Despre securitate, stabilitate și participarea țărilor partenere NATO la operațiunile Alianței Nord-Atlantice. Un interviu realizat la Bruxelles de Valentina Ursu.
Your browser doesn’t support HTML5
Valentina Ursu în dialog cu Mihai Carp
Europa Liberă: În Republica Moldova există acest ultim sondaj de opinie în care se arată că 80 la sută dintre cetățenii Republicii Moldova nu vor să vorbească de bine despre Alianța Nord-Atlantică și asta în condițiile în care NATO e la Prut. De ce rămâne această percepție păguboasă a oamenilor referitor la ceea ce înseamnă Alianța Nord-Atlantică?
Mihai Carp: „Cred că există două aspecte. Există și o campanie de dezinformare, fără doar și poate, deci, există percepții greșite, fiindcă lumea nu are, deși ar putea, dar nu are poate acces foarte convenabil la surse de informare. Acesta-i unul din motive pentru care noi aici trebuie să ne străduim să răspândim de fapt adevărul despre Alianța Nord-Atlantică, ce reprezintă ea, ce nu este etc., etc.”
Europa Liberă: Și cum s-ar face mai vizibilă activitatea Alianței în Republica Moldova?
Mihai Carp: „Noul Birou de legătură, care este o prezență civilă NATO la Chișinău, poate, cred, să ajute în acest sens. Sigur că există multe lucruri cu care se va ocupa acest birou. În primul rând, implementarea proiectelor de colaborare între NATO și Republica Moldova, dar în al doilea rând, cred că am putea, cu ajutorul colegei noastre care este șefa biroului, să sporim numărul de prezențe, convorbiri, discursuri, legături, interviuri cu presa etc.”
Europa Liberă: Am auzit aici, la cartierul general al NATO, mai mulți reprezentanți ai NATO spunînd că Republica Moldova a ajuns să devină un exportator de securitate, deși la Chișinău se vorbește mai mult că, deocamdată, țara consumă această securitate. Faptul că în operațiuni de menținere a păcii merg militarii moldoveni deja înseamnă un producător de securitate?
Mihai Carp: „Fără doar și poate. Deci, participarea țărilor partenere la operațiunile NATO este un adaos important pentru eforturile colective ale NATO și ale țărilor NATO. Este un semn politic că țara respectivă, indiferent de neutralitate sau ne-neutralitate, țara vrea să contribuie la un efort internațional. Și cel mai bun exemplu este Moldova, care participă la KFOR în Kosovo. KFOR-ul este o misiune NATO pe baza unei rezoluții ONU, care se bucură de un mare consens internațional și în cadrul Consiliului de Securitate ONU și participarea Moldovei este foarte apreciată.”
Europa Liberă: Dar, având acest conflict transnistrean nesoluționat, sub care umbrelă Moldova poate să-și asigure securitatea?
Mihai Carp: „Cu orice colaborare mai extinsă pe plan multinațional. Deci, Moldova are probleme serioase, nesoluționate, conflictul transnistrean este cel mai bun exemplu, dar pe de altă parte, Moldova este țară parteneră NATO, Moldova este țară participantă la OSCE, Moldova are un acord de asociere cu Uniunea Europeană etc., etc. Deci, cu cât Moldova se aliniază unor structuri multilaterale, cred eu, cu atât este și securitatea, și stabilitatea Republicii Moldova asigurată.”
Europa Liberă: Și în încheiere, faptul că toți președinții de stat au ajuns aici, la Cartierul NATO, indiferent de culoarea lor politică, și au agreat o parte din acest meniu de parteneriate, inclusiv să aibă Republica Moldova, poate să ajute pe mai departe să se schimbe percepția oamenilor despre Alianța Nord-Atlantică?
Mihai Carp: „Eu cred că da, avem o responsabilitate comună să explicăm opiniei publice despre ce este vorba. De exemplu, eu cred că foarte puțină lume știe că distrugerea pesticidelor este un proiect care este finanțat de NATO, care ajută direct, direct, mediul înconjurător în Republica Moldova și există alte proiecte care ajută forțele armate ale Moldovei să devină forțe armate moderne, forțe armate care pot conlucra cu țări membre NATO sau alte țări non-membre NATO, e vorba de interoperabilitate, este vorba de control democratic asupra forțelor armate, este vorba de restructurarea unor instituții, fiindcă multe instituții și birocrații trebuie să se adapteze la lumea modernă în care trăim.”
Europa Liberă: Dar, de fapt, ce înseamnă o armată modernizată?
Mihai Carp: „O armată modernizată înseamnă, cred eu, o armată care are o talie conform mărimii țării, o armată care poate să contribuie la misiuni internaționale și, cel mai important lucru, o armată care poate, în caz de nevoie, să apere teritoriul țării respective.”