Ce gândeşte politicianul şi ce crede cetăţeanul

Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a estimat la circa 75 de milioane de lei costul unui referendum de felul celui cerut recent prin decret de preşedintele Igor Dodon. CEC a mai anunţat că are timp suficient pentru organizarea la 24 septembrie a referendumului la care alegătorii vor fi chemaţi să răspundă la patru întrebări legate de legea miliardului, puterile preşedintelui, reducerea numărului de deputaţi şi studierea în şcoli a Istoriei Moldovei. Autoritatea electorală trebuie să ceară bani de la guvern ca să poată începe organizarea plebiscitului. Despre ce gândeşte politicianul şi ce crede cetăţeanul vorbim la acest sfârşit de săptămână.

Ce gândeşte politicianul şi ce crede cetăţeanul

Aşadar, Igor Dodon a semnat pe 28 martie decretul privind organizarea unui referendum republican consultativ cu ocazia conferinţei de presă la care a prezentat bilanţul primelor 100 de zile de mandat.

Dar guvernul spune că nu va finanţa acest referendum naţional. Premierul Pavel Filip l-a acuzat pe şeful statului că vrea să-şi facă campanie electorală pe seama banilor statului. Executivul nu are de gând să finanţeze acest plebiscit, pentru că este vorba de peste 70 de milioane de lei, părere împărtăşită şi de mai mulţi locuitori de la Orhei, cu care am discutat ocazional pe străzile oraşului.

Valentina Ursu

​– „Domnul Dodon mai bine şi-ar căuta de nevoie, fiindcă lumea e sătulă. Atâtea mii să cheltuiască pentru referendum, iar noi pensii avem vai de capul nostru? Cum nu îi este ruşine? Felicită femeile din Moldova în limba rusă. De ce să le felicite în limba rusă, dacă noi suntem moldoveni? De unde a luat-o să schimbe istoria, să schimbe totul ce e aici, ca să-i dea lui mai mari împuterniciri?! A făcut zabastovskă atât ca să fie preşedinte, să se astâmpere de acum, altfel oamenii se vor răscula asupra lui! Eu vă spun cinstit! A spus că va mări pensiile. Cui a mărit pensia? Că va ieftini medicamentele. Pe care le-a ieftinit?! Ce a ieftinit? Ce să facă oamenii săraci de la ţară, care nu au o copeică?! Vin să vândă mărar şi le pun ştraf şi îi alungă, de acolo-colo. Nu, aceasta nu e bun. Trebuie să se răscoale lumea împotriva lui. La referendum nimeni nu se va duce, doar părtaşi de ai lui pe care i-a plătit, alţii nu se vor duce.”

– „Pentru ce să facă referendum, dacă degrabă vor fi alegeri parlamentare? Bani cheltuiţi în plus.”

Europa Liberă: Ştiţi ce probleme vrea să scoată la judecata cetăţenilor?

– „Miliardul şi să aibă mai multe împuterniciri. Poate să le rezolve pe toate, cred, când vor fi alegerile parlamentare. Nu sunt bani de cheltuit în plus.”

Europa Liberă: Mai vrea ca numărul deputaţilor să fie redus de la 101 la 71. Dumneavoastră ce credeţi, câţi deputaţi ar trebui să fie în Parlamentul Republicii Moldova?

– „71 ajung. Şi aşa şed degeaba acolo, nu fac nimic, numai fură.”

Europa Liberă: Fac legi.

– „Legi pentru dânşii fac, pentru oameni nu fac nimic.”

Europa Liberă: Mai vrea să schimbe şi disciplina istoriei, să nu mai studieze elevii în şcoli Istoria Românilor, dar Istoria Moldovei.

​– „Nu trebuie. Să şadă cum şade. Iar trebuie bani.”

– „Avem istorici care trebuie să răspundă la întrebarea aceasta, dacă noi nu suntem competenţi să răspundem.”

– „El a învăţat la selihozinstitut selihozeconomie. E economist în agricultură, el nu pricepe nimic în istorie. Da, da.”

– „Avem istorici care trebuie să spună ce istorie trebuie să înveţe copiii noştri.”

Europa Liberă: Ideea aceasta cu organizarea unui referendum în luna septembrie va prinde rădăcini?

– „De ce să facă un referendum, doar e cheltuială mare de bani? În loc lumina să se ieftinească sau petrolul, trebuie să facem referendum, iar să se cheltuie câteva milioane din bugetul statului.”

– „Noi aşteptăm pensie, dar el să facă de atâtea milioane referendum, ca lui să îi dea mai multă putere?! Lui nu îi ajunge atâta putere, încă mai vrea alta?!”

Europa Liberă: Dar o altă problemă e ca să fie redus numărul deputaţilor de la 101 la 71.

– „Poate are dreptate. Dar 71 tot sunt puţini, eu îmi închipui, trebuie să fie 101.”

Europa Liberă: Domnul Dodon vrea un referendum. Ce zice lumea, vrea să participe la referendum? Ştiţi ce întrebări vrea să vă aducă la judecata dumneavoastră? La referendum trebuie scoase întrebările?

– „Nu mai trebuie niciun referendum. Nu ajută la nimic, bani cheltuiţi.”

Europa Liberă: Dar aţi auzit ce întrebări vrea să pună la judecata cetăţenilor?

– „Împuterniciri mai mari decât le are.”

Europa Liberă: Împuterniciri ca să dizolve Parlamentul.

– „Să dizolve coaliţia aceasta care a stat opt ani la putere şi nimic nu a mai făcut, miliardul l-au furat.”

Europa Liberă: O altă întrebare ca miliardul să nu cadă pe spatele cetăţenilor.

​– „Corect, să-l dea pe contul celor l-au furat, nu eu să plătesc, și matale, şi altul. El are dreptate perfectă.”

Europa Liberă: Şi mai vrea să reducă numărul deputaţilor de la 101 la 71.

– „Drept. Ţara e mică şi nu trebuie atât de mulţi deputaţi.”

– „S-a micşorat numărul populaţiei de acum în jumătate. Şi nu mai trebuie atâţia să-şi roadă pantalonii pe scaunele acelea.”

Europa Liberă: Şi mai vrea să schimbe istoria în şcoli.

– „Istoria moldovenească.”

– „Istoria tâlharilor.”

– „Nu trebuie să se amestece în istoria aceasta. Cum a mers până acum de acum meargă înainte. Se vâră pe unde nu trebuie!”

Europa Liberă: Dar, de fapt, care sunt problemele cetăţenilor?

– „Pensia mică, muncim, dar nimic nu avem!”

– „La pământ nu faci bogăţie mare. Живу правильно, но зато с голоду не сдыхаю. Nu mor de foame.”

– „Trăim să nu murim.”

Europa Liberă: Dar de ce s-a ajuns la situaţia aceasta când lumea a pierdut încrederea în tot şi în toate?

– „Aşa e conducerea.”

Europa Liberă: Conducerea aţi ales-o dumneavoastră.

– „Ne amăgesc de fiecare dată şi lumea alege, dar nu se ştie ce se lămureşte pe urmă.”

Europa Liberă: Şi acum când veţi ieşi la alegeri, veţi vota altfel decât aţi votat până acum?

– „Ne vom gândi, să ajungem până atunci, nu ştim pe care. Ne-am săturat.”

Europa Liberă: Acum se zice să modifice sistemul electoral, să se renunţe la listele de partid şi să fie votat uninominal deputatul.

– „Să te aleg pe matale, că te ştiu, dar pe care nu îl ştiu să nu îl aleg. Aşa ar fi mai bine. Dar cu partidele câţi se duc şi nu ştim cine e el, dar el e un tâlhar şi a nimerit la conducere.”

– „Şi cu acestea tot vor amăgi. Să-l votăm pe unul aşa şi va veni Plahotniuc şi îi va cumpăra pe toţi şi tot ai lui vor fi.”

– „Plahotniuc e aşa de bogat să îi cumpere pe toţi?”

– „El a cumpărat toată ţara. Aceasta e o amăgeală de lume, tot aşa va fi.”

Europa Liberă: Domnul Dodon vrea să organizeze în toamnă un referendum. Va participa lumea?

– „E bine să fie referendum, să se audă vocea poporului, pentru că hotărăsc acolo singuri. Din punct de vedere care sunt puncte tari în referendum?”

Europa Liberă: Dar ce probleme trebuie să aducă la judecata dumneavoastră acest referendum?

– „Miliardul nu trebuie să fie pus pe spatele poporului şi ar fi bine ca numărul deputaţilor să fie redus.”

Europa Liberă: Şi mai e acolo ca să aibă mai multe împuterniciri domnul Dodon ca să dizolve Parlamentul.

​– „Suntem republică parlamentară. Și nu e bine că sunt divergenţe între Preşedinţie şi Parlament, că nu se hotărăşte nimic în ţară.”

Europa Liberă: Şi o altă problemă pe care insistă domnul Dodon să o includă în cadrul acestui referendum este schimbarea istoriei, să nu fie studiată Istoria Românilor, dar Istoria Moldovei.

– „Istoria Moldovei oricum face parte din Istoria României. Dacă vom învăţa Istoria Moldovei, oricum vom învăţa Istoria României.”

– „Nu e neapărat să fie referendum, să cheltuim o mulţime de bani. Şi aşa ţara e săracă. Sunt specialişti care pot coordona întrebarea fără referendum. Pentru Istoria Moldovei trebuie să se expună specialiştii, dar nu Dodon.”

Europa Liberă: Dumnealui vrea împuternici ca să poată dizolva Parlamentul.

– „Sunt de ajuns împuternicirile pe care le are.”

Europa Liberă: Ce e de făcut ca lumea să recâştige încrederea?

– „Ce e de făcut? Să ieşim în stradă cu toţii, drepturile noastre să le cerem.”

Europa Liberă: Dar 101 deputaţi e bine sau trebuie micşorat numărul?

– „De micşorat numărul la 71. De responsabilizat pe ei să muncească pentru popor, dar nu pentru ei.”

Europa Liberă: Dar cum îi responsabilizaţi?

– „Să le cerem socoteală. Trebuie să ieşim în stradă să ne arătăm nemulţumirea noastră.”

Europa Liberă: Dar când vin la întâlnire cu dumneavoastră, le cereţi socoteală?

​– „Dar cine a fost? Nu am văzut pe nimeni.”

– „Unde sunt ei? Când vin?”

Europa Liberă: Când vin să vă ceară votul, îi puneţi întrebarea ce faptă v-a lăsat în urma lui ca să mai poată recâştiga încrederea?

– „Noi putem pe toţi să-i grămădim aşa. Pe toţi preşedinţii care au fost, pe toţi parlamentarii să-i grămădim la o masă rotundă să îi întrebăm: „Ce aţi făcut pentru ţara aceasta, pentru poporul acesta? E mai rău, mai rău şi mai rău”. Ce legi fac? Fac în folosul lor legi. Eu aş cere de la domnul Dodon acum nu să inventeze referendum, dar i-aş grămădi pe toţi să-i responsabilizez, să vedem ce e cu furtul miliardului. De doi ani de zile se vorbeşte şi acum ei vor să abordeze altă întrebare. Dar corupţia?”

Europa Liberă: Domnul Dodon aceasta şi vrea, ca să nu fie pusă povara întoarcerii miliardului pe umerii cetăţenilor.

– „Dar el nu ştie că nu trebuie pusă povara?! Doar sunt organe de drept responsabile care trebuie să hotărască întrebarea aceasta, dar nu poporul. El trebuie să-i cheme pe toţi la masă: unde e miliardul? Nu ştiu până acum unde e miliardul? Ştiu tare bine! Ei nu vor. Ei l-au furat şi trebuie să răspundă.”

Europa Liberă: Domnul Dodon zice că ar fi bine în septembrie să convoace un referendum ca să vă ceară părerea dumneavoastră referitoare la patru probleme. Aţi auzit?

– „Ştiu de problemele acestea. Nu accept aşa referendum, pentru că nu are rost. În sărăcia pe care o trăim azi să mai cheltuim încă vreo 70 de milioane de lei nu are rost. Mai bine le-ar investi în bunăstarea poporului sau în alte chestiuni stringente.”

Europa Liberă: Domnul Dodon vrea să vă cheme la toamnă să participaţi la un referendum. Aţi auzit, ştiţi de ce se convoacă acest plebiscit?

– „La toamnă să ajungem. Cine sunt la guvernare aceştia au ajutat să se voteze pentru domnul Dodon şi pe dânşii întrebaţi-i chestiile acestea.”

Europa Liberă: Ştiţi ce probleme vrea să scoată la judecata dumneavoastră?

– „Ştim. Ori să vorbim noi, ori să nu vorbim, totdeauna ei vor face ce vor vrea ei şi atât.”

Europa Liberă: El vrea ca să ceară împuterniciri să poată dizolva Parlamentul. Vrea ca povara miliardului să nu cadă pe umerii cetăţenilor. Vrea ca să reducă numărul deputaţilor de la 101 la 71. Vrea să înlocuiască Istoria Românilor cu Istoria Moldovei.

​– „Întrebările sunt bune, când dumneavoastră ni le spuneţi nouă, norodului. Dar ce vor face? Ce este ascuns în dosul propunerilor acestea? Ceva este ascuns ca omul să nu poată înţelege.”

Europa Liberă: Aţi auzit de referendum?

– „Am auzit, dar nu ştim ce să facem.”

Europa Liberă: Dar de ce nu ştiţi?

– „Pentru că lumea e zăpăcită. Lumea nu ştie ce să facă în ziua de azi.”

Europa Liberă: Dar cine a zăpăcit lumea?

– „Toată clasa politică. Ce bucurie avem de la dânşii, dacă stăm pe marginea drumului cu mâna întinsă până facem un leu?!”

Europa Liberă: Aţi auzit despre referendum în toamnă?

– „Am auzit, dar nu avem când ne porăi cu aşa ceva. Noi nu dovedim lucrul.”

Europa Liberă: Dar va trebui să participaţi, să vă spuneţi părerea dumneavoastră.

– „Dumnezeu ştie dacă vom ajunge până atunci.”

Europa Liberă: Până în toamnă mai sunt câteva luni.

– „Până mâine e mult, nu se ştiu zilele. Dar domnul Dodon câte promisiuni a făcut, când a ieşit să-l votăm? El a ştiut doar unde intră. El a fost în Parlament, a lucrat acolo, ştia unde intră. De ce promitea la oameni?! Şi când a ajuns şi a intrat nu face nimic! El a ştiut legile şi a ştiut că Parlamentul conduce ţara, de ce a promis?! Nu a trebuit să promită!”

Europa Liberă: La referendum veţi merge?

– „Da.”

Europa Liberă: Dar știţi ce probleme se vor pune în discuţie?

– „Nu ştiu.”

Europa Liberă: Aţi auzit despre referendumul pe care vrea să îl convoace domnul Dodon în luna septembrie?

– „Da, am auzit.”

Europa Liberă: Şi ce părere aveţi?

– „Rea părere. El nu gândeşte cu capul! Oamenii nu au cu ce trăi, dar trebuie să cheltuim pentru referendum?!”

Europa Liberă: Ştiţi ce probleme vrea să le aducă la judecata dumneavoastră?

– „Da.”

Europa Liberă: Să schimbe Istoria Românilor cu Istoria Moldovei.

​– „Da. Pe noi limba vorbită până acum nu ne încurcă, sunt alte probleme.”

Europa Liberă: Mai vrea împuterniciri ca să poată dizolva Parlamentul.

– „El şi aşa prea multe are încă. El şi fără împuterniciri în zi, ce face? Trebuie să avem prietenie cu Rusia.”

– „Nu trebuie limba română, dar moldovenească. Cum a fost, aşa să fie.”

– „E aceeaşi limbă.”

– „Am avut nota 5 la limba moldovenească. Acum sunt cuvinte pe care eu nu le înţeleg. Trei slaveanskie respublici şi fiecare are limba ei, cultura ei. De ce noi nu putem avea moldoveneasca, dar numaidecât româna?!”

– „Româna este română.”

– „Lasă să fie la dânşii română, dar la noi trebuie să fie moldovenească. În loc să spun: „Du-te şi adu o cană de apă”, trebuie să spun: „Du-te şi adu o cană din puţ”, da? Lasă, mă rog.”

Europa Liberă: Ian ziceți: aţi auzit despre convocarea referendumului din toamnă? Domnul Dodon vrea să aducă patru întrebări şi dumneavoastră să spuneţi ce părere aveţi.

– „Da, acestea trebuie să fie. Noi îl susţinem pe prezident, dar ceilalţi sunt tâlhari toţi.”

Europa Liberă: Aţi auzit despre referendumul din septembrie pe care vrea să îl organizeze domnul Dodon?

– „Da. El e prezident, el e stăpân în ţara aceasta. Şi aşa îl apasă toţi.”

Europa Liberă: Cine îl apasă?

– „Şi Filip, şi Plahotniuc, şi toată mafia. La ce l-au ales dar prezident? Aceste patru întrebări pe care le-a dat el – că eu în toată seara mă uit la televizor – sunt foarte corecte: Istoria Moldovei, dizolvarea Parlamentului... Şi încă care întrebări?”

Europa Liberă: Mai vrea să reducă numărul deputaţilor de la 101 la 71.

– „Dar cui îi trebuie 101 acolo?”

– „Ajunge numai miniştri să fie, fără deputaţi.”

Europa Liberă: Şi mai vrea să pună la judecata dumneavoastră problema să nu fie pusă povara miliardului furat pe spatele cetăţenilor.

– „Vasile fură şi Gheorghe plăteşte, aşa reiese.”

– „Cine a furat şi cine trebuie să dea! Propunerile domnului Dodon sunt foarte corecte: miliardul, istoria, Parlamentul şi numărul deputaţilor. Sunt foarte corecte.”

– „Ieşirea din situaţie e numai ieşirea în stradă. Noi toţi am pătimit 25 de ani.”

– „Din 1812 pătimim.”

Europa Liberă: În cadrul alegerilor se decide soarta Republicii Moldova, soarta guvernanţilor. Dumneavoastră sunteţi cu buletinul de vot în mână şi mergeţi şi îl aruncaţi pentru cel mai bun dintre cei mai buni.

​– „Da, desigur.”

– „Populaţia este tulburată, nu cunoaşte, nu citeşte, nu ştie adevărul istoric.”

– „Multe se falsifică. Suntem folosiţi numai la alegeri, dar ei fac ce le trebuie acolo, ei hotărăsc întrebarea. Noi, ca nişte oi, ne ducem acolo.”

*

„Nu încercaţi să vă împotriviţi”, îşi avertiza preşedintele Igor Dodon adversarii politici. Cu toate acestea, criticii săi au ridicat deja semne de întrebare legate de constituţionalitatea şi de costul consultării populare. Deputaţii liberali au cerut Curţii Constituţionale într-o sesizare să blocheze planurile şefului statului de organizare a unui referendum consultativ pe care îl consideră inutil şi neconstituţional. Liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, a făcut anunţul, precizând că instanţei i se mai cere să suspende decretul din 28 martie al preşedintelui până la soluţionarea în fond a cauzei.

Activistul civic Valeriu Paşa e de părere că referendumul propus de Igor Dodon nu este altceva decât un joc al său cu Vlad Plahotniuc şi că şeful statului are suficiente prerogative să-şi onoreze o parte din promisiunile făcute alegătorilor.

Valeriu Pașa: „Poate Igor Dodon să facă mult mai multe pentru a îndeplini ce a promis în campania electorală. Dar, din această iniţiativă cu referendumul, vedem că scopul lui este altul: să se afle în vizorul publicului, să se afle şi colegii săi din Partidul Socialiştilor în treabă. Ei au nevoie de activităţi ca să păstreze legătura cu cetăţenii, ca să fie prezenţi în presă. Şi cel mai important, ca să aibă pe ce cheltui banii. Pentru că Partidul Socialiştilor e o mare-mare maşinărie cu foarte multă lume care, mă rog, poate sunt ei adepţii unor viziuni şi idei comune, dar, în primul rând, se ţin pe bani. Toţi activiştii socialiştilor, începând de la deputaţi, lideri de organizaţii şi terminând cu activişti din sate, se ţin pe faptul că primesc, nu ştiu cât de oficial, dar, practic, salarii. Primesc remunerare pentru faptul că lucrează în folosul partidului.”

Europa Liberă: La puţin timp după ce a semnat decretul privind convocarea unui referendum, liberalii, deputaţii PL din Parlament, au şi mers la Curtea Constituţională, au depus o sesizare. Între timp, decretul a fost publicat în „Monitorul Oficial”. Iar Înalta Curte urmează să pună sau să nu pună pe rol, să anunţe verdictul.

​Valeriu Pașa: „Curtea Constituţională are până la jumătate de an pentru a examina o sesizare. Cred că va fi totuşi mai repede. Ce va pronunţa Curtea Constituţională este destul de greu să prezicem acum, în primul rând, având în vedere că în Republica Moldova Curtea Constituţională nu este un organism independent, este un organ subordonat politic, ca şi restul justiţiei. În acest decret este primul punct care ţine de anularea legii prin care miliardul furat a fost transformat în datorie publică. Or, legislaţia Republicii Moldova, Constituţia chiar, se referă la faptul că nu pot fi supuse referendumului subiecte care ţin de buget. Această lege prin care şi-a asumat guvernul să întoarcă în 25 de ani pe etape acea garanţie oferită de Banca Naţională presupune cheltuieli de sute de milioane de lei în fiecare an. Respectiv, ţine de partea de cheltuieli a bugetului. Adică, Curtea Constituţională ar avea aici suficient spaţiu pentru a interpreta că este neconstituţional un astfel de referendum pe aşa subiect.”

Europa Liberă: Dar referitor la solicitarea unor împuterniciri o bună parte din observatori, din experţi, spun că domnul Dodon, atunci când a aspirat la mandatul de şef de stat, ştia foarte bine ce împuterniciri îi oferă Constituţia.

Valeriu Pașa: „Absolut. Şi Codul Electoral spune clar că, în cazul referendumului, subiectele se formulează foarte clar. Or, acolo se stipulează, pur şi simplu, o teoretică oferire preşedintelui a dreptului de a dizolva Parlamentul. Or, preşedintele are dreptul să dizolve Parlamentul numai că în anumite condiţii. Şi acolo nu se stipulează că e nevoie să fie anumite noi condiţii. Ce e aceasta? Un drept care se cere a fi discreţionar ca preşedintele să dizolve Parlamentul când îi abate? Nici aceasta nu pare ok. Aceasta, practic, ar însemna că trecem la o republică prezidenţială.”

Europa Liberă: Deşi în Moldova regimul este unul parlamentar.

​Valeriu Pașa: „Da, pur parlamentar. Acum Curtea Constituţională are suficient spaţiu să se expună că această întrebare nu a fost formulată suficient de clar, că este formulare vagă şi să excludă şi această poziţie de la referendum.”

Europa Liberă: Cea de a treia chestiune, cea privind reducerea numărului de deputaţi în Parlament, de la 101 să rămână 71 de parlamentari?

Valeriu Pașa: „Formularea este destul de clară, dar şi aici Curtea Constituţională – aşa cum este Curtea Constituţională moldovenească, care dă-i măcar o gaură cât de mică, că ea o va lărgi până la o autostradă întreagă – ar putea să interpreteze că, de fapt, ar fi mai oportun şi nu ştiu ce, să treacă aceasta printr-un referendum legislativ. În sensul în care să fie formulată clar o propunere pe puncte de modificare a legislaţiei Republicii Moldova pentru a trece la 71.”

Europa Liberă: Această idee se cuprinde şi în iniţiativa democraţilor de a modifica sistemul electoral în Republica Moldova.

Valeriu Pașa: „Totuşi, în proiectul de lege al democraţilor se prevede că rămân 101 deputaţi. Deşi tot acolo scrie că alegeri în circumscripţii în Transnistria nu vor fi. În general, modul acesta foarte arbitrar şi chiar amatoricesc de a trata tot ce ţine de fundamentele de funcţionare a sistemului politic din Republica Moldova, şi în cazul domnului Dodon, şi în cazul democraţilor, şi în alte cazuri, am avut suficiente exemple cu iniţiativele domnului Ghimpu, aceasta e un fel de, cum se spune în popor, jucat de-a ţara în bumbi. Nu aşa se face reforma sistemului politic. Lucrurile acestea trebuie să fie bine gândite, pregătite, cu un plan de implementare, cu o evaluare foarte clară ce impact va avea aceasta.”

Europa Liberă: Şi cea de a patra chestiune, pentru că sunteţi şi istoric de meserie, domnul Dodon vrea să afle opinia cetăţenilor, a celor care votează referitor la schimbarea disciplinei Istoria Românilor cu Istoria Moldovei.

Valeriu Pașa: „Practic, da, ne putem trezi şi cu situaţia prin care Curtea Constituţională va lăsa valabil din acest decret doar un singur subiect, care ţine de istoria Moldovei. Aceasta ar conveni, cu siguranţă, majorităţii parlamentare, concret domnului Plahotniuc, pentru a duce opinia publică de la discuţii asupra unor subiecte cu adevărat importante la o discuţie absolut falsă. Vă daţi seama, câteva luni de zile campania electorală, campania preelectorală, după referendum ce se întâmplă, cum se întâmplă? Deci, discutăm o aberaţie. Să decidă politicienii ce fel de istorie şi cum aceasta este o aberaţie.”

Europa Liberă: Şi imediat după ce a fost publicat acest decret al preşedintelui Igor Dodon referitor la convocarea unui referendum au şi venit reacţii din partea executivului. Pavel Filip, premierul, a spus că în buget nu au fost prevăzuţi bani pentru organizarea unui plebiscit, sumă care s-ar ridica la 75 de milioane de lei. Iar domnul Candu, spicherul, a spus că domnul Dodon nu urmăreşte un alt scop decât să-şi facă campanie electorală.

​Valeriu Pașa: „Politicienii din Republica Moldova în fiecare zi îşi fac campanie electorală. Domnul Candu în cazul acesta e un gen de captain. Cât ţine de declaraţia premierului, aceasta chiar nu e serios pentru un prim-ministru. Există legislaţie foarte clară, preşedintele are dreptul să iniţieze un referendum. Şi atunci, nu se pune problema sunt bani, nu sunt bani, ei se alocă. Deci, nu suntem în situaţie de imposibilitate a organizării unui referendum, pentru că nu avem stare de urgenţă sau alte situaţii. Da, este o cheltuială inutilă absolută, aici nici nu se discută. Dacă premierul zicea: „Hai să nu cheltuim banii în dodii pe referendumuri”, era altă problemă. Dacă el spune că nu sunt bani în buget, aceasta deja nu îi face faţă unui prim-ministru.”

Europa Liberă: Replica lui Igor Dodon a fost că el va găsi de unul singur bani, pentru că nu e atât de mare costul.

Valeriu Pașa: „Da, Igor Dodon, în genere, este „maestru”. El şi Preşedinţia a promis să o repare din nu ştiu ce bani. Normal că are, vedem, poate prin banii care vin din Bahamas, pe care îi cheltuie pentru partid, televiziuni şi alte lucruri, vor veni bani şi pentru organizarea referendumului. De ce nu ar mai fi şi aceasta? De ce numai să plece bani din Moldova prin offshore-uri? Iacă că vedem că şi vin bani prin offshore-uri. Şi scopurile acestor bani sunt destul de clare.”

Europa Liberă: Am încercat să iau pulsul societăţii. Am mers la Orhei şi am discutat cu mai mulţi locuitori, care nu s-au arătat încântaţi de desfăşurarea unui asemenea referendum, făcând trimitere, iarăşi, că, în loc să fie alocate, direcţionate către alte domenii mult mai importante, s-ar irosi aceste sume în vânt. Ce se întâmplă, dacă lumea nu iese la vot?

Valeriu Pașa: „Va fi o pierdere de timp, bani şi energie. Cel mai probabil aceasta şi se va întâmpla. Şi am impresia că domnul Dodon aceasta îşi doreşte, un referendum care să fie declarat nevalabil, ca să poată spune: „Iată, am încercat, dar nu am pârghii”. Domnul Dodon face parte dintr-o pleiadă de politicieni, dintre care principalul exponent ai acestei pleiade este domnul Mihai Ghimpu, care cât era preşedinte interimar şi în alte condiţii tot se plângea că nu îi ajung pârghii să facă ceva, dar, de fapt, minţind alegătorii. Şi cel mai elocvent exponent este Dorin Chirtoacă, care de zece ani aflându-se la cârma capitalei, se tot plânge că ba cineva îi încurcă, ba guvernul, ba consiliul municipal ceva nu îi aprobă, ba nu are instrumente şi pârghii, şi atribuţii. Şi tot aşa de zece ani. De fapt, s-a ocupat cu tot ce vrei, numai nu cu executarea promisiunilor electorale, având la dispoziţie foarte multe lucruri. Vedem că domnul Igor Dodon cu o viteză foarte mare se deplasează pe acest drum bătătorit de Dorin Chirtoacă, de politicianul care se erijează în jertfă şi spune că tot ceva nu îi ajunge, că nu poate face ceva el acolo. Să facă tot ce poate face în actualul cadru legislativ. Când a candidat la funcţia de primar, era conştient care sunt atribuţiile lui, ce va putea şi nu va putea face. Şi încă sunt foarte multe rezerve în actualul cadru legal. Un preşedinte, dacă este cu adevărat devotat propriilor alegători şi intereselor naţionale, în situaţia actuală, având, practic, un stat capturat, ar putea să lupte mult mai eficient pentru eliberarea acestui stat din captivitate decât o face domnul Dodon. De fapt, ce vedem la domnul Dodon este că face jocul domnului Plahotniuc şi au un anumit parteneriat. Nu ştiu pe ce este bazat, dar acest parteneriat este vizibil. Şi dacă într-un final ne vom trezi cu un referendum doar pe subiectul reducerii numărului deputaţilor şi al istoriei, dar, cred, va rămâne doar subiectul de predare a istoriei în şcoală, aceasta înseamnă nu altceva decât un ajutor substanţial din partea domnului Dodon pentru păstrarea prelungită la guvernare a domnului Plahotniuc, menţinerea acestei stări de dezbinare artificială a societăţii pe probleme false.”

Europa Liberă: Până la urmă, acest referendum este unul consultativ. Domnul Dodon ştie prea bine ce înseamnă un referendum consultativ şi un referendum legislativ. Dacă se ajunge să fie organizat, după ce alegătorii vor fi chemaţi la urne, va trebui să treacă şi botezul în Parlament.

​Valeriu Pașa: „Şi da, şi ba. Legislaţia Republicii Moldova, Constituţia, spiritul legii arată, de fapt, că acest referendum consultativ, în cazul în care va fi declarat valabil, are o putere, practic, egală cu un referendum legislativ. Clar că proiectul de lege nu se aprobă direct prin referendum. Dar, dacă e un referendum legislativ, s-a acumulat numărul minim de participanţi, 1/3, au votat majoritatea pentru aprobarea proiectului de lege propus, el intră în vigoare. În cazul referendumului consultativ, mai este o etapă prin care instituţiile statului responsabile după aprobarea rezultatelor de către Curtea Constituţională sunt obligate să le implementeze.”

Europa Liberă: Se ia act doar de rezultate.

Valeriu Pașa: „Nu doar se ia act. Dar şi Codul Electoral, şi Constituţia sunt destul de sugestive în acest sens. Altceva este că avem Curtea Constituţională aşa cum e ea, care ar putea să interpreteze tot ce le trece lor prin cap. De fapt, nu ce le trece lor prin cap, dar ce vor fi impuşi să interpreteze. Ar putea să declare că executarea deciziilor nu este obligatorie sau să interpreteze. În mod normal, rezultatele unui referendum consultativ trebuie să se regăsească exact în spiritul deciziei populare în aplicare, în executare. Pentru că este o modalitate de exercitare a voinţei populare şi, respectiv, a suveranităţii care aparţine, în primul rând, poporului prin referendum, şi prin reprezentanţii săi aleşi în structurile de putere de stat. Deci, referendumul consultativ are o putere chiar juridică foarte înaltă. Altceva este că cei de la Curtea Constituţională, în frunte cu domnul Tănase, pot să o interpreteze aşa cum nici nu ne putem imagina.”

Europa Liberă: Deci, în concluzie, acest referendum iniţiat deocamdată de către şeful statului, îl avantajează, îi aduce foloase domnului Dodon sau nu?

Valeriu Pașa: „Cu siguranţă, îi aduce. El se află în treabă, îşi creează o scuză foarte importantă. El îşi creează, pe de o parte, pretexte de a se afla în treabă. Domnul Dodon este tipul de politician care are nevoie de o campanie electorală permanentă pe subiecte diferite şi de dorit cât mai lipsite de esenţă şi importanţă, astfel încât să nu ajungă cumva să dea prea mult timp electoratului său să îşi pună întrebări şi să gândească mai raţional. Pentru că în cazul acesta domnul Dodon se dezumflă ca un balon.”

Europa Liberă: De ce societatea civilă nu a reacţionat până acum?

​Valeriu Pașa: „În general, iniţiativa aceasta e atât de ridicolă, într-un fel, încât cumva şi să o tratezi la modul serios, plus că sunt subiecte mult mai arzătoare pe ordinea de zi. Şi principalul subiect este tentativa acelor aflaţi la guvernare acum, a domnului Plahotniuc, de a mutila sistemul electoral, de a face un dezmăţ total în legislaţia electorală, astfel încât să uităm de orice înseamnă concurenţă cât de cât adecvată şi corectă la următoarele alegeri. Aceasta e problemă serioasă de discutat, dar nu ce fel de istorie să predăm în şcoli. Mai bine ar discuta cum se predă acea istorie în şcoli. Şi, în genere, calitatea curriculei școlare la toate subiectele şi faptul cu ce cunoştinţe şi abilităţi ies copiii din şcoli, dar nu să discute denumirea obiectelor care se predau acolo.”