Linkuri accesibilitate

Ce fel de integrare europeană e aceea cu o „limbă” inventată în Constituție (Alexandru Cozer/Cotidianul.md)


Moldova -- chiosc de ziare (news stand)
Moldova -- chiosc de ziare (news stand)

Revista presei de la Chișinău.

Unul dintre cele mai comentate subiecte în presă e, în continuare, iniţiativa democraţilor de a include în Constituţie orientarea europeană, iniţiativă ce va fi supusă votului săptămâna aceasta.

„Ar fi un pas important spre consolidarea identității noastre constituționale europene”, consideră fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase. El observă într-o analiză publicată de Timpul.md că lipsa de coeziune a partidelor parlamentare care și-au asumat ideea proeuropeană riscă să blocheze aceasta inițiativă „foarte bună și necesară”. Tănase consideră nu tocmai raţională abordarea liberalilor şi liberal democraţilor care condiţionează cu modificarea concomitentă a articolul ce se referă la denumirea limbii în Constituţie. „Riscăm să nu le avem pe ambele... Doar Moscova va avea de câștigat din asemenea situație”, concluzionează Alexandru Tănase.

„Ar fi bine, fără îndoială, ca sintagma „integrare europeană” să fie inclusă în Preambulul Constituției. Doar că lucrurile bune nu se fac așa cum le face Partidul Democrat (PD), forțând mâna aliaților”, crede editorialistul Ziarului Naţional, Nicolae Negru. „Era nevoie de o discuție prealabilă, de o înclinare a PD către dialog și către unele compromisuri… modificarea articolului 13 din Constituție are o valență simbolică nu mai mică decât integrarea europeană”, spune Negru, care consideră puțin credibilă motivația că o parte din deputații PD nu vor vota sintagma „limba română”.

Şi Jurnalistul Alexandru Cozer se întreabă în Cotidianul.md de ce democraţii nu ar accepta un compromis și ar vota pentru limba română, dacă… „le este atât de dragă integrarea europeană și susțin cu atâta patos introducerea sintagmei în Constituție”. Cozer consideră că acest subiect umbrește adevăratele probleme ale statului, dar și prin intermediul căruia trustul propagandistic să mai încerce să demonstreze cât de proeuropean e PD-ul și cât de antieuropeni sunt restul. „În fond, ce fel de integrare europeană e aceea cu o „limbă” inventată în Constituție pe care Uniunea Europeană nici măcar nu o recunoaște?”, se întreabă pe final Alexandru Cozer.

JurnalTV.md îl citează pe deputatul român Matei Dobrovie spunând că „parcursul european al R. Moldova nu mai are nicio acoperire, dat fiind ca PDM a inversat cursul într-unul anti-european. Discrepanța față de realitate este uriașă, iar actuala Comisie Europeană s-a dumirit și a ostracizat, chiar dacă târziu, guvernarea condusă de Plahotniuc”. Dobrovie mai afirmă, între altele, că introducerea vectorului pro-european în Constituţie ar fi un „joc ipocrit” al PDM. „Este o mare iluzie că astfel de jocuri mai păcălesc pe cineva. E clar că PDM a adoptat un curs anti-european”, concluzionează Matei Dobrovie.

Integrarea europeană în Constituţie nu afectează relaţiile moldo-ruse, a declarat purtătoarea de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Moscova, Maria Zaharova, la o videoconferință organizată de Agenția Internațională de Presă și Radio Sputnik. „Acest proiect este elaborat de Republica Moldova și în ce măsură el va facilita sau va complica relațiile cu Rusia, cred că la această întrebare trebuie să răspundă politicienii moldoveni, care se ocupă de acest proiect”, a precizat Zaharova. „Noi pornim de la faptul că dezvoltarea plenară a relațiilor bilaterale dintre Republicii Moldova și Federația Rusă nu trebuie să împiedice orientarea Republicii Moldova spre Uniunea Europeană, spre eurointegrare”, a mai spus Zaharova, citată de Sputnik.

Decizia Bisericii Ortodoxe Ruse de a rupe legăturile cu Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului a declanșat o autentică schismă religioasă între cele două Biserici, cu efecte greu de anticipat pentru întreaga lume creștină, notează Dorin Popescu pe contributors.ro. El observă că e prima mare schismă în lumea creștină din perioada modernă și contemporană. „Componenta religioasă va deveni, așa cum anticipam, noul teatru de conflict în războiul hibrid pentru Ucraina. Deja se poate vorbi nu numai de un război hibrid al Moscovei pentru controlul asupra Ucrainei, ci și de un război hibrid în oglindă al Kievului pentru apărare, iar ambele părți par a fi devenit suficient de versate pentru un război neconvențional de uzură”, concluzionează, între altele, Dorin Popescu.

Nordnews.md publică un editorial semnat de Anatol Moraru despre apropiată vizită în R. Moldova a patriarhului Kirill, care ar căpăta, la părerea autorului, alte conotaţii în contextul actualei crize prin care trece Biserica Pravoslavnică Rusă. „Faptul că patriarhul Kiril va sta tocmai trei zile încheiate în R. Moldova, întreprinzând vizite la Comrat, Bender și Bălți, certifică intenția Moscovei de a cimenta cu orice preț poziția Bisericii ruse, adică a Rusiei în Basarabia. Or, în afară de dorința Rusiei de a împiedica R. Moldova să devină cu adevărat o țară liberă și prosperă, Patriarhul Kirill nu vrea nicidecum să piardă milioanele de lei care sunt adunate anual de preoții din Mitropolia Moldovei de la enoriași și trimise la Moscova”. Anatol Moraru consideră că R. Moldova ar trebui să preia exemplu Ucrainei care „nu au vrut să rămână sub oblăduirea unei patriarhii, care binecuvântează separatiștii și soldații ruși din Donbass…”

Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat intenționează să organizeze ample acțiuni în centrul Chișinăului în perioada următoare, informează Radio Chişinău. Partidul Socialiștilor a anunţat că organizează o amplă acțiune de protest pe 18 noiembrie la Chișinău, împotriva guvernărilor de centru-dreapta din ultimii nouă ani. în cadrul protestului va fi prezentat şi programul politic al formaţiunii până la parlamentarele din februarie 2019. Despre manifestația PDM se cunoaște puțin, reprezentanții formațiunii preferând să nu discute la acest subiect, se spune în articol. Purtătorul de cuvânt al democraţilor, Vitalie Gămurari, nu a confirmat, dar nici infirmat că PDM planifică o amplă manifestaţie în această duminică la care îşi va prezenta candidații din circumscripții, așa cum s-a vehiculat anterior în presă. de cealaltă parte reprezentaţi ai opoziţiei, cei din PPDA care intenționează să formeze un bloc electoral cu PAS, susțin că lansarea în alegeri, înainte de termen, este ilegală.

Agenţia de presă IPN analizează într-un articol o recentă declaraţie a democratului Dumitru Diacov, cea că nu vede nicio prolemă în faptul ca PDM să se așeze la masa de negocieri după alegerile parlamentare cu orice partid care va câștiga votul cetățenilor. „Declarațiile lui Dumitru Diacov confirmă că esența centrismului politic constă în deschiderea față de orice combinație, fie cu dreapta, fie cu stânga politică”. În Romania partidele cu astfel de opțiuni strategice sunt numite balamale, iar în literatura de specialitate partidele agață-tot, se precizează în analiză. Se aminteşte că de precedente situații politice dramatice din care PDM a ieșit învingător. „Așa a fost la 16 martie 2012, când de dragul stabilității politice s-au găsit politicieni verticali care au acceptat compromisul de balama. Au fost cazuri când politicieni îndărătnici… inițial s-au opus inițiativelor și politicilor promovate de PDM, dar ulterior și-au recunoscut greșelile... Și toate aceste pentru că PDM are metode și mijloace de convingere. Iar cei care nu doresc să coopereze cu PDM, dar sunt doriți ca aliați de către acesta, se văd nevoiți să cedeze. Asta în pofida faptului că intuiesc cam ce îi așteaptă în viitor...”, concluzionează analiza.

XS
SM
MD
LG