Ministerul Agriculturii, Dezvoltării regionale şi Mediului propune ca terenurile proprietate privată, nelucrate mai mult de doi ani, să fie transmise primăriilor care să le găsească arendaşi. Astfel ar putea câştiga mai multe venituri autoritățile publice locale şi loturi mai mari de pământ vor fi consolidate, spune unul dintre autorii proiectului de lege secretarul general de stat Iurie Uşurelu. Unii primari şi experţi văd în această inițiativă mai multe riscuri. În primul rând, primăriile s-ar putea trezi cu multiple procese sau situaţii de conflict.
Dacă ideea va deveni act normativ, proprietarii de pământuri lăsate în paragină riscă să fie amendați şi să li se ia loturile pentru a fi transmise unor arendași pe un termen până la patru ani. Proprietarii vor rămâne aceiași, doar că dreptul la gestiune va trece la primării, se spune în proiectul de amendare a Codului funciar.
Nu este prima inițiativă de acest gen. În urmă cu cinci ani ex-ministrul agriculturii Vasile Bumacov la fel a stârnit vâlvă prin sate, invocând aceleași motive: ce fel de agricultură poţi face pe un lot înconjurat de mărăcini? Dar intenția sa nu a fost sprijinită. De data aceasta guvernarea condusă de democrați pare a fi mai determinată, se doreşte ca până la Anul Nou proiectul să fie aprobat în guvern ca ulterior să ajungă în legislativ.
Secretarul general de stat la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării regionale şi Mediului, Iurie Uşurelu, spune că sunt două categorii de proprietari de terenuri nelucrate: persoane care nu pot ori nu vor să-şi lucreze pământul şi persoane care nu cunosc că sunt proprietari. El este conştient că astfel primarilor li se măreşte volumul de muncă, dar spune că aleşii locali trebuie să vadă şi reversul medaliei, şi anume că primăriile îşi vor suplini bugetele. Iurie Uşurelu nu vede de ce ar apărea situații de conflict la nivel local:
„Nici într-un caz nu vorbim de dreptul de proprietate, doar dreptul de a gestiona va fi transferat către primărie. Primăria, la decizia consiliului, va transfera terenul respectiv, va face sub o licitaţie, normal, în arendă. Terenurile nelucrate afectează terenurile lucrate. Noi suntem acum în situaţia să mărim cantitatea de pesticide, numai din simplul motiv că bolile, vătămătorii şi insectele migrează de pe un câmp pe altul. Asta nu este o chestie populistă sau de alt gen, se doreşte doar de a face o clarificare în gestionarea celei mai mari valori a statului - pământul.”
Primarul satului Slobozia Mare, raionul Cahul, Valentina Carastan, a venit astăzi la o şedinţă la Chişinău unde s-a întâlnit cu mai mulţi colegi primari. Acolo a aflat despre intenția autorităților centrale. În timp ce Iurie Uşurelu spune că proiectul a fost consultat cu aleşii locali, primarul de Slobozia Mare susţine contrariul.
Valentina Carastan zice că din cauza salariilor mici primăriile duc lipsă de specialiști, iar cei care există sunt copleșiți şi de alte competențe delegate prin alte legi, fără să aibă şi acoperire financiară.
„Problema ar fi alta, la un moment dat, în mijlocul anului vine un moștenitor vrea să-şi facă moștenirea sau vine proprietarul de peste hotare şi vrea să-şi vândă averea. Ce facem? Vom fi atrași prin judecăți. Pentru că o spun din experiența de astăzi. Sunt antreprenori care au luat în arendă multe pământuri în localitate, bineînțeles prin contract de arendă, şi la mijlocul terenului acesta mare cineva nu a vrut să-l dea sau nu l-au întrebat. Şi la un moment dat a venit proprietarul la primar şi ne întreba cu ce drept mie mi s-a arat terenul. «Nu vreau, lăsaţi-mi terenul în pace!» Să negocieze cu proprietarul, este proprietatea lui privată. Cum ne putem noi băga?”
Expertul economic de la Institutul „Viitorul”, Viorel Chivriga, afirmă că marii arendașii de terenuri, foşti lideri de colhoz de cândva, ar putea fi marii câștigători ai inițiativei, dacă această va deveni lege. Ţinând cont că este un subiect sensibil şi că anterior au fost comise multe greşeli în domeniul agricol, e nevoie, spune Chivriga, de o discuție ce i-ar antrena pe toţi participanții, în plus primarii să fie învățați să facă mediere ca să nu lezeze drepturile proprietarilor. Înainte de a adopta legea, trebuie să se recurgă la informare, crede expertul.
„Întreprinderile cele mai mari, de fapt, nu gestionează terenurile proprii, utilizează terenurile arendate. Aici niciodată n-o să faci agricultură performantă pe un teren pe care l-ai arendat pe un an-doi-trei, știi că nu-i al tău şi nu vei avea grijă de calitatea acestuia. Trebuie să mai ţinem cont că atunci când vorbim de interesele din domeniul privat, mai ales într-un an preelectoral, şi discuțiile date dacă nu vor fi constructive, ele vor conduce la nişte deraieri în masă în anul 2018, an care poate fi unul de cotitură şi nu în direcţia pozitivă”.
Un alt aspect la care atrage atenţia Viorel Chivriga este că s-a ajuns la această situaţie deoarece o bună parte din întreprinderile din agricultură lucrează pe vechi. Oamenii s-au dezamăgit în acest model, ei vor să aibă în satele lor şi modele de succes, nu doar salarii modice şi întârziate, care ţin paravanul economiei neformale.
