ar trebui să fie controlat.”
Europa Liberă: Ați remarcat că numărul primarilor înregimentați în partidul de guvernământ crește, cum ar spune cineva, ca Făt-Frumos, într-o zi cât într-un an...Nimic nou, deși proporția este fără precedent... Este însă firesc ca o comunitate să aleagă pentru început un om cu o anumită apartenență politică, ca să pomenească pe parcurs cu altul? Și cum asta până la urmă influențează această comunitate?
Viorel Furdui: „Nu ar trebui să fie firesc, nu ar trebui să fie atât de important. De obicei, în fruntea comunităților locale, prin alegeri directe, că practic până nu demult primarii erau unica autoritate din acest stat aleasă în mod direct, respectiv în aceste poziții sunt alese niște persoane în care oamenii investesc o mare încredere și care au o anumită autoritate în localitate. Însă, și aici aș vrea să trec la al doilea aspect sau criteriu în baza căruia se apreciază starea democrației localele, este criteriul finanțelor publice și posibilităților de a rezolva problemele în satele noastre. Din păcate, iată pe acest capitol, și acest capitol este cel mai clar și cel mai bine demonstrează situația care există, noi am avut foarte puține progrese. În fond, avem un sistem excesiv de centralizat financiar economic, nemaivorbind de politic și administrativ. În acest condiții, orice primar care vrea să facă ceva în această țară, în mare parte e foarte și foarte dependent de situația politică la nivel central. Anume din păcate foarte multe fonduri din Republica Moldova și accesul la aceste fonduri depind foarte mult de afilierea la un partid sau la altul, mai ales cele care se află la guvernare și din păcate, pe acest domeniu, noi am progresat foarte puțin.”
Europa Liberă: Cât de mare rămâne contrastul între comunitățile care realizează venituri proprii suficiente și cele care nu se descurcă nici pentru cheltuielile de întreținere a localității? Ce soluții vedeți pentru omogenizarea din acest punct de vedere a comunităților?
Viorel Furdui: „Există acum niște discuții legate de așa-numita reformă administrativ-teritorială. Unii specialiști vorbesc despre faptul că comunitățile locale din RM sunt prea mici etc. noi considerăm că această abordare e foarte superficială și neobiectivă, pentru că într-un sistem excesiv de centralizat economic, financiar și administrativ, practic acum toate comunitățile, indiferent de mărimea lor, sunt dependente într-o măsură foarte mare de centru. În RM niciodată nu s-a încercat o altă modalitate, mult mai flexibilă de a soluționa această problemă, de a merge întâi pe calea descentralizării, de a întări autoritățile locale, de a le transfera mai multe resurse financiare, pentru ca după aceasta de a vedea cine se descurcă cu adevărat și cine nu se descurcă, fiindcă situația e extraordinar de diferită în diferite localități. Sunt localități mici cu o bază economică mare, sunt localități mari cu o bază economică mai puțin importantă.”
Europa Liberă: Dvs. sugerați că mai întâi trebuie să se realizeze descentralizarea financiară ca după aceea să se vadă modul în care se reformează administrativ-teritorial RM?
Viorel Furdui: „Absolut aveți dreptate, fiindcă așa a fost conceput și prevăzut în toate documentele strategice. Începând din 2012, aceeași strategie privind descentralizarea, aceleași foi de parcurs, recomandări a Consiliului Europei, numai că din păcate iarăși suntem martorii unei situații când se încearcă prin metode administrative, fără analize de impact, fără studii și fără o discuție largă în societate să se meargă pe niște modele și pe niște soluții simpliste, fără ca să fie garantat un careva succes sau o evaluare de impact corespunzătoare. De aceea noi credem că în cazul dat e absolut necesar ca să fie realizat și din partea autorităților statului, dar și din partea întregii societăți, necesitatea începerii în sfârșit în această țară a unor dezbateri foarte serioase pe această chestiune. Nu așa cum se întâmplă acum, pe domeniul reformei APL se lucrează undeva în taină, nimeni nu știe ce se întâmplă, cum se întâmplă, pentru ca ulterior să se scoată vreo soluție care absolut poate dăuna în general dezvoltării RM. Cu atât mai mult că deja am trecut prin astfel de abordări în 1998, această reformă a existat doar doi ani și a fost nevoie de resurse enorme de a cheltui, ca apoi să revenim iarăși la variantele inițiale. Noi nu putem să ne permitem din nou niște experimente.”
