La agenția de presa IPN s-a discutat despre integrarea europeană și aceasta cale, bătătorită de țările care au cunoscut în ultimii 30 de ani o dezvoltare democratică și economică importantă. O privire către evoluțiile din țările Baltice, membre ale Uniunii Europene și din Alianța Nord Atlantica din 2004. Eșecul introducerii integrării europene în Constituția Moldovei va fi exploatată de partidele moldovene în lupta electorală. Acestea își vor adapta mesajele la votul negativ de săptămâna trecută, din Parlament, mai cu seamă că democrații au anunțat că nu renunță la inițiativa lor pe care vor să o consulte cu cetățenii în cadrul unui plebiscit ce ar putea avea loc concomitent cu parlamentarele din 24 februarie anul viitor.
Your browser doesn’t support HTML5
Integrarea europeană - între Constituție și realitate
Deputații care au acceptat invitația să participe la dezbatere şi-au reiterat motivele din care fie au sprijinit, fie au boicotat iniţitiva PD. Anunțată încă anul trecut, ideea a fost promovată în scurt timp după ce principala formaţiune de guvernământ şi-a anunţat noua viziune doctrinară, de la cea pro-europeană, la cea pro-Moldova.
Deputatul liberal-democrat, Grigore Cobzac, care a boicotat votul în legislativ, a afirmat că vectorul de dezvoltare a ţării e deja garantat de angajamentele asumate în faţa UE, principalul fiind Acordul de Asociere:
„Este o găselniţă simplă, primitivă, a PD pentru alegerile care vin, de a pune tot eşecul ce ţine de implementarea Acordului de Asociere, să le pună în capul celor de la PLDM şi, poate, PL.”
Vitalie Gamurari
În replică, purtătorul de cuvânt al PD, Vitalie Gămurari a sugerat că eşecurile au fost şi până la preluarea guvernării de către PDM:
„În contextul în care se spune că PDM foloseşte această sintagmă pentru viitoarele alegeri vreau doar să reamintesc că partidul care se află la guvernare trebuie să vină cu rezultate concrete în campania electorală, nu cu declaraţii.”
Popular europeanul Valeriu Ghileţchi, care alături de democraţi a sprijinit iniţiativa, a regretat lipsa consensului în legislativ, despre care a menţionat că ar avantaja partidele pro-ruse, mai cu seamă cel al socialiştilor, care vor folosi în campanie această dezbinare a forţelor de dreapta.
### Vezi și... ### Siegfried Mureșan: „Încrederea instituțiilor UE în autoritățile de la Chișinău este mai mică decât oricând în ultimii zece ani”Iar socialistul Vladimir Ţurcan a afirmat că acest demers al democraţilor ar avea şi scopuri ascunse, cel de a ataca forţele politice de altă orientare decât cea europeană. Ţurcan a mai precizat că vectorul de dezvoltare a ţării e o chestiune de interes major care trebuie supusă referendumului.
După eşecul de săptămâna trecută, democraţii au anunţat că ar intenţiona să organizeze un plebiscit la această temă concomitent cu scrutinul parlamentar din februarie anul viitor.
Liberal-democraţii şi liberalii se opun acestei inițiative din două motive. Primul ar fi de natură politică şi anume că în condiţiile unei dezamăgiri profunde în actuala guvernare, asociată cu vectorul european de integrare, rezultatele plebiscitului ar putea fi în defavoarea integrării europene. Mai cu seama că toate sondajele de până acum arată o polarizare aproape egală între cei pro-est şi cei pro-vest.
În condiţiile unei dezamăgiri profunde în actuala guvernare rezultatele plebiscitului ar putea fi în defavoarea integrării europene...
Un al doilea motiv e de natură legală şi anume o pretinsă imposibilitate de a organiza un referendum concomitent cu scrutinul parlamentar. Se face referinţă la o decizie a Curţii Constituţionale din 2014, care arată că o comasare este de natură să determine dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, dificultăţi care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exerciţiului acestui drept. Numai că atunci era vorba despre un referendum constituţional prin care președintele țării să fie ales de către popor, propus de liberal-democraţi concomitent cu scrutinul parlamentar.
Ceea ce propun acum democraţii este un referendum consultativ. Prin urmare nu este limpede care va fi de această dată opinia Curţii Constituţionale.
Dionis Cenușă
Politologul Dionis Cenuşă constată, într-o analiză pentru agenţia de presă IPN, că un eventual referendum ar putea să aducă beneficii electorale PD, dar, concomitent, reușit sau eșuat, acesta poate spori politizarea agendei europene și îndepărtarea de la reforme structurale și durabile. După părerea politologului un eventual plebiscit ridică o mare dilemă partidelor pro-europene din opoziţie care indiferent cum se vor poziţiona faţă de această intenție, ar avea doar de pierdut la capitolul imagine.
În mediul oponenţilor guvernării se vehiculează şi speculaţia că PD vrea să asigure un vot negativ la acest plebiscit pentru o pregăti terenul unei coaliţii post-electorale cu socialiștii.