Iranienii ar putea boicota masiv primele alegeri de după protestele din 2022

Alegerile din 1 martie sunt importante pentru regimul de la Teheran, care încearcă să-și „repare” legitimitatea după protestele violente din 2022 - 2023.

În Iran au loc vineri alegeri pentru Parlament și Adunarea Experților, pentru prima dată de la protestele masive din 2022 - 2023, care au provocat una din cele mai grave crize ale regimului aflat la putere din 1979. Scrutinul ar putea fi marcat de o prezență coborâtă la vot.

Printre motivele pentru care iranienii ar putea alege să boicoteze alegerile, după unele relatări, se numără condițiile economice tot mai dificile, dar și restricțiile tot mai numeroase asupra libertăților politice și sociale.

În contextul campaniei de represiune a protestelor declanșate de moartea tinerei de origine kurdă Mahsa Amini în custodia „poliției moralității”, autoritățile iraniene au înăsprit cenzura, dar și legislația restrictivă privind vestimentația femeilor.

Confruntat cu o legitimitate tot mai scăzută, regimul de la Teheran încearcă să obțină o prezență ridicată la vot. Într-o astfel de încercare, liderul suprem al țării, Ayatollahul Ali Khamenei, a fost printre primii care și-a depus votul la o secție din centrul Teheranului, îndemnându-și concetățenii să iasă în număr mare la alegeri, transmite serviciul iranian al Europei Libere (Radio Farda).

„Faceți-vă prietenii fericiți și dușmanii fără speranță”, a spus liderul iranian, în vârstă de 84 de ani.

... o primă sondare formală a atitudinii populare față de regimul iranian

Alegerile parlamentare sunt văzute și ca o primă sondare formală a atitudinii populare față de regimul iranian, după protestele masive din 2022 - 2023. Până și sondajele oficiale, aprobate de stat, relevă că doar 41% din iranieni și-au exprimat intenția de a vota, relatează Reuters.

La polul opus, un sondaj neoficial a anticipat o rată de participare la vot care ar ajunge abia la 30%, transmite Radio Farda.

La alegerile din 2020, rata de participare la vot a fost de 42,5%, în timp ce la cele din 2016 a ajuns la 62%.

Ministerul iranian de interne a anunțat că în cursa electorală participă peste 15 mii de candidați, cel mai mare număr înregistrat vreodată, toți aprobați în prealabil de autoritățile controlate de instituții ce aparțin Gărzilor Revoluționare. Secțiile de vot s-au deschis la ora 8 și se vor închide la 18, deși în trecut au existat situații în care procesul de vot a fost extins până la miezul nopții.

Peste 61,2 milioane de cetățeni iranieni sunt așteptați la urnele de vot.

Opoziția și reformiștii îndeamnă la boicot

Activiștii iranieni și grupurile de opoziție îndeamnă populația să boicoteze alegerile, în special pe X, fostul Twitter, unde hashtaguri precum #VOTENoVote și #ElectionCircus sunt populare. Principalul argument al acestora este că o prezență la vot înaltă va legitima Republica Islamică.

Figuri proeminente, precum laureata Premiului Nobel pentru Pace, Narges Mohammadi, au anunțat public că vor boicota alegerile, calificându-le drept superficiale și „predeterminate”.

Tabăra reformistă din Iran a declarat că alegerile „nu sunt nici libere și nici corecte”, ele fiind o competiție între adepții liniei dure și conservatori, care își proclamă loialitatea față de „idealurile revoluționare”. Doar 30 de candidați din cei 15.200 sunt din rândurile reformiștilor, notează BBC.

Până și fostul președinte, reformistul Hassan Rouhani, a fost exclus din cursa electorală pentru un loc în Adunarea Experților, formată din 88 de membri, cu un mandat de opt ani, ce desemnează viitorul Ayatollah și decide asupra unor importante chestiuni, cum ar fi cele de politică externă.

### Vezi și... ### „Nu ai batic? Nu joci în film!” Iranul își pedepsește actrițele rebele

Cu toate acestea, în perioada premergătoare alegerilor, mass-media de stat a încercat să încurajeze votul și să stârnească interes în rândul populației, difuzând zeci de emisiuni electorale speciale și creând noi canale pentru a acorda timp de emisie candidaților.