Coeziunea și Parteneriatul Estic sunt prioritățile României pentru președinția Consiliului Uniunii Europene, a anunțat azi prim-ministra Viorica Dăncilă. România va prelua șefia acestui organism peste șase luni, dar în țară nu a existat o dezbatere serioasă despre acest subiect, iar guvernul nu a furnizat încă un document cu viziunea pe care o are pentru primul semestru din 2019, când președinția rotativă va fi în mâinile Bucureștiului. Consiliul Uniunii Europene negociază, adoptă pachete legislative, avizează bugetul Uniunii, încheie acorduri și coordonează politicile comunitare în ceea ce privește imigarația, ocuparea forței de mună, în domeniul economic, precum și al schimbărilor climatice.
Prin dezbateri serioase, succesive, chiar incomode cu politicieni, organizații neguvernamentale, lideri de opinie, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai băncilor, guvernul ar fi putut să răspundă la câte întrebări-cheie despre cum vede România viitorul Europei. Executivul a evitat să se confrunte, însă, în discuții libere cu elita intelectuală și academică a țării, preferând formate modeste cu persoane care împărtășesc aceleași viziuni politice.
Enunțurile făcute la Parlament de șefa guvernului român sunt vagi și inconsistente. Nu e clar ce vrea România să facă în cadrul Parteneratului Estic sau în chestiunea coeziunii, în cele șase luni în care va avea președinția rotativă a Uniunii Europene. O discuție organizată săptămâna trecută de site-ul cursdeguvernare.ro și Banca Națională a României a scos la iveală dezinteresul guvernului și absența unei strategii coerente care să pregătească serios președinția Uniunii Europene sub bagheta României. Economistul-șef al băncii centrale, Valentin Lazea a explicat, de pildă, că înainte de toate România ar trebui să răspundă la întrebarea „ce fel de Europă își dorește”. Apoi, o prioritate importantă, în viziunea oficialului BNR, ar fi înțelegerea filosofiei bugetare europene, fiindcă în 2019 se adoptă următorul cadru financiar post-2020.
Sloganul României pentru președinția Uniunii Europene este „coeziunea, o valoare comună europeană”, ceea ce s-ar traduce prin mai mulți bani pentru dezvoltare alocați statelor comunitare mai puțin dezvoltate. România nu are încă propuneri concrete în acest sens. La nivel european s-au avansat diferite sume pentru obiectivele centrale ale continentului, dar discuția este în derulare.
De exemplu, dacă liderii convin să dea curs angajamentului frecvent formulat de a îmbunătăți protecția frontierelor externe ale Uniunii, aceasta ar costa de la 20 până la 25 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani sau până la 150 de miliarde de euro pentru un sistem complet de gestionare a frontierelor comunitare.
Economistul-șef al Băncii Naționale a României le-a sugerat guvernanților că Bucureștiul ar trebui să-și asume rolul de mediator în dosarele aflate pe masa decidenților europeni...
Economistul-șef al Băncii Naționale a României le-a mai sugerat guvernanților că Bucureștiul ar trebui să-și asume rolul de mediator în dosarele aflate pe masa decidenților europeni, dar și pregătirea unui plan B pentru cazul în care prioritățile autohtone nu se vor găsi în documentul final.
Guvernul a pregătit un site românia2019.eu cu evenimentele și tematicile pe care le are în vedere. Este vorba mai degrabă de o schiță, care probabil a fost dezvoltată în interiorul executivului și care cuprinde patru subiecte generale: (1) Europa convergenței, care cuprinde capitole referitoare la dezvoltare durabilă, reducerea decalajelor de dezvoltare, locuri de muncă, drepturi sociale, inovare și digitalizare; (2) Europa siguranței, care include securitatea internă a Uniunii, gestionarea frontierelor, funcționarea spațiului Schengen, plus securitate cibernetică; (3) Europa actor global - cu politica de securitate și apărare comună și vecinătatea Uniunii; (4) Europa valorilor comune, în care guvernul a inclus subcapitole despre solidaritate, democrație, combaterea intoleranței, xenofobiei, populismului și antisemitismului.
Toate aceste subiecte, enunțate succint, sunt complicate pentru o țară ca România, care reușește cu greu să atragă fondurile de coeziune, care nu are perspective clare să intre în Spațiul Schengen și care nu are o viziune efectivă asupra unei politici comune de securitate. În plus, populismul a devenit politică guvernamentală în ultimul an și jumătate, de când PSD și ALDE a preluat puterea, iar discursurile eurosceptice ale liderilor acestei coaliții s-au accentuat.
