Iranul, Taiwanul și tensiunile comerciale: la ce să ne așteptăm de la summitul Trump-Xi

Președintele SUA, Donald Trump, îi strânge mâna liderului chinez Xi Jinping în timpul unei întâlniri bilaterale la Busan, Coreea de Sud, pe 30 octombrie 2025.

Se așteaptă ca cei doi lideri să poarte discuții despre comerțul cu metale rare și disputele economice, în contextul tensiunilor crescânde legate de Iran și de securitate în zona Asiei.

Președintele SUA, Donald Trump, și liderul Chinei, Xi Jinping, se pregătesc să dea startul unui summit la Beijing, urmărit cu mare interes în întreaga lume, în timp ce Washingtonul și Beijingul caută să ajungă la un armistițiu economic fragil, manevrând totodată în chestiuni precum Iranul, Taiwanul și controlul asupra lanțurilor de aprovizionare cheie.

Trump, care a vizitat China ultima dată în 2017, va ajunge la Beijing în seara zilei de 13 mai și va participa la două zile de negocieri și apariții publice alături de Xi, pe 14 și 15 mai. Călătoria marchează primele discuții față în față dintre cei doi lideri după mai bine de șase luni, pe fondul eforturilor acestora de a stabiliza relațiile tensionate de tarife, controale asupra exporturilor de minerale și alte puncte de dezacord.

Deși întâlnirea mult așteptată va acoperi un spectru larg de probleme economice și geopolitice – de la exporturile de soia ale SUA până la relația Chinei cu Rusia – se așteaptă ca și războiul din Iran să figureze pe agenda summitului, au declarat înalți oficiali americani reporterilor la o conferință de presă din 10 mai.

„Președintele [SUA] a discutat de mai multe ori cu secretarul general Xi Jinping despre tema Iranului”, a declarat un oficial, adăugând că se așteaptă ca Trump să „exercite presiuni” asupra Beijingului - care importă petrol ieftin din Iran - pentru a facilita încheierea unui acord menit să pună capăt războiului aflat acum în a treia lună.

Deși implicațiile războiului din Iran, inclusiv blocada Strâmtorii Ormuz, vor plana asupra întâlnirii, oficialii și analiștii americani spun că tensiunile comerciale vor fi în centrul discuțiilor când Trump și Xi se vor așeza la masă în Sala Mare.

Un vas de transport al containerelor al companiei chineze Xin Hai Kou, în portul Fujairah, pe fondul limitării traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz

„Președintele Xi dorește să reducă sprijinul SUA pentru Taiwan, insistând mai ales pe amânarea sau limitarea vânzărilor de arme americane”, a declarat pentru RFE/RL Alicia Garcia-Herrero, economist-șef pentru Asia-Pacific la Natixis, o instituție financiară franceză. „De asemenea, Beijingul dorește să obțină o relaxare a controalelor americane asupra exporturilor de tehnologie avansată și să-și protejeze poziția în lanțurile de aprovizionare globale.”

În căutarea unui armistițiu comercial?

De asemenea, se așteaptă ca cele două țări să semneze o serie de acorduri - de la achiziții de produse agricole, precum soia, până la avioane Boeing - și să poarte discuții privind înființarea unor noi foruri menite să faciliteze comerțul și investițiile reciproce.

Administrația Trump a lovit puternic China cu tarife vamale ridicate în 2024, la începutul celui de-al doilea mandat, dar tensiunile comerciale s-au atenuat de atunci, după ce Curtea Supremă a Statelor Unite a restricționat unele dintre aceste taxe și a declarat alte câteva ilegale în ultimele luni. Xi și Trump au ajuns la un acord în octombrie 2025, în timpul unei întâlniri în Coreea de Sud, care a atenuat tensiunile prin reducerea controalelor la export, inclusiv a livrărilor unor minerale de pământuri rare către Statele Unite.

Beijingul va căuta să profite de controlul său asupra aprovizionării cu minerale critice și pământuri rare - un set de 17 elemente vitale pentru fabricarea a tot felul de produse, de la smartphone-uri la avioane de vânătoare - pentru a-și îmbunătăți poziția de negociere, spun analiștii.

„[Statele Unite] au conștientizat această problemă, și anume că China deține aceste atuuri pe care le poate juca oricând dorește, deoarece domină producția și prelucrarea acestor pământuri rare și minerale critice care sunt esențiale pentru aproape orice”, a declarat pentru RFE/RL Michael Clark, cercetător asociat specializat în politicile Chinei la Center for American Progress, un think tank din Washington.

China deține peste 70% din producția mondială de pământuri rare, 90% din separarea și prelucrarea acestora și 93% din producția de magneți.

În octombrie 2025, China a prezentat un cadru legal ce i-ar permite să refuze furnizarea unor minerale rare și a altor componente cu dublă utilizare către orice țară, la care se adaugă restricțiile la export anunțate cu câteva luni mai devreme pentru șapte pământuri rare care sunt vitale pentru producția din domeniul apărării.

Un muncitor la o mină de pământuri rare din Nancheng, provincia Jiangxi, China

Întâlnirea dintre Trump și Xi din Coreea de Sud, din aceeași lună, a suspendat unele dintre aceste restricții privind pământurile rare, în schimbul reducerii de către Washington a anumitor tarife și a reluării de către China a importurilor de soia din SUA.

„Ambele părți știu că dețin un element specific care ar putea afecta grav cealaltă parte”, a declarat pentru RFE/RL Rana Mitter, titularul catedrei ST Lee pentru relațiile SUA-Asia la Harvard Kennedy School. „Acesta este unul din motivele pentru care au încheiat un armistițiu, care, cel puțin pentru moment, este valabil până în octombrie [și] ar putea fi prelungit de către Statele Unite.”

Amenințarea războiului din Iran

Deși negocierile comerciale și fastul vizitei de stat vor fi în centrul atenției, este de așteptat ca războiul din Iran să arunce o umbră asupra summitului.

Cu o săptămână înainte de sosirea lui Trump la Beijing, China și-a etalat legăturile strânse și coordonarea cu Teheranul, primindu-l în vizită pe ministrul de externe al Iranului.

De asemenea, Trezoreria SUA a sancționat recent cinci rafinării de petrol din China, printre care una din cele mai mari din țară, pentru prelucrarea țițeiului iranian. Beijingul a răspuns public cu o sfidare fără precedent, ordonând companiilor să ignore sancțiunile americane, deși autoritatea sa de reglementare financiară ar fi sfătuit în privat marile bănci de stat să suspende acordarea de noi împrumuturi rafinăriilor aflate pe lista neagră.

De asemenea, Departamentul de Stat a sancționat, pe 8 mai, patru entități chineze pentru că „au furnizat imagini din satelit care au permis Iranului să lanseze atacuri militare împotriva forțelor americane din Orientul Mijlociu”, o măsură pe care Ministerul de Externe al Chinei a condamnat-o cu vehemență.

China și Statele Unite au interese economice și strategice pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, prin care trecea o cincime din fluxurile globale de petrol și gaze înainte de război, dar analiștii spun că întrebarea cheie pentru Beijing este dacă acesta este pregătit să exercite presiune asupra Teheranului și ce ar dori în schimb de la Washington.

„China nu-l va ajuta pe Trump să deschidă Strâmtoarea Ormuz decât dacă Trump îi oferă Chinei ceva extrem de valoros”, a spus Clark. „În acest caz, ar putea fi vorba despre relaxarea restricțiilor de export pentru tehnologii americane avansate, cum ar fi cipurile de inteligență artificială, echipamentele avansate de fabricare a cipurilor și tehnologia turbinelor cu reacție.”

Ce se va spune despre Taiwan?

O arie în care se așteaptă ca Beijingul să caute concesii este Taiwanul.

China consideră Taiwanul drept teritoriul său și a promis că îl va aduce în cele din urmă sub controlul său, cu forța, dacă va fi necesar. Beijingul este îngrijorat de vânzările de arme ale SUA către insula autonomă și ar putea încerca să preseze administrația Trump să-și exprime opoziția față de independența Taiwanului.

Washingtonul a aprobat în decembrie un pachet record de vânzări de arme în valoare de 11,1 miliarde de dolari pentru Taiwan. Se lucrează la un alt pachet care ar putea depăși 14 miliarde de dolari, dar se pare că notificarea către Congres a fost amânată pentru a nu perturba summitul.

Soldați taiwanezi în timpul unui exercițiu de apărare împotriva aterizărilor în New Taipei City (fotografie de arhivă)

Trump a declarat reporterilor pe 11 mai că vânzările de arme ale SUA către Taiwan vor fi discutate la întâlnirea cu Xi.

Beijingul a intensificat în ultimii ani acțiunile de hărțuire a Taiwanului în „zona gri”, prin simulări frecvente de blocadă, însoțite de atacuri cibernetice ample şi intensificarea războiului informațional.

„[China] dorește să clarifice în cadrul summitului faptul că, din punctul său de vedere, sprijinul american acordat Taiwanului reprezintă o problemă fundamentală”, a declarat cercetătorul Mitter de la Harvard. „Încercarea de a obține o schimbare a poziției americane în această chestiune va fi un obiectiv cheie pe care îl vor exprima probabil mult mai explicit decât orice alt aspect legat de Iran.”

Armele nucleare, inteligența artificială, Rusia și multe altele

Pe agenda summitului se află, de asemenea, inteligența artificială (IA), armele nucleare și sprijinul pe care China îl oferă Rusiei în timpul războiului din Ucraina.

Nu este clar însă cât de substanțial va fi dialogul pe aceste teme în cadrul summitului.

Beijingul s-a arătat reticent în a iniția discuții despre armele nucleare și ar putea încerca să evite un dialog substanțial pe această temă. Oficialii administrației Trump au declarat că intenționează, de asemenea, să abordeze subiectul sprijinului financiar al Beijingului pentru Rusia și să deschidă „un canal de comunicare” pentru a evita conflictele generate de utilizarea modelelor avansate de IA.

„Summitul ar putea duce la un armistițiu comercial pe termen scurt care să stabilizeze temporar piețele”, a spus Garcia-Herrero. „Dar este puțin probabil să aplaneze competiția structurală mai profundă dintre cele două puteri în domeniul tehnologiei, lanțurilor de aprovizionare și în chestiuni legate de securitate.”

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te