Pentru Piet Ploeg, se încheie un deceniu de doliu și eforturi de a pedepsi autorii. Doborârea zborului Malaysia Airlines 17, spune el, este „ceva ce nu se poate depăși niciodată.”
Fratele, cumnata și nepotul lui Ploeg erau printre cei 298 de oameni aflați la bordul MH17 când o rachetă rusească a lovit avionul și l-a doborât pe 17 iulie 2014, atrăgând atenția lumii asupra a ceea ce era atunci un război de trei luni în Donbas, în estul Ucrainei, între luptătorii sprijiniți de Rusia și forțele Kievului.
Piet Plog este președintele fundației rudelor celor uciși de racheta Buk deasupra Donbasului.
Rusia și-a negat rapid orice rol în doborârea Boeing-ului 777 și a lansat o campanie majoră de dezinformare, dar jurnaliștii și investigatorii lucrând cu surse deschise au demontat argumentele Moscovei. În 2016, anchetatorii internaționali au ajuns la concluzia că MH17 a fost doborât de o rachetă trasă de un lansator Buk rusesc care a fost adus în teritoriul deținut de forțele anti-Kiev și transportat rapid înapoi peste graniță, în Rusia, la scurt timp după aceea.
Un avertisment mai relevant ca niciodată
După invazia rusească la scară largă din februarie 2022, doborârea MH17 apare azi ca „un avertisment mai relevant ca niciodată”, a declarat Europei Libere Hyunduz Mamedov, fost procuror general adjunct care a reprezentat Ucraina în echipa comună de investigație condusă de olandezi (JIT) care a anchetat tragedia.
În noiembrie 2022, o instanță din Olanda a condamnat doi foști agenți de informații ruși și un lider separatist pro-Moscova ucrainean pentru omor și i-a condamnat, în absență, la închisoare pe viață. Al patrulea inculpat, un rus, a fost achitat din cauza lipsei de dovezi.
Jurnaliști fotografiind fuselajul reconstruit parțial al aeronavei, la 29 februarie 2024, în Olanda.
Ancheta nu a stabilit exact cine a tras racheta. Aceasta este „o întrebare fără răspuns care ne împiedică să ieșim din doliu” a declarat Ploeg, președintele Fundației care reprezintă familiile victimelor.
În februarie 2023, procurorul Digna van Boetzelaer a declarat că ancheta se încheie, în ciuda „indicațiilor puternice” că președintele rus Vladimir Putin a fost implicat personal - că el „a decis furnizarea Buk-ului” forțelor sprijinite de Rusia în Donbas.
„De ani de zile am încercat să demonstrăm controlul efectiv și responsabilitatea Kremlinului în acest caz,” a spus Mamedov. „Reticența partenerilor noștri de a califica agresiunea hibridă a Rusiei ca un război împotriva Ucrainei s-a rispit doar după (...) ce Putin a lansat invazia la scară largă.”
Lupta în instanță nu s-a sfârșit
Atât Mamedov, cât și Ploeg își pun mari speranțe în cazurile aduse împotriva Rusiei de Ucraina și Olanda la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
În ianuarie 2023, instanța de la Strasbourg a declarat „admisibile” cazurile privind presupusele încălcări ale drepturilor omului în regiunile Donețk și Luhansk din Ucraina și doborârea zborului MH17, semnalând că Rusia poate fi trasă la răspundere, în principiu, pentru încălcări ale drepturilor civile în Donbas.
Imagine de arhivă: un transportor blindat al separatilor pro-ruși trece pe lângă o cruce cu inscripția „Mântuiește-ne și apără-ne”, lângă locul prăbușirii avionului, la Habrove, 16 iulie 2015.
O altă cale juridică pentru a trage Rusia la răspundere este un caz la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a ONU în care Ucraina a acuzat Rusia de încălcarea unui tratat anti-terorism prin finanțarea forțelor anti-Kiev din Ucraina. Dar Mamedov consideră că acesta este mai puțin promițător.
Cea mai înaltă instanță a ONU a constatat, tot în ianuarie 2023,că Rusia a încălcat elemente ale unui tratat anti-terorism al ONU, dar a refuzat să se pronunțe asupra acuzațiilor că a fost responsabilă de doborârea MH17, declarând că încălcările legii împotriva finanțării terorismului se aplică doar sprijinului monetar și financiar, nu furnizării de arme sau de instrucție.
„Comunitatea internațională trebuie să pedepsească autorii, de la persoana care a apăsat butonul până la cea care poartă responsabilitatea finală,” a declarat Mamedov pentru Europa Liberă.
Răul nepedepsit se întoarce înmiit
Pe măsură ce războiul se prelungește, mulți ucraineni și susținători ai Ucrainei sunt preocupați nu doar confruntarea în sine, ci și de șansele de a trage Rusia la răspundere pentru o listă tot mai lungă de presupuse crime de război.
„Cazul MH17 este dovada că răul nepedepsit se întoarce, și încă cu o magnitudine amplificată” a declarat Europei Libere Roman Liubii, regizor ucrainean de film, creatorul lui „Iron Butterflies” („Fluturi de fier”), pe care festivalul de la Berlin l-a numit un documentar „sobru, dar poetic” despre MH17.
Afișul filmului documentar „Fluturi de fier”
Filmul din 2023 combină imagini de arhivă și interviuri cu artă video și „performance” pentru a trasa paralele între trecut și prezent.
„În 2014, întreaga lume a aflat despre războiul din Ucraina, dar nu am reușit să controlăm narațiunea despre el,” a spus Liubii. „Trebuie să schimbăm asta dacă vrem să vedem Rusia confruntându-se cu propriul proces de tip Nürnberg în viitor.”
Pe 8 iulie, cu nouă zile înainte de a 10-a aniversare a doborârii MH17, o rachetă rusească a lovit un spital important pentru copii din Kiev, ucigând două persoane și rănind peste 50, inclusiv copii.
„Rusia și-a arătat din nou fața nemiloasă de stat căruia nu îi pasă de drepturile omului și este indiferent față de adevăr,” a spus Ploeg după atac.
El nu este sigur că victimele vor avea parte de dreptate. „În ultimul deceniu am învățat că legea internațională este destul de clară. Politica internațională este cea care complică lucrurile,” a spus Ploeg.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te