Șeful diplomației europene, Josep Borrelle a sosit în Ucraina, într-o vizită care vrea să arate solidaritatea Uniunii Europene cu Kiev-ul, înainte de o săptămână de diplomație intensă provocată de masarea neobișnuită de forțe rusești în zona de graniță cu Ucraina.
„Odată cu concentrarea de forțe militare a Rusiei, sunt aici pentru a arăta sprijinul UE pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a spus Borrell pe Twitter.
În cursul celor trei zile în Ucraina, Borrell va fi și primul înalt funcționar european care va vizita linia de front din estul țării, unde milițiile separatiste susținute de Rusia se luptă cu trupele ucrainene într-un război de aproape opt ani care a costat deja viața a peste 13.200 de oameni.
Citește și blogul despre criza din Ucraina, semnat de Dan Alexe, Bruxelles.
Vizita vine pe fondul îngrijorărilor occidentale că masarea a aproape 100.000 de soldați ruși în apropierea granițelor Ucrainei ar putea prevesti o invazie, ceea ce Moscova neagă.
Înaltul diplomat al Uniunii Europene a declarat agenției de presă PAP din Polonia că scopul călătoriei sale este de a vorbi cu ucrainenii despre preocupările lor și despre modalitățile de a le aborda.
El a spus că situația actuală este o amenințare la adresa stabilității și securității Ucrainei și a întregii regiuni și că nu poate fi discutată „fără toți actorii relevanți în jurul mesei”.
„UE nu poate fi un spectator neutru în aceste negocieri dacă Rusia dorește cu adevărat să discute despre arhitectura de securitate a Europei”, a spus Borrell.
Ucraina și aliații săi lucrează la un pachet cuprinzător de descurajare a Rusiei, a declarat tot marți, ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba, după ce a vorbit cu omologul său britanic Liz Truss pe 4 ianuarie.
„Pachetul de descurajare include măsuri politice, economice și de securitate” a precizat Kuleba într-un comunicat.
Borrell se va întâlni cu Kuleba în timpul vizitei sale, a declarat Ministerul de Externe ucrainean.
Între timp, NATO a anunțat că va organiza o întâlnire virtuală a miniștrilor de externe din cele 30 de țări membre pe 7 ianuarie pentru a discuta despre criză, după ce Moscova a cerut garanții de securitate ample din partea Statelor Unite și a aliaților săi.
Ascultă: „Cui îi este frică de NATO?”, un nou episod în fiecare marți.
Reuniunea extraordinară va fi urmată de discuții între oficialii americani și ruși la Geneva în perioada 9-10 ianuarie și o reuniune a Consiliului NATO-Rusia pe 12 ianuarie.
„Orice dialog cu Rusia ar trebui să se desfășoare pe baza reciprocității, să abordeze preocupările NATO cu privire la acțiunile Rusiei... și să aibă loc în consultare cu partenerii europeni ai NATO”, a declarat un oficial al Alianței militare occidentale pentru Reuters în ianuarie. 4.
Printre garanțiile de securitate cerute de Rusia încă din decembrie, se numără o garanție că Ucraina, Georgia și alte țări din spațiul fost sovietic nu vor fi admise în NATO și că Alianța Nord-Atlantică își va retrage o parte din trupele și echipamentul militar, desfășurate deja în țările din flancul estic: țările baltice, Polonia și România.
Aliații occidentali au respins pentru moment ultimatumul Rusiei, amenințând la rândul lor cu sancțiuni economice în primul rând dar fără precedent, dacă Rusia atacă din nou Ucraina. În 2014, Rusia a anexat abuziv peninsula ucraineană Crimeea după care la scurt timp a început să sprijine activ mișcarea separatistă din estul Ucrainei.
Your browser doesn’t support HTML5
Migranții „mercenari”? Jocurile geopolitice în Kurdistan