O nouă cercetare a Institutului Viitorul despre starea democrației locale în Republica Moldova arată că doar o treime din cetățenii chestionați consideră accesul la justiție mulțumitor. Egalitatea oamenilor în fața legii, respectarea drepturilor omului și posibilitatea de a participa la luarea deciziilor, sunt elemente care în opinia cetățenilor definesc democrația. Marea majoritate a celor chestionați în cadrul studiului au declarat însă că Moldova nu este un model de guvernanță democratică și că ar fi mai degrabă un stat capturat.
Aproape jumătate din respondenți, mai exact 49% se simt reprezentați de puterea locală, iar primarii sunt văzuți de ei drept ultima redută a administrației publice care lucrează în sprijinul comunității. Despre politicieni, o bună parte din cei chestionați spun că nu le reprezintă interesele, iar rezultatele alegerilor nu duc neapărat spre o bună guvernare. În consecință, puterea executivă, legislativă și cea judecătorească sunt cotate cu cel mai scăzut nivel de încredere.
Referindu-se la problemele comunității lor, cetățenii intervievați au menționat lipsa unei infrastructuri rutiere, a sistemelor de canalizare și de salubrizare precum și absența iluminării stradale. Directorul executiv al IDIS Viitorul, Igor Munteanu, notează că, deși primarii sunt susținuți de comunitate, cetățenii totuși se arată nemulțumiți de calitate serviciilor prestate, fără să se declare conștienți de faptul că foarte multe depind de capacitățile bugetelor locale:
„Autonomia financiară este fragilă și incompletă. Administrațiile locale sunt extrem de sărace și nesustenabile, cu infrastructură delapidată, furată cu alte cuvinte. Marea majoritate a administrațiilor locale primesc subvenții centralizate cu scopul egalizării veniturilor, un vehicul de finanțare a deficitului bugetului local, dar putem constatat că foarte multe din aceste transferuri sunt foarte politizate.”
Igor Munteanu constată că actualmente legislația locală stabilește competențe neacoperite sub nicio formă de resurse financiare sau de taxe locale care să fie gestionate autonom de primării.
Îngrijorător în opinia experților este și faptul că foarte mulți primari, au decis după ultimul scrutin local să părăsească rândurile partidelor politice pe listele cărora au fost aleși. Expertul Veaceslav Berbeca vorbește despre cauzele acestor mișcări, influențate de la vârful puterii:
„E vorba că primarii sau consilierii sunt nevoiți să se adapteze la contextul politic din Republica Moldova. Apoi, este atestată această practică a intimidării primarilor, aceștia fiind nevoiți să adere la un anumit partid, să părăsească rândurile altuia. Ceea ce vrem să spunem noi este că majoritatea parlamentară influențează mult și componența, structura persoanelor alese în funcții de primar și de consilier local sau raional, după care influențează foarte mult și activitatea acestora.”
Urmărind modalitatea de alocare a resurselor financiare, experții au remarcat că în ultimii ani primarii ai căror partide se aflau în opoziție față de partidul sau partidele de la guvernare au primit mai puțini bani pentru investiții capitale. Drept urmare unii aleși locali au preferat să treacă sub tutela unui alt partid decât cel care i-a promovat în funcție.
Studiul mai arată că maxim o pătrime din cetățeni sunt informați despre procesul decizional la nivel local. Și numai 4% din respondenți au spus că au participat măcar o dată la consultarea bugetului localității.
Expertul Institutului Viitorul Liubomir Chiriac spune că în multe cazuri cetățenii stau deoparte atunci când este vorba de implicare civică și apartenență la un grup social:
„Mai puțin îl interesează organizațiile, mai puțin îl interesează asociațiile, are propriile probleme și din aceste considerente nici nu manifestă dorință ca să adere la o asociație sau la o mișcare civică. Mai mult de 90 de procente refuză să participe la ședințele consiliului local, mai mult de 90 la sută nu participă la discutarea bugetului, altfel vorbind, rata de participare în treburile comunitare este foarte joasă.”
Având în vedere dezinteresul multor respondenți pentru implicarea civică și voluntariat, experții recomandă susținerea organizațiilor obștești locale, care să promoveze și să-i convingă pe cetățeni că trebuie să urmărească și să trateze cu exigență maximă activitățile autorităților de toate nivelurile.
