70 din cei 650 de militari români prezenți în Afganistan la începutul anului 2021 s-au întors deja în țară, urmând ca restul să revină până la mijlocul lunii septembrie. Totuși, din motive de securitate, calendarul repatrierii nu este public și este planificat să fie în concordanță cu retragerea celorlalţi membri ai Alianţei Nord-Atlantice.
România a participat la războiul din Afganistan în ritmul și măsura cerute de Statele Unite, alături de coaliția multinațională creată de americani. Soldații români au fost trimiși în Afganistan încă din 2001, cu aproape un an înainte ca țara să primească invitația de a deveni membră NATO. A fost o oportunitate și o trambulină pentru România să vină rapid lângă forțele armate trimise de Washington ca răspuns la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, care au lovit SUA.
11 septembrie 2021 este și data până la care forțele militare americane și aliate se vor retrage total de pe terenul de luptă afgan, lăsând lucrurile
### Vezi și... ### Retragerea din Afganistan: 11 septembrie, o dată simbolicăArmata Română a avut ocazia să se modernizeze în cei 20 de ani de participare la operațiunile din Afganistan și să se sincronizeze, cel puțin parțial, metodele și strategiile folosite de militarii occidentali. Echipamentele soldaților români au fost perfecționate și ei au învățat ce înseamnă să partipe la un război real. 27 de militari români au murit în Afganistan și alți 200 au fost răniți. Potrivit ministrului Apărării, Nicolae Ciucă, zeci de mii de soldați români participat, însă, la misiuni în această țară îndepărtată, care nu a putut fi pacificată în această perioadă. În plus, veniturile militarilor care au fost în misiuni aici au crescut proporțional cu pericolul la care au fost supuși, iar subofițerii au o soldă de aproximativ 1300 de euro la care se adaugă 2200 de euro diurnal și banii pentru legătura cu familia. Ofițerii au lefuri ceva mai mari și un căpitan primește lunar circa 4400 de euro, un maior 4700 de euro, iar un colonel 5800 de euro. (Ministrul Apărării Nicolae Ciucă, despre retragerea din Afganistan, pe pagina Europa Liberă România.)
La începutul anului România era pe locul al cincilea ca prezență militară în Afganistan, după SUA, care au 2500 de soldați, față de 100.000 în urmă cu zece ani, Germania 1300, Italia 890, Marea Britanie 750 și România 650.
NATO a decis acum o lună retragerea militarilor Alianței argumentând că „nu există o soluţie militară la provocările cu care se confruntă Afganistanul”: „Retragerea tuturor forţelor aliate va fi ordonată, coordonată şi deliberată şi urmează să fie finalizată în câteva luni. Orice atac taliban asupra trupelor aliate în timpul acestei retrageri va fi întâmpinat cu un răspuns puternic”.
România își va aduce Afganistan coordonat cu membrii de coaliţie, iar acest procesa fost discutat şi în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) de la finele lunii aprilie: „A fost analizată şi aprobată redislocarea în România a contingentului militar din Afganistan, la încheierea misiunii Resolute Support, conform unui calendar convenit cu partenerii din coaliţie. Redislocarea va fi etapizată şi se va derula pe parcursul următoarelor luni. România va retrage forţele din Afganistan coordonat cu membrii de coaliţie NATO începând cu 1 mai 2021. Toţi militarii şi peste 80 de tone de materiale şi elemente de logistică vor fi extrase cu aeronave militare naţionale şi ale coaliţiei”.
### Vezi și... ### NATO va continua să instruiască forțele de securitate afgane după retragerea militarăPotrivit informațiilor provenite din surse militare, ultima fază a retragerii va fi cea mai complicată, fiindcă pe fondul scăderii trupelor aliate, riscul unor atacuri talibane crește. Ultimele contingente, care vor recupera și logistica militară aferentă vor părăsi teritoriul afgan deodată, cu sprijinul aviației americane, care va primi întăriri în perioada următoare potrivit Pentagonului.
În cei 20 de ani în care militarii români au luptat în Afganistan, România a dovedit că vrea să fie egala celorlalți aliați din NATO, chiar dacă nu dispune de aceleași investiții în domeniul Apărării. Bucureștiul a rămas cu fața întoarsă spre Washington, a făcut cumpărături scumpe pentru securitatea granițelor țării, și-a păstrat un discurs pro-occidental, a reușit să țină echilibrul la granița sa estică și să-și dezvolte alianțe regionale cu cele mai importante state din zonă, în special pe axele București-Varșovia și București-Ankara.