Mark Mazureanu este expert la asociația ADEPT de la Chişinău, revenit recent din străinătate, unde timp de 10 ani a studiat și predat științe politice în Germania și SUA.
Your browser doesn’t support HTML5
Lina Grâu în dialog cu Mark Mazureanu
Europa Liberă: Conflictele înghețate ca mecanism de control al Federaţiei Ruse în spațiul post sovietic. S-a vorbit foarte mult despre faptul că anume aceasta a fost geneza acestor conflicte și acesta a fost interesul care a determinat Rusia, la începutul anilor 1990, să-și lase aceste „amprente” în spațiul post-sovietic. Dvs. împărtășiți acest punct de vedere?
Mark Mazureanu
Mark Mazureanu: „Conflictele înghețate sunt un element din meniul comportamental vizavi de statele învecinate. Deci, este un mecanism bine stabilit, care a fost testat în timp, care funcționează și care dă beneficii vizibil pozitive pentru Federaţia Rusă. Din acest motiv, vedem anumite modele de conflict care sunt promovate, înghețate și administrate în continuare. Deci, putem vorbi despre „o fermă de conflicte înghețate”.
Europa Liberă: De ce sunt ținute de rezervă aceste conflicte? Care ar fi utilitatea practică a lor pentru Federaţia Rusă?
Mark Mazureanu: „Este foarte greu de vorbit despre utilitatea practică așa cum înțelegem noi această noțiune. Nu este o formă de control colonial sau post-colonial. Este posibilitatea de a fi prezent într-o anumită regiune și de a exercita presiuni asupra teritoriului prin administrarea conflictului. În acest context, sigur, putem spune că există o dorință de a controla un teritoriu, dar nu este vorba despre o formă de control colonial. Pentru că Federaţia Rusă nu are beneficii economice din exploatarea teritoriului dat. Mai degrabă este vorba despre abilitatea de a proiecta putere mai departe prin capacitatea de a menține un control și de a administra treburile economice și politice în regiunea dată.”
Europa Liberă: În cazul regiunii transnistrene nu doar că nu putem vorbi despre avantaje economice, dar, din contra, regiunea costă Federaţia Rusă în jur de un miliard de dolari anual. Mulți experți spun că interesul ar fi de fapt menținerea controlului nu doar asupra regiunii transnistrene, dar a Republicii Moldova integral. Iar odată cu conflictul din Ucraina a apărut și factorul controlului și asupra teritoriului ucrainean.
Mark Mazureanu: „Sunt absolut de acord cu această opinie, nu știu ce aș putea să adaug aici.”
Europa Liberă: În ce măsură Republica Moldova se poate opune acestei influențe și care ar fi rolul elitelor politice în această capacitate de rezistență, sau lipsă a acestei capacități, a Republica Moldova în fața acestei încercări de a interveni în viața internă, politică etc., de pe malul drept al Nistrului?
Mark Mazureanu: „Elita politică este motivată de interesul de a-și păstra o anumită poziție administrativă. Pe de altă parte, este și agenda ascunsă a unei elite politice, pentru că în spațiul post-sovietic elita politică se identifică și cu elita economică. Dacă e să ne uităm la prioritățile populației vizavi de soluționarea problemei transnistrene, vedem că aceasta nu mai intră în top zece deja de mai mulți ani.”
Europa Liberă: Cum vă explicați acest lucru?
Mark Mazureanu: „Eu aș zice că populația de pe loc deja nu-și mai pune problema cum să reintegreze regiunea, ci își pune întrebarea cum să scape de ea mai puțin dureros. Pe de altă parte, elita politică înțelege și ea foarte clar că probabil Transnistria nu va fi integrată în forma idealizată de integrare pe care noi o păstrăm în cap. Forma de integrare a Transnistriei va fi absolut neatractivă pentru ceea ce credem noi că ar trebui să fie integrare. Va fi mai mult un atavism sau o integrare a unei părți a corpului care va durea întruna. Și toți înțeleg asta.
Niciun reprezentant al elitei politice nu vrea să fie, pe de o parte, integratorul unei părți a corpului care va aduce totdeauna probleme și dureri. Pentru că astfel acest politician va fi asociat cu durerile date. Pe de altă parte, ei nu sunt atât de dârji să spună ferm și tare: „Hai să scăpăm de partea aceasta a corpului care e putredă și care deja nu mai poate fi parte din corp”. Pentru că astfel acest politician va fi acuzat că este promotorul secesionismului sau a unor pierderi teritoriale. Alți lideri politici, evident, îl vor acuza de trădare de patrie și cedare de teritoriu.”
Europa Liberă: Dar în această situație vedem că partenerii externi ai Republicii Moldova insistă că integrarea europeană a Republicii Moldova nu se poate face fără regiunea transnistreană. Există și aceste negocieri în formatul 5+2, în care este condamnată ideea de a discuta despre faptul că Transnistria ar putea să rămână de-o parte.
Mark Mazureanu: „Eu cred că atunci când vorbim la nivel de principiu, structurile europene sunt interesate de lipsa unui conflict. Lipsa unui conflict în orice formă. Integrarea unei Moldove problematice, care are un conflict, odată ce va fi posibilă integrarea în structurile europene, evident că este văzută foarte neatractiv. Respectiv, soluționarea conflictului – orice formă de soluționare – este o salvare și o posibilitate pentru Moldova, pentru integrarea ei europeană. Eu nu cred că politicienii europeni au un model foarte clar de reglementare. Pentru ei ar fi acceptabilă orice formă care presupune lipsa unui conflict.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, societatea civilă de la Chişinău a tras semnalul de alarmă și a vorbit despre pericolului unei reglementări transnistrene printr-un scenariu în care s-ar pierde din suveranitatea, din independența Republicii Moldova ca stat. S-a vorbit despre acele linii roșii, despre faptul că un concept de federalizare ar fi inacceptabil pentru Republica Moldova. În ce măsură pentru partenerii occidentali contează aceste aspecte?
Argumentele aruncate în discuție și în dezbatere sunt unele, dar acțiunile unui politician în funcție administrativă sunt puțin diferite.
Mark Mazureanu: „Integrarea unui teritoriu problematic, care ar genera mai multe probleme pentru Republica Moldova, este inacceptabilă. Pentru că, evident, se va pierde suveranitatea și vom avea factorii externi care vor primi posibilitatea de a influența direct modul de prioritizare a politicii externe pentru Republica Moldova. Sigur că eu nu accept orice fel de integrare sau separare.
Dar nu știu în ce măsură Estul ar accepta o formă de dezintegrare care ar presupune pierderea controlului asupra Republicii Moldova. Respectiv, o regiune neintegrată, secesionistă, în care situația este foarte neclară și care va continua să fie neclară, dar în care Federaţia Rusă ar avea o influență majoră, este mult mai atractivă decât situația în care ea ar avea control total asupra regiunii transnistrene și o lipsă totală de control asupra Republicii Moldova, și Republica Moldova potențial integrată în structurile europene.”
Europa Liberă: Mulți experți încearcă să explice lipsa de reacție a Federaţiei Ruse la mai multe șicane din ultima vreme din partea Chişinăului prin faptul că Moscova este în așteptare, că Moscova consideră că poate depăși această etapă în perspectiva alegerilor parlamentare din acest an în care s-ar spera că președintele Dodon cu formațiunea sa ar veni la putere. Și atunci ar putea să urmeze o soluţionare a conflictului transnistrean după chipul și asemănarea și dorința Federaţiei Ruse. Credeți că este un scenariu care stă în picioare?
Mark Mazureanu: „Acesta este un scenariu demult discutat și care probabil este folosit adesea ca o sperietoare pentru Vest.”
Europa Liberă: Adică teza că tancurile rusești care vor veni dacă nu va fi susținut partidul de guvernare?
Mark Mazureanu: „Exact. „Vedeți că Partidul Socialiștilor este băiatul dur care se va alia cu Transnistria și va crea un mutant geopolitic care reacționează doar la comenzile Rusiei”. În realitate nu cred că va fi atât de tristă situația pentru că oricare politician, având mecanisme de control asupra instituțiilor de stat, reacționează în același timp și ca un strateg. Argumentele aruncate în discuție și în dezbatere sunt unele, dar acțiunile unui politician în funcție administrativă sunt puțin diferite.
Putem observa în acest sens comportamentul Partidului Comunist. Acesta a venit în fruntea statului cu un anumit mesaj și deja în proces de operaționalizare sau exercitare a puterii mesajul a fost clar șlefuit, ajustat la realitate și mult mai deschis și flexibil în relațiile cu Vestul.”
Europa Liberă: Reprezentantul special pentru Transnistria, Franco Frattini, a fost recent în Republica Moldova. Știm că fiecare nouă președinție a OSCE spune că problema transnistreană este una dintre cele mai simple de rezolvat și poate deveni o poveste de succes dintre Rusia și Occident. Franco Frattini se pare că împărtășește această viziune optimistă, pe lângă faptul că își declară și prietenia cu Kremlinul, personal cu Serghei Lavrov. Credeți că Frattini și președinția italiană vor avea rezultate mai bune la sfârșitul acestui an decât au avut-o predecesorii?
Eu cred că soluția nu va fi luată în Chişinău. Eu cred că soluția va fi luată într-o zi, într-un forum la Berlin...
Mark Mazureanu: „Noi vorbim despre o reprezentare a unei instituții. OSCE este o structură care nu are capacitatea de coerciție. Este mai mult o instituție consultativă, mediatoare. Ea poate să medieze atunci când există o decizie. Ea nu poate să creeze o decizie. Atunci când o decizie se cristalizează, ea poate contribui ca actorii să ajungă la o masă, să se așeze și să semneze ceea ce ar fi semnat și singuri, dar probabil într-un timp mai lung și mai dureros. Respectiv, primară este decizia internă. Instituția OSCE-ului va acționa în această situație ca mediator. Faptul că OSCE este cumva mai aproape de Rusia îmbunătățește sistemul de comunicare, creează un broadband cu un trafic informațional mai bun. Dar nu creează și tipul calității mesajului.”
Europa Liberă: Franco Frattini a spus la Chişinău că anul 2018 va fi unul foarte bun pentru reglementarea transnistreană. Ce a avut în vedere? Există perspectiva unor progrese spectaculoase în acest an? Mai ales că avem și alegeri parlamentare în Republica Moldova.
Mark Mazureanu: „Dacă sincer, eu nu sunt la curent cu realizările spectaculoase pe care ei și le pun în plan. Eu sunt foarte curios să le văd la sfârșit de an, să văd care va fi rezultatul acelor realizări spectaculoase în acest an. Nu vreau să spun că sunt sceptic, dar… Dar chiar sunt sceptic!”
Europa Liberă: Ați vorbit despre această imagine a Transnistriei ca un geamantan fără mâner – pe care și-e greu să-l duci, dar își pare rău să-l lași, sau nu ai voie să-l lași. Care este perspectiva pe care o vedeți Dvs. - în termeni de soluții și în termeni de interval de timp?
Mark Mazureanu: „Cred că soluția nu va fi luată în Chişinău. Cred că soluția nu va fi găsită la întrevederi între liderii politici din Republica Moldova și Transnistria. Cred că soluția va fi luată într-o zi, într-un forum la Berlin. Va fi luată atunci când va fi elaborat un nou concept de politică externă a Rusiei, într-un, să zicem, șapte ani de acum înainte. Sau peste un alt mandat de șapte ani, atunci când anumiți factori care exercită putere regională și influență asupra Rusiei vor proiecta un alt tip de putere. Cu siguranță această decizie nu va fi luată la Chişinău. La Chişinău ea va fi implementată.”
Europa Liberă: Dvs. sugerați că o soluție pozitivă pentru Republica Moldova nu este posibilă atâta timp cât funcția de președinte în Rusia este deținută de Vladimir Putin?
Mark Mazureanu: „Da. Politica lui Putin a fost diferită de la o perioadă la alta. Politica Kremlinului vizavi de Moldova a variat în funcție de politica Kremlinului vizavi de Vest în general și vizavi de Statele Unite. Deci, noi am fost puși la pachet. Interacțiunea dintre Rusia și Moldova a mers în pachet cu interacțiunea Rusiei cu statele CSI, cu statele Uniunii Europene, cu Statele Unite. Respectiv, schimbarea atitudinii Rusiei vizavi de conflictul transnistrean va merge, iarăși, la pachet cu schimbarea atitudinii Rusiei vizavi de toate celelalte conflicte.
Nu cred în versiunea schimbării atitudinii Rusiei vizavi de un anumit conflict. Sau ele se soluționează toate ca o formă de politică externă, sau ele nu se soluționează niciuna. Pentru Moldova cel mai bine ar fi, în contextul pe care noi îl avem în prezent, să păstrăm ferm o poziție vizavi de conflict și să stăm într-un regim de stand-by, iar când va veni momentul potrivit să acționăm ferm pentru a soluționa problema.”
Europa Liberă: Mână în mână cu partenerii din Occident, din câte înțeleg?
Mark Mazureanu: „Evident.”