Dacian Cioloș: „Trecem cam prin același proces și în România, și în R. Moldova” (VIDEO)

Dacian Cioloș, fost comisar european pentru agricultură și fost premier al României, unul din fondatorii formațiunii Mișcarea România Împreună (pe scurt, „Împreună”) vorbește într-un interviu exclusiv pentru Radio Europa Liberă despre implicarea lui în viața politică românească, despre cum se vede de la București, dar și de la Bruxelles situația politică din Republica Moldova, despre rolul presei în aceste ţări, inclusiv ce crede despre reluarea transmisiunilor Radio Europa Liberă în România.

Interviu cu fostul comisar european şi fostul premier român Dacian Cioloş

Europa Liberă: Domnule Cioloș, pentru început vreau să vă întreb cum ați aprecia dumneavoastră situația politică din România, dacă ar fi să-i faceți o radiografie. De ce s-a ajuns în această situație și ce ar putea urma?

Dacian Cioloș: „Schimbarea în politica din România trebuie să vină de la baza societății”

Dacian Cioloș: „Situația politică din România e caracterizată de tensiune și instabilitate, în primul rând. Avem un an și jumătate de când coaliția majoritară s-a instalat la guvernare și un an și jumătate de tensiune în societate, de proteste, datorate faptului că cei care au câștigat puterea, în loc să își aplice programul de guvernare, care oricum era exagerat, să încerce să se țină de ceea ce au promis, n-au găsit altceva de făcut decât să înceapă să atace justiția pentru interesele personale ale unor lideri. Reacția din partea societății a fost destul de puternică, ceea ce i-a determinat să dea înapoi într-o primă fază și să încerce apoi modificările etapă cu etapă. Însă asta menține societatea într-o tensiune, cu atât mai mult cu cât aceste atacuri la justiție, care creează tensiune în societate, sunt dublate de un mod foarte prost de a guverna.

Pentru că, în ciuda faptului că suntem o economie cu o creștere economică relativ consistentă raportat la celelalte țări din Uniunea Europeană, totuși datoria publică crește și deficitul bugetar crește. Deci, suntem într-o situație paradoxală în care, într-un moment în

care ar trebui să ne dezvoltăm, pentru că economia crește, vedem că statul, guvernul trebuie să se împrumute de pe piețele internaționale ca să poată să-și plătească datoriile și să facă să funcționeze statul. Deci, asta arată, în primul rând, proastă guvernare, incompetență la guvernare și, probabil, chiar și alte tendințe care nu sunt străine unor oameni din PSD, vedem că unii dintre ei sunt chiar urmăriți penal pentru anumite tendințe de a se atinge de banul public.”

Europa Liberă: Cum vedeți rolul, implicarea dumneavoastră în toată această situația, cum vedeți rolul partidului pe care l-ați inițiat, cum îl poziționați ideologic și cum vă raportați la celelalte partide de dreapta?

Dacian Cioloș: „După experiența pe care am avut-o în 2016 la guvernare ca guvern independent, pornind de la ceea ce s-a întâmplat în România la începutul lui 2017, am decis că este momentul să ne implicăm și noi – civic într-o primă fază și apoi politic. Și asta nu doar pentru o schimbare pe termen scurt, pentru că noi vrem să propunem celor care au stat departe de politică și care au fost mai puțin interesați de ceea ce se întâmplă, chiar neparticipând la vot, să le propunem alternative prin care să-i atragem să se implice mai activ în viața societății.

Vrem să propunem o alternativă pentru a schimba felul de a face politică în România, nu doar un partid printre celelalte. Și tocmai

de asta am început cu o mișcare civică, cu o platformă civică, România 100, și am continuat apoi cu un partid politic. Pentru că noi considerăm că schimbarea în politica din România trebuie să vină de la baza societății și trebuie să vină de la oameni care sunt convinși că pentru a face lucrurile mai bine, trebuie ei, fiecare dintre ei, să se implice și să fie mai activ.

Deci, e o propunere de alternativă ca atitudine, dar, sigur, și ca program politic, pentru că, după experiența pe care am avut-o în 2016, am văzut ce merge și ce nu merge în România. Și programul politic pe care o să-l propunem are la bază aceste observații pe care noi le-am făcut direct pe teren la guvernare fiind, reforme pe care le-am început în 2016 și care credem că trebuie continuate și are la bază și profesionalismul oamenilor pe care i-am atras în platforma civică România 100 și apoi în partid. Pentru că cu ei am lucrat și lucrăm la programul politic pe care, foarte probabil, o să-l prezentăm public în toamnă.”

Europa Liberă: Domnule Cioloș, segmentul de dreapta este, mai mult sau mai puțin, ocupat. Există partide pe acest segment. Pe de altă parte, ați declarat că veți candida la toate alegerile care vor urma, ceea ce înseamnă și prezidențialele de anul viitor. Deci, cum vedeți această raportare? Veți candidat împotriva lui Iohannis, veți face alianțe cu celelalte partide? Cum veți face?

​Dacian Cioloș: „Noi nu mergem pe ideea că e vreun segment pe care noi o să-l atingem și care e ocupat. Vă reamintesc doar faptul că la ultimele alegeri la sfârșitul anului 2016, doar 38 la sută din electoratul cu drept de vot a participat la alegeri. Deci, e un segment de peste 60 la sută din electorat care nu e deloc ocupat. Dimpotrivă, o parte importantă a electoratului nu-i deloc convinsă de oferta pe care au găsit-o pe piața politică. Nu se pune problema să venim cu oferte prin care să concurăm pe cineva. E o ofertă prin care vrem să atragem la vot cât mai mulți români dintre cei care n-au votat, dintre cei care au considerat că ceea ce li s-a oferit la momentul alegerilor nu e suficient. Aceasta a fost premisa de la care am pornit.

Evident că, ca partid politic, obiectivul este să ne prezentăm programul politic și să folosim toate oportunitățile și toate alegerile care sunt oferite: europarlamentare, prezidențiale, alegeri locale și alegeri parlamentare. În următorii doi ani, 2019 și 2020, vom avea patru rânduri de alegeri, deci, o să ne prezentăm oferta politică și candidații la toate aceste alegeri. Dar n-am luat nici o decizie încă în partid cine va fi candidatul și care va fi forma sub care ne vom prezenta la alegeri.

Nu sunt deloc excluse nici alianțe politice. Ba aș spune chiar pentru alegerile parlamentare de la sfârșitul anului 2020 și chiar alegerile locale din vara anului 2020 ne gândim foarte serios, că fără alianțe politice va fi foarte greu să obținem rezultate foarte bune, pentru că noi vrem în 2020 să obținem o majoritate politică în parlament ca să ajungem la guvernare. La alegerile locale, cu alegeri într-un singur tur, fără alianțe cu alte partide va fi foarte greu în unele locuri. Deci, avem clar în vedere lucrurile acestea, dar nu am luat încă decizii clare, precise legate de modul în care vom face acest lucru.

Însă aș spune că problema nu se pune dacă vom face aceste alianțe, ci când și cu cine. Și în mod cert vom face aceste alianțe cu partide politice cu care împărtășim aceleași principii și valori de onestitate, de profesionalism, de integritate, de transparență în politicile publice.”

Europa Liberă: Domnule Cioloș, cum vă explicați dumneavoastră faptul că într-o țară cu un potențial intelectual atât de mare, cu o elită politică atât de puternică și de bine-școlită, bine-instruită, la putere, la guvernare ajung oameni sau grupări care au grijă mai mult de interesele lor personale și de grup decât de interesul societății? Care este mecanismul care viciază acest proces. Pentru că și în Republica Moldova se întâmplă cam același lucru?

Dacian Cioloș: „Păi, vă spuneam, în primul rând, de o slabă participare la vot, și asta se poate datora și faptului că foarte multă lume nu prea mai are încredere în politiceni sau în felul în care s-a făcut și se face politică. Foarte mulți politicieni au folosit mecanisme democratice pentru a ajunge la putere ca să-și servească propriile interese sau interese de grup, pe de-o parte. Pe de altă parte, foarte multă vreme în societate mulți oameni au avut impresia că lucrurile se pot rezolva de la sine.

Cred că din ce în ce mai mult oamenii își dau seama că trebuie să reacționeze atunci când nu sunt mulțumiți de anumite lucruri. Și vedem fenomenul acesta, aș spune masiv și bine-structurat deja în România de ani de zile. Și aici nu e vorba de intervenții străine sau de Soros, sau de multinaționale care i-ar provoca pe români să iasă la proteste, așa cum lasă să se înțeleagă unii politicieni deranjați de faptul că societatea se trezește, ci e vorba de faptul că din ce în ce mai mulți oameni își dau seama că trebuie să fie activi, să spună ceea ce cred, să spună atunci când nu sunt de acord.

În România, de cinci, șase, șapte ani vedem în mod sistematic proteste, de multe ori masive care au un impact, un impact punctual în sensul că s-au schimbat guverne, politicienii au fost obligați să renunțe la guvernare datorită protestelor sau să renunțe la anumite proiecte care ar fi mers împotriva intereselor societății. Cred că suntem într-o etapă în care o parte din societate e pregătită să meargă mai departe, adică să nu rămână doar la nivelul de protest, de a rezista, de a spune cu ce nu sunt de acord și să se implice direct civic și chiar politic pentru a schimba lucrurile direct.

Aici vrem să ne aducem și noi contribuția, să ajutăm cât mai mulți oameni să înțeleagă faptul că lucrurile nu se vor schimba de la sine și că nu au cum să le schimbe cei care au provocat aceste probleme. Și că, pe de altă parte, nu poți să rezolvi problemele de pe același nivel de înțelegere a lucrurilor de pe care aceste probleme au fost create, că trebuie să treci la un alt nivel de înțelegere și la un alt nivel de acțiune ca să poți să creezi condițiile pentru o evoluție mai bună. Și asta simt eu că se întâmplă în România și sper ca asta să se întâmple și în Republica Moldova.

Am văzut câteva semnale la ultimele alegeri locale parțiale la Chișinău, am văzut oameni care se trezesc și dau un semnal cu votul pe care îl dau, e păcat că votul acesta nu e respectat.”

Europa Liberă: Apropo, asta vroiam să vă întreb și pe dumneavoastră. Cum se văd la București aceste evoluții? Este într-adevăr o exprimare populară care a avut loc și care a fost anulată. Și există și o guvernare care merge pe o formulă de oligarhizare tot mai puternică, în special din perspectiva alegerilor parlamentare care vor urma în acest an. Cum se văd lucrurile din România? Și dumneavoastră aveți o experiență foarte bună cu Republica Moldova, atunci când a fost povestea de succes a Uniunii Europene, când mergea foarte bine și exista o deschidere foarte mare la Bruxelles. Acum cum se vede Republica Moldova?

Dacian Cioloș: „Depinde de alegerile pe care le fac cetățenii R.Moldova, dacă vor democrație...”

Dacian Cioloș: „Dintr-o anumită perspectivă, din România uitându-ne în Republica Moldova, dintr-un anumit punct de vedere, trecem cam prin același proces și în România, și în Republica Moldova. Probabil cu intensități diferite și cu moduri de exprimare diferită, dar cred că și în Republica Moldova e cam aceeași problemă de neîncredere într-o parte din clasa politică și multă lume are sentimentul că e nevoie de oameni noi și e nevoie de perspective noi. Deci, cam ce se întâmplă în România. De la nivel european, într-adevăr, eu am fost dintre aceia care au creditat cu multă încredere și chiar mi-am asumat personal, prin responsabilitățile pe care le aveam, anumite decizii pe care le-am propus și am reușit să le susțin în favoarea Republicii Moldova.

Cred că, în continuare, R. Moldova e singura țară-partener a Uniunii Europene pentru care Uniunea Europeană și-a deschis complet piața pentru importul de vinuri. Uniunea Europeană, o regiune din lume importantă producătoare de vinuri, cu state-membre care produc vinuri de calitate și în cantități importante. Și, cu toate astea, ca semnal de deschidere al UE și pentru a susține un proces de reformă în R. Moldova, s-a luat această decizie.

Trebuie să recunosc, m-am simțit și eu personal înșelat puțin de oamenii cărora le-am dat credit și care au garantat că vor folosi aceste facilități pentru a dezvolta Republica Moldova. Mi-am simțit puțin înșelată încrederea când am văzut ce s-a întâmplat mai apoi în Republica Moldova. Și, deci, nu mă surprinde deloc că o parte importantă din societatea celor din Republica Moldova sunt dezamăgiți de felul în care se face politică.”

Europa Liberă: Ce riscă țara, ce riscă Republica Moldova atunci când guvernarea merge pe mecanisme anti-democratice? În relația cu Bruxelles, în special. Pentru că, de exemplu, la Chișinău există îngrijorări și în legătură cu acest regim liberalizat de vize care permite acum călătoria liberă a cetățenilor moldoveni în Uniunea Europeană. Care sunt riscurile de imagine și, poate, și la modul foarte concret și pragmatic, atunci când guvernarea nu-și onorează niște obligații pe care și le-a asumat?

Dacian Cioloș: „Acum depinde, până la urmă, și de alegerile pe care le fac cetățenii Republicii Moldova, dacă vor o democrație și dacă sunt gata să susțină o democrație, stat de drept,

transparență, sau dacă sunt gata să închidă ochii la anumite tendințe care pot să apară în mediul politic și să ducă sistemul politic din Republica Moldova în altă direcție decât democrația.

Pentru că aici nu cred că problema se pune ce vrea sau nu vrea Uniunea Europeană. Uniunea Europeană vrea să susțină în Republica Moldova un stat democratic, un sistem democratic, care să fie capabil să creeze bunăstare în Republica Moldova. Și dacă vă uitați, toate condiționalitățile cu care Uniunea Europeană leagă sprijinul financiar și chiar sprijinul politic, de exemplu, pentru eliminarea vizelor, toate aceste condiționalități țin de asigurarea unui stat de drept, a unei justiții independente și a unui sistem politic care să fie democratic și transparent.

Ex-premierul român Dacian Cioloş şi şeful guvernului de la Chişinău Pavel Filip la grădiniţa din Selemet, Cimişlia, 25 august 2016

Riscul este, în primul rând, că cetățenii Republicii Moldova să nu trăiască într-un stat democratic și transparent, și celălalt risc este să se izoleze față de țările din Uniunea Europeană și să piardă oportunități, inclusiv financiare, de a se dezvolta, de a moderniza economia și de a întări până la urmă independența economică a Republicii Moldova și de a crește bunăstarea cetățenilor.”

Europa Liberă: Dumneavoastră cum vedeți principalele provocări pentru Republica Moldova în acest moment?

Dacian Cioloș: „Cred că ele țin în primul rând de forța cu care societatea, cetățenii Republicii Moldova sunt capabili să dea un semnal clar și la Vest, și la Est vizavi de ceea ce vor, de sistemul politic pe care îl doresc. Dacă își doresc democrație, dacă își doresc transparență, dacă vor să susțină oameni cinstiți și oameni profesioniști care să îi conducă. Și dacă într-adevăr ceea ce spun mulți politicieni din Republica Moldova, că apreciază valorile europene și că vor o Republică Moldova integrată în Uniunea Europeană, dacă lucrurile acestea sunt într-adevăr adevărate. Pentru că există îndoieli. Știți, când una spui și alta faci, și nu o dată ci de mai mule ori, evident că sunt oameni care încep să-și pună întrebări.

Eu cred că pentru Republica Moldova, o țară de dimensiuni mici care este între două blocuri economice și sisteme politice și democratice mari și importante, cred că e important să dea semnale foarte clare. Și mă refer aici, în primul rând, la societatea din Republica Moldova, la cetățenii din Republica Moldova. Vreau să le spun, dacă unii mai au îndoieli că toate mesajele lor sunt auzite, nu doar în România, ci și în celelalte țări din Uniunea Europeană, atunci când dau semnale foarte clare. Și eu cred că reacțiile care vin nu doar de la Bruxelles, dar și din celelalte țări ale UE arată faptul că toate eforturile pe care societatea civilă le face în Republica Moldova pentru a susține un regim democratic, transparent sunt ascultate și sprijinul va veni. Dar cel mai bine poți să-ți rezolvi problemele tu acasă, în familie – mult mai repede și mai bine și mai ușor decât dacă aștepți să-ți rezolve problemele acestea cei din afară.”

Europa Liberă: România a ajutat suficient, va ajuta în continuare Republica Moldova? Este anul centenarului – este înțeles corect, folosit corect acest moment istoric?

Dacian Cioloș: „Eu cred că nu există niciun dubiu asupra faptului că orice partid politic din România vede relația cu Republica Moldova ca o relație specială, ca o relație dintre două țări-surori. În felul acesta este percepută și abordarea politică, și economică de sprijin a Republicii Moldova. Și pot să vă spun asta cu certitudine și din experiența directă pe care am avut-o ca prim-ministru, și în calitate de comisar european, că lucrul acesta e clar pentru toate țările partenere ale României care sunt interesate și de ceea ce se întâmplă în Republica Moldova - că România este totdeauna un avocat pentru Republica Moldova.

Însă e important ca România să fie un avocat nu pentru niște indivizi din Republica Moldova, ci pentru niște valori și principii pe care și noi credem că le împărtășesc cetățenii Republicii Moldova. Eu, cel puțin, așa am abordat lucrurile și când am fost comisar european, și când am fost prim-ministru. Cu atât mai mult cu cât, cum vă spuneam, atunci când am dat credit unor indivizi, câteodată mi-am dat seama că m-am înșelat și că nu așa trebuie abordate lucrurile.

Și de aceea, în 2016, când România promisese un ajutor financiar Republicii Moldova, am negociat cu Guvernul Republicii Moldova niște condiții – condiții de reformă care să fie atașate de acel sprijin financiar. Și m-am bucurat că la vremea aceea politicieni din Republica Moldova au înțeles că aceste condiții nu sunt o dovadă de aroganță din partea României, ci sunt o modalitate de sprijin. Pentru că atunci acele condiții le-am negociat nu doar cu Guvernul Republicii Moldova, ci le-am discutat și cu Fondul Monetar Internațional, care le-a acceptat și ca precondiții pentru deschideri de finanțare de la FMI și chiar de la Comisia Europeană.

Și faptul că noi atunci, Guvernul României, am ajutat Republica Moldova să îndeplinească acele condiții asta a permis deschiderea unor credite de finanțare și din partea Fondului Monetar și a Comisiei Europene. Și consider că acesta a fost un mod inteligent din partea Guvernului României de a ajuta Republica Moldova nu doar cu sprijin financiar, dar și cu asistență tehnică pentru a îndeplini anumite condiții de reformă în interesul cetățenilor Republicii Moldova.

Acesta este felul în care cred eu că România poate să ajute Republica Moldova. Nu doar declarativ, ci prin măsuri concrete prin care să crească și să se consolideze nivelul democrației din Republica Moldova și, până la urmă, bunăstarea pentru cetățenii moldoveni și să ajutăm la întărirea respectării unor principii la care societatea Republicii Moldova vrea să se alinieze.”

Europa Liberă: Tot atunci, în aceeași perioadă, se discuta și despre gazoductul Iași-Ungheni, se discuta și despre o autostradă…

Dacian Cioloș: „Și nu doar se discuta. Chiar am făcut atunci lucruri, pentru că am finalizat inter-conectorul de la Ungheni și am finanțat un studiu de fezabilitate pe care l-a făcut TransGaz pentru continuarea construcției conductei de la Ungheni până la Chişinău, ca să putem trimite gaz până la Chişinău. Și acest proiect continuă. Deci, am făcut mai mult decât să discutăm, am luat chiar niște măsuri concrete atunci.”

Europa Liberă: Încă un aspect vreau să-l abordăm. Cum vedeți dumneavoastră misiunea presei? În ultimul timp presa se folosește foarte mult ca instrument de manipulare politică pentru anumite partide. E un fenomen care și în Republica Moldova este foarte vizibil. Rolul presei – cum l-ați vedea Dvs.?

​Dacian Cioloș: „În mod clar presa influențează opinia publica, influențează percepția - și pe cea individuală, și pe cea colectivă. Deci, pornim de la observația aceasta și premisa aceasta că, indubitabil, presa are în mod clar o influență. Apoi, depinde de modul în care este făcută. Pentru ca presă să fie un instrument de manipulare, ea poate fi folosită și în felul acesta și se văd cazuri. Vedem proliferarea știrilor false care influențează foarte mult comportamentul unor părți din societate percepția publică.

Presa poate să fie și un mijloc de educare, presa poate să fie și un mijloc de trezire a societății, presa poate să fie și un mijloc de influență în consolidarea democrației. Dacă transmite informații corecte, dacă organizează într-adevăr dezbateri și mai ales dacă ajută oamenii să gândească singuri, să-și formuleze puncte de vedere pornind de la informații corect prezentate și corect comentate.

Mie asta mi se pare semnificativ: când vrei să induci o anumită opinie și să manipulezi în mod cert ai o influență negativă. Când îți asumi rolul acesta și ești conștient de faptul că vei influența prin ceea ce spui opiniile, și faci influența asta în mod transparent și obiectiv, transmiți în primul rând informații, apoi prin dezbaterile pe care le organizezi, lansând opinii prin care permiți și argumente pro, și argumente contra și, până la urmă, lași spațiu celui care ascultă sau te privește să-și formuleze propriile opinii, în felul acesta eu cred că poți să contribui la consolidarea democrației și, până la urmă, la întărirea pilonilor democrației. Nu întâmplător se spune că presa e o putere în stat, pentru că e o putere de facto, e o putere prin faptul că influențezi opiniile. Dar poți să le influențezi, cum spuneam, consolidându-le și consolidând capacitatea aceasta individuală și colectivă de a gândi și a lua decizii în cunoștință de cauză, sau poți să influențezi manipulând și ținând o parte a populației în zonă de penumbră.”

Dacian Cioloș despre revenirea Europei Libere în România

Europa Liberă: Ce semnal a însemnat pentru dumneavoastră faptul că Europa Liberă a anunțat, prin sediul de la Washington, că își extinde emisia pentru România? Ce înseamnă asta ca semnal în sensul calității presei din regiune și în sensul influențelor externe în zona aceasta a informațiilor și a mass-mediei?

​Dacian Cioloș: „Acum nu spun un lucru nou și cel puțin generația mea și cei mai în vârstă știu foarte bine, poate tinerii nu-și amintesc foarte bine sau nu știu, faptul că Europa Liberă a jucat un rol esențial pentru menținerea spiritului de rezistență în societatea românească în perioada comunismului și chiar pentru trezirea societății prin faptul că a informat corect și prin faptul că a rezistat diferitelor presiuni care s-au făcut, directe sau indirecte, și a păstrat calitatea și obiectivitatea informațiilor pe care le-a transmis în România. Deci, din acest punct de vedere, evident, Europa Liberă are în continuare un brand foarte bun în România și faptul că Europa Liberă reapare în peisajul presei românești nu poate să fie decât un semnal bun, pentru că crește diversitatea presei din România și mai ales crește diversitatea presei sănătoase, să spun așa, a presei care are deja în spate un brand și un istoric de presă obiectivă, de presă corectă.

Avem nevoie în continuare în România de cât mai multe mijloace media corecte care să transmită informația netrunchiat și care să poată să organizeze cu adevărat dezbateri, și să nu fie folosite ca instrumente de influențare și de manipulare a unor interese sau a altora.”