Prima conferinţă de securitate pentru Georgia, R. Moldova şi Ucraina, găzduită vineri de Chişinău, s-a încheiat. Propunerea concretă, de exemplu pentru rezistenţa în faţa influenţei ruse, ar fi ca, întâi şi-întâi, cele trei să-şi unească eforturile. Igor Munteanu, fost ambasador moldovean la Washington, în prezent director al IDIS Viitorul, a acceptat să traducă pe înţelesul tuturor împreună cu noi în această dimineaţă mesajele reuniunii.
Igor Munteanu
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: cu Igor Munteany (IDIS Viitorul)
Europa Liberă: Dle Munteanu, așadar pentru prima dată, aș putea spune, o conferință de securitate atât de exact targhetată pe R. Moldova, Ucraina și Georgia, o conferință organizată cu o contribuție esențială din partea Consiliului Atlantic, influent centru de analiză politică american. De ce, din punctul Dvs. de vedere, Consiliul Atlantic manifestă un interes atât de mare față de această zonă, zona în care ne aflăm?
Igor Munteanu: „Consiliul Atlantic are programe vaste care cuprind spații din Asia Mijlocie, Caucaz, până în Ucraina; spații pe care Atlantic Council consideră că trebuie să fie activ pentru a promova anumite inițiative care să consolideze politicile statului american în aceste regiuni. Iată, de exemplu, evenimentele din Donbas, evenimentele legate de anexarea Crimeii sunt teme centrale pentru aceste think-tank-uri influente din Washington, iar Republica Moldova este o parte a unui peisaj, a unui lanț mult mai larg în care, pe de o parte, democrațiile emergente se confruntă cu anumite atacuri sistematice din partea unei puteri revizioniste, evident, ne referim la Rusia, iar pe de altă parte, există dificultăți serioase cu privire la aplicarea instituțiilor statului de drept și a economiei libere. Respectiv, Atlantic Council funcționează ca o interfață între interesele Statelor Unite în această regiune și actorii locali, inclusiv din Republica Moldova, din Ucraina și din Georgia.”
Europa Liberă: Vicepreședintele Consiliului a vorbit în debutul conferinței despre o zonă gri, în care s-ar afla state precum sunt R. Moldova, Ucraina și Georgia, o zonă gri care nu ar trebui să rămână așa. Ce credeți că a avut în vedere?
Igor Munteanu: „Ceea ce a spus Damon Wilson, vicepreședintele
Damon Wilson
Atlantic Council, are foarte multă relevanță. Spațiile gri, spațiile creionate în culori care nu inspiră foarte mult optimism pentru populația acestor state și reprezintă mai degrabă niște linii de ofensivă pentru statele cu politici dominante în această regiune reprezintă mai degrabă o sursă de instabilitate pentru Uniunea Europeană, pentru Statele Unite și odată lăsate în nemișcare, ele provoacă conflicte care după asta costă foarte mult. Așa s-a întâmplat în Primul Război Mondial, așa s-a întâmplat și în al Doilea Război Mondial, atunci când anume zonele de interpunere, de interfață între mai multe state cu agende concurente au creat conflagrații mondiale.
În acest moment eu cred că geopolitica reprezintă un factor extrem de important și care ne afectează și pe noi în Republica Moldova; ea nu trebuie să fie nici exagerată, dar nici diminuată ori neglijată. Atlantic Council vine cu anumite precizări față de felul în care aceste state – Ucraina, Georgia și Republica Moldova – ar trebui să-și întărească susținerea și solidaritatea democratică, luptând pentru dreptul de a deveni mai prospere, pentru dreptul de a se curăța de presiunea structurilor de influență din vechiul regim, pentru dreptul de a se integra într-un spațiu în care le convine mai mult. Mă refer, evident, la Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Având în vedere că acest centru, Consiliul Atlantic, anterior, de exemplu, a recomandat Statelor Unite să stabilească o prezență militară permanentă în sud-estul Europei pentru a stabiliza Balcanii, pentru a împiedica creșterea influenței Rusiei în această zonă, am putea presupune că această organizație ar putea în viitor elabora vreo recomandare și pentru zona despre care vorbim?
Igor Munteanu: „Atlantic Council este un think-tank foarte influent. Din interiorul acestui think-tank sunt recrutați foarte mulți oficiali ai administrației americane, respectiv, ei niciodată nu se rezumă doar la niște recomandări care, spre exemplu, ar putea fi uitate sau neglijate. Ei sunt în permanentă legătură cu diverse agenții și departamente ale Statelor Unite pentru ca să îndrepte resursele și atenția decidenților din Statele Unite spre zone nevralgice, cum ar fi energia, insecuritatea informațională, războiul hibrid, utilizarea unor rețele de influență culturale și politice din aceste state. Recomandările care se fac, probabil, după această conferință organizată la Chișinău și cu participarea Atlantic Council-ului, probabil că ar putea să servească ca un punct de conectare a politicii administrației Trump în această zonă a lumii cu ceea ce este fezabil, ceea ce este posibil în următorii patru-cinci ani de zile. Această conferință a servit ca o cutie de rezonanță pentru ca să înțelegem exact ce vor să spună gazdele. Și asta-i o chestie interesantă.”
Europa Liberă: Da, imediat ajungem la ce au spus gazdele, dar vreau să ne reținem încă un pic la ceea ce au spus reprezentanții Consiliului Atlantic. Foarte des s-a pomenit în cadrul conferinței că este esențial ca aceste state să poată să-și aleagă singure calea pe care vor să meargă. Plutește în aer o întrebare – dar oare R. Moldova nu face notă distinctă în această companie? Georgia a spus clar ce vrea, Ucraina – la fel, sunt state care zic că vor aderarea la NATO şi văd în NATO soluția lor de securitate. Moldova continuă să zică că este un stat neutru şi vrea așa să rămână. Nu face ea oare notă distinctă, nu a ajuns cumva accidental, întâmplător în acest club de discuţii? Cum vi se pare?
Igor Munteanu: „Și Georgia, și Ucraina, și Republica Moldova se confruntă cu foarte mari probleme din cauza dinamicii interne negative. Există o concentrare a puterii în mâinile unui grup influent pe care noi îl numim oligarhie, există limitări ale unor libertăți, există foarte mult corupție, există instituții slabe sau foarte slabe în tot acest spațiu al Parteneriatului Estic, dar este foarte important de menționat însă că toate aceste trei țări sunt foarte relevante pentru agenda de securitate și a Uniunii Europene, și a Statelor Unite. Respectiv, conferința a fost nu despre ceea ce este în acest moment sau ceea ce a fost, ci despre ceea ce ar trebui să fie în următorii zece ani de zile; strategiile se fac cu mulți ani, din timp. Și din acest punct de vedere, Atlantic Council va genera și împreună cu Atlantic Council trebuie să generăm un alt fel de narativ care ar trebui să servească obiectivelor de integrare în spațiul de securitate.”
Europa Liberă: Spicherul moldovean vorbit la conferință. Andrian
Candu a spus în alocuţiunea sa că asocierea politică, economică de care se bucură Moldova, Georgia, Ucraina este un instrument care oferă multe, dar a lăsat parcă de înţeles că nu este sigur că e suficient acest instrument. „Poate că da, poate că nu”, a spus Andrian Candu. Parcă a lăsat de înţeles că regretă că R. Moldova, Ucraina și Georgia nu au o perspectivă clară în faţă cum au Balcanii de Vest, de exemplu. Cum priviţi acest discurs?
Igor Munteanu: „Să știți că nu m-aș apuca să fac definiția sau să explic discursul dlui Candu. Au existat mai multe ambiguități care au rămas oarecum stânjenitoare pe parcursul celor patru paneluri ale conferinței. Subiectul neutralității a fost explicat foarte bine de vorbitorul invitat din Marea Britanie, Jonathan Eyal, care spunea că evident a fost o prostie de la bun început atunci când Republica Moldova a considerat că neutralitatea ar putea s-o salveze din calea pericolelor externe.”
Europa Liberă: Da, e un lucru pe care l-a spus într-un interviu cu postul nostru de radio. Mă bucur că remarcați acest interviu.
Igor Munteanu: „Îl remarc și chiar m-am bucurat să văd niște puncte foarte clare, foarte neambigui, neambivalente, dar vreau să remarc însă că și ceilalți vorbitori sosiți din Ucraina și Georgia au spus foarte clar că în statele lor se simt amenințați de mai multe tipuri de pericole, pericolul informațional fiind doar unul dintre ele, iar Republica Moldova evident că este o victimă sigură, mai ales după ingineria financiară și colapsul bancar din 2014. Evident că am observat foarte clar care grupuri au profitat de efectele acestei operațiuni și în ce măsură schimbarea agendei ajută unor grupuri influente să-și păstreze statu-quo asupra instituțiilor statului de drept.
Și Damon Wilson a spus în mai multe rânduri că Vestul, Occidentul trebuie să aibă răspundere pentru a transforma acest spațiu de gri într-un spațiu care să semene semințele libertății, dar actorii interni – partidele, societatea civilă, mediul academic, toți împreună – trebuie să lucreze din răsputeri pentru ca acest narativ să se îndeplinească. Nimic nu este gratuit ori fortuit. Eu cred că această conferință este un semnal bun în direcția corectă.
Trebuie să avem mai multă vizibilitate pe temele de strategie a țării noastre cu curățare de căpușe mediatice, de căpușe informaționale care ar vrea într-un fel să folosească această perioadă de instabilitate și slăbiciune pentru ca să introducă narative false cum este, de exemplu, ideea recent lansată de un anumit grup de influență că în Republica Moldova coagularea statului și societății în jurul grupului titular național este o idee eronată și că totul ar trebui să pornească de la zero în jurul minorităților naționale. Sunt narative prăpăstioase care nu au niciun sorți de izbândă, dar care sunt aruncate pe piața democratică pentru ca cineva să se înarmeze cu aceste narative și evident că se face acest lucru în condițiile în care ideile politice ale națiunii titulare sunt slăbite. Există o fragmentare puternică a statului democratic care evident atrag ca un magnet diverse idei false.”
Europa Liberă: Pe finalul acestei discuții, dle Munteanu, pentru cei care se întreabă, de exemplu, dacă este sau nu această conferință, acest interes al americanilor o acţiune în susţinerea PD, ce aţi spune? Și ce ați spune pentru cei care se întreabă dacă nu face oare PD, găzduieşte astfel de conferințe la Chișinău, nu face asta doar pentru că ar vrea să se deosebească de un PSRM pro-rus și antioccidental într-un an cu alegeri? Ce aţi spune și acestui segment de cetățeni?
Igor Munteanu: „O să spun în felul următor: PD este un partid cu niște strategii de acțiune rapidă, care încearcă să preia drapelul atunci când este slobozit din mâna altora. Și în acest caz vedem foarte clar că chestiunea dialogului strategic cu Statele Unite, chestiunea narativelor de strategii naționale, a cooperării cu statele vecine este un drapel care a căzut din mâinile cuiva, care ar trebui rapid să revină în mâinile opoziției democratice și ale factorilor care ar trebui să servească drept platformă pentru alternativa la putere după următoarele alegeri parlamentare. Statele Unite nu lucrează cu PD-ul, ci lucrează, sau prin asemenea think-tank-uri lucrează pentru binele și viziunea de viitor a tuturor cetățenilor Republicii Moldova, nu se împiedică de diverse socoteli electoraliste, ci încearcă să lucreze cu cei care sunt deschiși pentru dialog.”