Societatea civilă din Republica Moldova devine, tot mai frecvent în ultimul timp, ținta unor încercări de discreditare sau demonizare atât din partea unor forțe politice interne locale, cât și din exterior, în special prin intermediul propagandei ruse. Într-un context mai larg, de ce, cum și cu ce scopuri se încearcă reducerea la tăcere a sectorului asociativ din Republica Moldova? O convorbire la această temă cu politologul Dionis Cenușă.
Europa Liberă: Așadar, vorbim, domnule Cenușă, despre tendințele tot mai vizibile și în Republica Moldova de a demoniza, discredita, marginaliza sau substitui cu organizații și indivizi docili puterii sau forțelor politice dominante societatea civilă sectorul asociativ. Viziunile preşedintelui pro-rus şi guvernării pro-europene de la Chişinău se despart în multe privinţe, dar în unele subiecte par să coincidă totuşi. De exemplu, în cel al atitudinii faţă de organizaţiile societăţii civile, inclusiv a finanţării din exterior a acestora. Aţi remarcat acest lucru şi într-o recentă analiză publicată de agenţia de presă IPN. De ce se privește cu ură sau suspiciune spre ONG-uri şi care ar fi miza?
Dionis Cenuşă: „Atitudinea reticentă a principalelor partide politice - PDM şi PSRM – reiese din capacitatea sectorului asociativ de a fi autonom şi independent faţă de deciziile politice şi a le critica, a le judeca conform legislaţiei în vigoare sau a bunelor practici aplicate la nivel de regiune şi internaţional. Anume această capacitate a societăţii civile şi interesul ei de a fo un actor neutru şi obiectiv creează această repulsie a democraţilor şi a socialiştilor, care observăm că au tendinţa de a domina, inclusiv sectorul asociativ.”
Europa Liberă: Urmărind tendințele – și numai la scara Republicii Moldova, bineînțeles – de discreditare, de marginalizare sau chiar hăituire a unor segmente importante ale societății civile, despre ce este mai curând vorba: despre neînțelegere exactă a rolului real al sectorului asociativ sau de premeditare, de scop foarte bine gândit de luptă împotriva a ceea ce promovează ONG-urile – valorile europene?
Dionis Cenuşă: „E un subiect mai complex. Având în vedere natura sectorului asociativ şi faptul că acesta participă direct în promovarea reformelor, majoritatea dintre care ţin de statul de drept, de drepturile omului sau buna guvernanţă, înţelegem că anume de aici şi rezultă temerile partidului de la guvernare sau a altor partide puternice. A vorbi despre statul de drept înseamnă a deschide orice paranteze care ţin de manifestări coruptibile întâlnite deseori anume la aceste partide, deoarece ele controlează instituţiile, iar prin controlul asupra instituţiilor încearcă să vicieze patrimoniul public sau banii publici. Prin urmare, anume valorile promovate de societatea civilă ar fi probabil principalul motiv care ar explica încercarea partidelor de a discredita sau de a diminua importanța societăţii civile atât pe plan intern, în raport cu cetățenii, cât şi pe plan extern, în raport cu partenerii externi. Or partenerii externi, în primul rând UE consideră societatea civilă un partener natural care contează foarte mult în promovarea agendei reformelor.”
Europa Liberă: De ce guvernarea, forțele politice din Moldova nu ar vedea în ONG-uri acel partener natural în promovarea reformelor?
Dionis Cenuşă: „Din păcate, partidele politice din Republica Moldova şi din Europa de Est, majoritatea dintre ele, nu sunt obişnuite cu tradiţiile democratice. Este foarte slab dezvoltată democraţia internă şi există mai curând tendinţe autoritare. Nu există nici un fel de compatibilitate între tendinţe autoritare din interiorul partidelor şi manifestările pro-democraţie cu care societatea civilă se asociază şi astfel se distinge de orice alt actor din societate.”
Europa Liberă: Ca să fie foarte clar despre ce vorbim, care sunt criticile cele mai frecvente care se aud dinspre politicieni, inclusiv dinspre guvernare, la adresa ONG-urilor?
Dionis Cenuşă: „Dacă ar fi să analizăm criticile care vin dinspre partidul de la guvernare – PD – predominantă este asocierea între societatea civilă şi partide de opoziţie. În realitate e vorba însă despre o coincidență a mesajelor. Criticile faţă de corupţie sau faţă de scheme gri, de exemplu, sonorizate atât de sectorul asociativ, cât şi de opoziţie sunt confundate de către democraţi cu un fel de coaliţie care ar exista între societatea civilă şi opoziţia extraparlamentară. Dacă vorbim despre PSRM, opoziţia formală în cadrul Parlamentul şi forţa care controlează președinția, atunci mesajul lor, al socialiştilor, ar fi că societatea civilă este controlată de către puterile occidentale, inclusiv prin intermediul asistenţei financiare externe, prin urmare ar fi un actor docil intereselor externe mai curând, decât intereselor naţionale ale Republicii Moldova. Acestea ar fi principalele două mesaje care derivă din criticile democraţilor, pe de o parte şi pe de alta – a socialiştilor.”
Europa Liberă: ONG-urile sunt într-un fel transformate într-un fel de sperietori. Cum ar putea să se apere societatea civilă împotriva tentativelor de a o reduce la tăcere și supunere docilă?
Dionis Cenuşă: „Cea mai sigură formă de apărare este, desigur, consolidarea integrității în interiorul societăţii civile. Nu trebuie să existe nici un dubiu în opinia publică că societatea civilă este într-adevăr un actor important şi că ONG-urile joacă după alte reguli, cele ale democraţiei, statului de drept. Societatea civilă trebuie să încerce să demonstreze că nu poate fi acuzată de nimic din ceea ce declara criticii – democraţii sau socialiştii. Acest lucru se obţine prin reguli de transparenţă în interiorul ONG-urilor, prin rapoarte financiare publice. Astfel se câştigă încrederea cetăţenilor şi a partenerilor externi în societatea civilă. Tentativele de a ascunde sau de a nu spune lucrurilor pe nume nu vor ajuta societatea civilă să depăşească criza din relaţia cu puterea. Cu cât mai transparente vor fi ONG-urile, cu atât mai puţine pârghii vor avea democraţii sau socialiştii să le acuze de ceva anume.”
Europa Liberă: Acum, dar şi în analiza pe care aţi publicat-o la acest subiect am simțit un soi de critică pe care o aduceţi ONG-urilor. Aţi recomandat, între altele, ONG-urilor să se să se preocupe de integritatea propriilor rânduri. Să înţelegem că există anumite vulnerabilităţi de care s-ar putea eventual lega cei care vor să mai reducă din credibilitatea şi influenţa ONG-urilor?
Dionis Cenuşă: „Există un fenomen interesant, care este caracteristic nu doar Republicii Moldova, când actori civici vor să se promoveze în politică prin portiţa societăţii civile. Vorbim despre un proces normal, în general. Poţi fi un activist civic şi la un moment dat să-şi doreşti să-şi creezi sau să aderi la un partid politic. în condiţiile Republicii Moldova acest lucru este folosit pentru a dezbina rândurile societăţii civile şi pentru a o discredita prin prisma unui singur sau câtorva cazuri. Din acest punct de vedere spuneam că dacă societatea civilă decide să devină transparentă sau promovează această transparenţă pe intern, atunci bineînţeles că respectivele cazuri când cineva aderă la societatea civilă folosind acest lucru pentru a declanșa tot felul de vendete împotriva democraților sau a socialiştilor, aceste cazuri trebuie să fie cumva explicit clarificate de către ceilalți din sectorul asociativ. Astfel nu vor exista dubii că celelalte ONG-uri se conduc de fapt de principii generale şi nu au nici un fel de favoriți în rândul politicienilor. Este foarte important ca un caz să nu se răsfrângă asupra imaginii generale a societăţii civile. Anume în acest context vorbesc despre integritate şi transparenţă în rândurile societăţii civile.”
Europa Liberă: Observaţi şi tendninţa sau încercări de a crea o societate civilă de alternativă şi care ar fi rolul ei?
Dionis Cenuşă: „Cred că deja există reprezentanţi ai acestei societăţi civile de alternativă. Ea este activizată în momente oportune pentru guvernare sau pentru opoziţie, dacă vorbim despre socialişti.”
Europa Liberă: Adică ar un rol prestabilit?
Dionis Cenuşă: „Ea este declanşată atunci când, bunăoară, e nevoie de reforme benefice lor, cum ar fi, de exemplu, reforma sistemului electoral. Persoane, susţinători sonori ai PD şi-am amintit brusc faptul că au ONG-uri care au fost de curând create sau mai vechi. Vorbim despre un număr de ONG-uri care se află într-o stare de așteptare şi sunt folosite atunci când un partid, bunăoară, are nevoie să-şi justifice şi legitimeze o inițiativă promovată pe agenda publică. Nu cred că e o tendinţă, ci, mai curând, ceva care deja există şi este folosit în anumite scopuri politice.”
Europa Liberă: Domnule Cenuşă, credeţi că aceste atacuri în adresa ONG-urilor ar putea fi urmate şi de anumite acţiuni, de felul tentativei, la care s-ar fi renunţat, cel puţin în aparenţă, şi cel puţin deocamdată, privind limitarea prin lege a finanţării din exterior a organizaţiilor societăţii civile?
Dionis Cenuşă: „Spre nefericirea PD şi altor partide, asemenea acţiuni de limitare a societăţii civile nu pot fi promovate atât de simplu în Republica Moldova, pentru că există supravegherea partenerilor externi care văd un rol major în existenţa unei societăţi civile cât mai sonore şi dinamice. Prin urmare, vor exista atacuri, declarații tăioase, manifestări neprietenoase faţă de anumiţi reprezentanţi ai societăţii civile, în special faţă de cei care critică. Acţiuni concrete însă prin introducerea, de exemplu, a unei legi aspre sunt mai greu de realizat. Guvernarea depinde de finanțarea externă, care este condiţionată şi este alocată în funcţie de comportamentul şi intențiile guvernării, inclusiv ce ţin de elemente ale instituţiilor democratice, care se referă în mod direct la existenţa şi capacitatea societăţii civile de a funcţiona fără impedimente.”
