Ziariștii de la Observatorul de Nord, publicație de la Soroca, scriu că primarul comunei Tătărăuca Veche ar fi hotărât să plece din funcția pe care o deține de mai bine de un deceniu. Motivul ar fi presiunile, inclusiv politice, la care este supus edilul în ultimii ani. Tot astăzi, consilierii de la Bălți, membri ai formațiunii „Partidul Nostru” condus de Renato Usatîi, au declarat greva foamei, acuzând partidul de guvernământ de presiuni prin intermediul CNA şi al poliției. Fenomenul este îngrijorător, spun interlocutorii cu care a stat de vorbă Diana Răileanu, anticipând că, în acest an, unul electoral, presiunea asupra primarilor va fi în creștere.
Toate guvernările au încercat să racoleze primari din taberele adversarilor, iar atunci când aceștia s-au opus, au căutat diverse mijloace de „motivare”. Actuala guvernare, însă, spun mai mulți experți, deţine întâietatea la alegerea pârghiilor neortodoxe lăsând la o parte orice aparențe.
În 2016, primarul de la Taraclia Serghei Filipov a fost suspendat din funcție pentru „abuz de putere”, după ce a dispus tăierea mai multor pomi din scuarul primăriei. Urmare a implicării, inclusiv a ambasadelor occidentale, care vorbeau despre o „răfuială la comandă politică”, funcționarul a fost repus în funcție. Un alt caz ce a ajuns în atenția opiniei publice este cel al primarului de Basarabeasca, acuzat că nu ar fi luat măsuri împotriva unui tată care şi-ar fi obligat fiica minoră să se prostitueze. După câteva zile de arest primarul a fost eliberat, dosarul însă a ajuns în judecată.
Chiar dacă sunt puțini primarii care vorbesc deschis despre presiunile la care sunt supuși, jurnaliștii de Centrul pentru Investigații Jurnalistice au descoperit că din 2013 până în 2017 procurorii au intentat peste o sută de dosare penale în privința primarilor și președinților de raioane. Una dintre autoarele anchetei jurnalistice, Mariana Raţă, spune că în prezent legea este de aşa manieră încât este foarte uşor să intentezi unui primar dosar penal pentru abuz de serviciu sau depăşirea atribuţiilor de serviciu:
„În activitatea lor, primarii uneori sunt nevoiți să ocolească anumite aspecte legale, astfel încât în condiţiile în care banii nu neapărat ajung în bugetele lor la data care ar trebui, iar contractele sunt semnate, ei sunt nevoiți să fie inventivi, iar această inventivitate a lor, dacă e să fie verificată de oamenii legii, poate fi calificată ca abuz sau depăşirea atribuţiilor de serviciu. Problema însă nu este în faptul că li se deschid aceste dosare penale, pentru că noi cu toţii vrem ca să existe o luptă cu corupţia în Republica Moldova. Problema cea mare e că aceste dosare nu au continuitate. Dacă e să ne uităm la cine sunt puşi în situaţia de a se pomeni cu dosare penale, vedem că de regulă sunt primari din opoziţie. În asemenea cazuri ne întrebăm care este, de fapt, scopul urmărit de procurori?”
Presiunile asupra primarilor nu sunt însă neapărat de ordin penal. Repartizarea investiţiilor publice pe criterii politice reprezintă o altă pârghie prin care pot fi aduşi „la tăcere” primarii incomozi sau cei care ignoră dispoziţiile de la centru.
Primar independent aflată la al patrulea mandat, Tatiana Badan, care deţine şi funcţia de preşedintă a Congresului Autorităţilor Locale din Moldova, constată că partidele aflate la putere îşi dau cu stângul în dreptul atunci când se răfuiesc cu primarii incomozi. Şi asta pentru că perdanţii situaţiei sunt sătenii, cei care în lipsa unui conducător, cu greu îşi pot rezolva problemele cotidiene:
„Sigur că în acest an electoral dacă se încep cu aşa metode, asta nu înseamnă că este spre folosul partidelor politice. Nu suntem în anul 1939 să facem presiuni. Să nu ne pomenim că într-o zi în ţara noastră vor rămâne parlamentarii noştri şi partidele politice să lucreze de unii singuri, or, abordarea este foarte greşită. Nu se lucrează cu aşa metode.”
Fără a pune la îndoială problemele cu care se confruntă aleşii locali, redactorul şef al publicaţiei Observatorul de Nord de la Soroca, Victor Cobăsneanu, crede că şi breasla primarilor ar purta o parte din vină pentru situaţia creată. În special edilii care la un moment dat au cochetat cu puterea sau nu au văzut o problemă în a trece de la un partid la altul, crede jurnalistul:
„Fiecare partid doreşte să aibă cât mai mulţi primari, adică e rău partidul care nu doreşte să aibă mulţi primari, însă primarii sunt oameni cu responsabilitate, îşi asumă nişte paşi care-i fac, adică, poţi să mă presezi pe mine, dar dacă eu sunt vertical şi corect, eu nu o să mă duc (la alt partid n.r.). Însă dacă mă duc sunt şantajabil, adică am nişte probleme care la un moment dat pot să-mi fie puse în cârcă, să mi se spună: «Dle, nu vii la noi, deschidem dosar penal». Dacă eu sunt cinstit şi curat, nu mă tem de nicio provocare, de nici un şantaj!”
Datele la care fac trimitere reporterii Centrului pentru Investigaţii Jurnalistice arată că din iunie 2015 şi până în noiembrie 2017, la Partidul Democrat au aderat peste o sută de primari care făceau parte din alte formaţiuni politice sau erau independenţi. Analizând informaţiile de pe site-ul PD, reporterii au ajuns la concluzia că partidul de la guvernare ar avea peste 400 de primarii, adică, aproape jumătate din numărul total al primăriilor din ţară.
