Pe 30 martie, secretarul de stat american Marco Rubio a purtat o conversație telefonică cu prim-ministrul georgian Irakli Kobahidze.
Deși Tbilisi a prezentat această comunicare ca pe o posibilă „resetare” a raporturilor, mulți analiști susțin că este prea devreme pentru a trage astfel de concluzii. Cu toate acestea, Washingtonul pare să aibă motive să reia dialogul.
Sub președinția lui Donald Trump, politica externă a SUA a manifestat un interes crescând pentru coridoarele logistice strategice, iar în acest context, poziția geografică a Georgiei rămâne relevantă, spun analiștii.
„Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea considera că mai are încă posibilitatea de a influența orientarea politică și geopolitică a portului Anaklia înainte ca acesta să se ancoreze ireversibil într-o direcție condusă de China”, a declarat pentru Europa Liberă (RFE/RL) Vahtang Partsvania, profesor de economie la Școala de Afaceri a Caucazului din Tbilisi.
Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat brusc după ce partidul de guvernământ din Georgia, „Visul Georgian”, a adoptat politici considerate de fosta administrație SUA, democrată, ca fiind antidemocratice, inclusiv legi controversate precum cea privind „agenții străini”, și a folosit forța împotriva protestatarilor.
Ca răspuns, în noiembrie 2024, Statele Unite au suspendat parteneriatul strategic multianual cu Georgia.
Washingtonul a impus, de asemenea, sancțiuni împotriva lui Bidzina Ivanișvili, fondatorul partidului „Visul Georgian”, alături de alți oficiali.
Pe măsură ce Tbilisi a continuat să-și aprofundeze legăturile cu China și să mențină relațiile cu Rusia, atenția SUA s-a îndreptat din ce în ce mai mult, în regiune, către Azerbaidjan și Armenia.
Portul Anaklia: un punct strategic
„Nu cred că Georgia reprezintă o prioritate strategică foarte importantă pentru SUA, dar ar putea exista diverse inițiative pe care Washingtonul ar dori să le realizeze în această regiune și care ar necesita o cooperare mai strânsă cu guvernul georgian.”, a declarat Joshua Kucera, analist principal la International Crisis Group, pentru RFE/RL. Ar putea fi vorba de rute de tranzit prin porturile georgiene Anaklia și Poti, a adăugat Kucera.
Situată între Rusia și Iran și având ieșire la Marea Neagră, Georgia rămâne un centru de tranzit important.
Washingtonul a considerat de mult timp această țară ca făcând parte din așa-numitul Coridor de Mijloc – o rută comercială care leagă Europa de Asia, ocolind atât Moscova, cât și Teheranul.
În Caucazul de Sud, Statele Unite au susținut proiectul TRIPP (Trump Route for International Peace and Prosperity), care ar lega Azerbaidjanul de exclava sa, Nahicevan, prin Armenia, și ar permite mărfurilor din Asia să ajungă în Europa.
Porturile georgiene de la Marea Neagră ar avea un rol esențial în extinderea acestui traseu (cunoscut anterior drept Coridorul Zangezur), precum și a Coridorului de Mijloc în general.
Dacă acest proiect va fi finalizat, Anaklia ar deveni singurul port georgian de mare adâncime capabil să primească nave de transport de mari dimensiuni, consolidând astfel Ruta Internațională de Transport Transcaspică (TITR).
Inițial, un consorțiu americano-georgian – Anaklia Development Consortium (ADC) – a câștigat licitația. Guvernul georgian a anulat contractul în 2020, invocând obligații neîndeplinite. Proiectul a stagnat ani de zile, iar în mai 2024 Tbilisi a selectat un consorțiu chinez-singaporez condus de China Communications Construction Company (CCCC) în calitate de nou partener privat, deși detaliile finale ale contractului rămân neclare.
Cu doar câteva zile înainte de convorbirea dintre Rubio și Kobahidze, un oficial al Departamentului de Stat al SUA, Peter Andreoli, a vizitat portul Anaklia. Au fost dezvăluite puține detalii, dar partidul de opoziție georgian Lelo – Georgia Puternică - a propus ca portul să fie numit în cinstea președintelui Donald Trump și poziționat ca un hub în cadrul proiectului „Ruta Trump”.
„Portul Anaklia se află astăzi într-o stare de incertitudine. Proiectul nu a fost anulat, lucrările de construcție sunt în curs de desfășurare, iar un consorțiu chinez a fost desemnat drept investitorul privat privilegiat. Cu toate acestea, lipsa unui contract final confirmat public înseamnă că proiectul rămâne deschis. Tocmai de aceea vizita recentă a SUA este importantă”, a declarat Partsvania pentru RFE/RL.
„Nu se poate exclude ca Anaklia să devină parte a unui cadru strategic mai larg de negociere. Acest lucru nu implică neapărat o presiune directă, ci mai degrabă o combinație de stimulente și așteptări, în care un angajament politic și economic mai puternic din partea Statelor Unite ar putea fi legat de limitarea rolului actorilor chinezi în infrastructura strategică sensibilă”, a adăugat Partsvania.
„Washingtonul recunoaște că politicile sale privind TRIPP și, în general, Caucazul de Sud ar putea avea de suferit dacă nu va avea legături mai strânse cu Tbilisi”, a declarat pentru RFE/RL Paul Goble, analist la Fundația Jamestown.
Iranul - un factor secundar?
Războiul din Iran este menționat ca un alt posibil motiv pentru reluarea contactelor.
La numai o zi după convorbirea dintre Rubio și Kobahidze, un avion militar american – Boeing C-17 Globemaster III – a aterizat la Tbilisi.
Aeronava, utilizată de obicei pentru transportul trupelor, echipamentelor sau ajutorului umanitar, a sosit din Germania și a plecat ulterior spre sud.
Korneli Kakahia, directorul Institutului de Politică din Georgia, a declarat că Statele Unite ar putea reevalua rolul Georgiei într-un peisaj regional în schimbare.
„Realimentarea avioanelor... ar putea fi ceva de genul unui nivel minim la care Statele Unite s-ar putea aștepta din partea Georgiei”, a declarat Kakahia pentru RFE/RL.
Ambasada SUA la Tbilisi a minimizat importanța acestui eveniment, afirmând că astfel de zboruri sunt de rutină și „nu au nicio legătură cu tensiunile regionale”.
Un rol în declin?
Timp de ani de zile, importanța Georgiei pentru Washington a fost legată de conflictele nerezolvate din Caucazul de Sud – în special între Armenia și Azerbaidjan – precum și de rolul său de coridor de tranzit.
Însă, pe măsură ce Baku și Erevan se apropie prin intermediul unui proces de pace susținut de SUA, acest avantaj ar putea să scadă.
În același timp, noi inițiative regionale, precum TRIPP, riscă să excludă Georgia din rutele comerciale emergente.
Vicepreședintele SUA, JD Vance, a omis în mod notabil Tbilisi în timpul recentei sale vizite în Caucazul de Sud, subliniind prioritatea diplomatică redusă a țării.
Ce urmează?
În ciuda modului în care „Visul Georgian” prezintă lucrurile, mai mulți oficiali și experți la Washington rămân sceptici că apelul lui Rubio ar semnala o schimbare reală.
„Este surprinzător faptul că Departamentul de Stat a luat legătura [cu Tbilisi] tocmai acum”, a declarat un consilier de rang înalt al democraților din Senat, care a vorbit sub condiția anonimatului. „Nu există claritate în ceea ce privește politica, nu există obiective clare și, sincer, mulți membri ai Congresului se întreabă de ce s-a produs acest apel telefonic.”
Fostul ambasador al SUA, Ian Kelly, a declarat că abordarea administrației reflectă mai degrabă incertitudine decât strategie.
„Administrația Trump ar avea, în cel mai bun caz, o atitudine ambivalentă față de Georgia”, a spus Kelly.
Laura Thornton, fostă directoare senioră la Institutul McCain, a pus, de asemenea, la îndoială semnificația acestei inițiative.
„Administrația Trump este tranzacțională. Fără minerale rare, avioane de lux sau alte comori de oferit, este puțin probabil ca [Visul Georgian] să trezească interesul lui Trump.”
Georgia a dat de înțeles că ar putea urma și alte vizite din partea SUA. Dar, deocamdată, Washingtonul rămâne evaziv.
„Nu avem nicio vizită de anunțat în acest moment”, a declarat Ambasada SUA la Tbilisi într-un răspuns în scris la o întrebare a Serviciului georgian al RFE/RL.
Alex Raufoglu și serviciul georgian al RFE/RL au contribuit la acest articol.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te