La început de campanie electorală: teme vechi în haine noi

Haideți să ne întrebăm împreună: de ce oare în campania electorală pentru anticipatele parlamentare iarăși cineva reanimă niște fobii vechi, iarăși unioniștii sunt de ocară în viziunea lor, iarăși există pericolul NATO etc., etc.? De ce se instrumentalizează aceste năluci care păreau a trece în istorie? Despre asta discutăm astăzi, aflați imediat cu cine.

La început de campanie electorală: teme vechi în haine noi

Un refren relativ nou sau haideți să-i spunem recondiționat al acestei campanii electorale este Unirea, ambalată de adversarii acestui curent sigur că în limbajul respectiv, că-i, vai de mine, pericol, NATO, copiii cu pielea „smeadă”, citat din Vladimir Voronin, recondiționat și el și adus în prima linie de către socialiști. Deci, Unirea, care a fost prezentă mereu pe piața de idei, acum nu știu cum se întâmplă că este deosebit de actuală și în ce măsură chiar este o idee fezabilă, și în ce măsură este doar o lozincă electorală. Încercăm să ne lămurim astăzi cu Vlad Țurcanu și cu Vitalie Călugăreanu. Vlad Țurcanu, coleg de breaslă cu noi, care a făcut un popas în mediul politic, adică s-ar putea să mai rămână iar pe acolo, dar noi profităm de ocazia când a făcut o pauză în activitățile politice și l-am adus aici, în studioul Europei Libere, unde, de fapt, este acasă. Atenție: când auziți „Punct și de la capăt”, este vocea lui Vlad Țurcanu; a lăsat, așa, o moștenire, un cui al lui Pepelea aici.

La început de campanie electorală: teme vechi în haine noi

Europa Liberă: Deci, Vlad Țurcanu și Vitalie Călugăreanu, cu care vreau să vorbim sigur că nu doar despre Unire, nu doar despre AUR, nu doar despre pretinsele bătălii în acest mediu, dar și despre situația la zi, când la linia de start s-au arătat deja niște concurenți electorali. Să începem cu unioniștii. Vreau să vă întreb dacă unioniștii au mai mult teren, dacă au ieșit din condiția în care au încercat să-i împingă ideologii comuniști. Stepaniuc, cu zâmbetul afișat pe față, spunea: „Sunteți 2 la sută, atâta meritați. Acolo o să stați toată viața”. Sau să ne ducem și mai departe, Iurie Roșca, când a încercat să facă din această idee un țap de spart cetatea, era virulent, era activ. Unii spun că locul lui Roșca în această ipostază îl ia George Simion. Cel puțin, Octavian Țîcu asta spune despre AUR, că ei, volens-nolens, marginalizează curentul acesta, adică iarăși îi dau un ambalaj de teribiliști, pe când Octavian Țîcu spune că ei vor, de fapt, să obțină altă haină. Eu aș reduce la următoarea sintagmă discursul lui: Unionismul nu este pentru unioniști, pentru cei care se declară români, este pentru întreaga populație. Deci, unionismul este deja atât de important, încât s-a speriat și Voronin?

Vitalie Călugăreanu: „Trebuie să recunoaștem și s-o spunem franc, că în Republica Moldova există un segment consistent de electorat care împărtășește aceste viziuni unioniste. Acest segment de electorat, după prăbușirea mai întâi a PPCD-ului, după care a Partidului Liberal, care preluase cumva acest mesaj, după prăbușirea Partidului Liberal al lui Mihai Ghimpu, a rămas cam al nimănui. Și era de așteptat că vor apărea forțe politice care vor încerca să asimileze segmentul acesta în scop electoral și iată că vedem că bătălia pe dimensiunea asta unionistă a început.

Acum (cum să vă zic?), eu nu am foarte mare încredere în forțele politice care încep să creioneze cumva mesajele și să se coaguleze în preajma campaniilor electorale, pentru că, de regulă, aceste construcții politice sunt făcute cu un anumit scop, doar pentru a accede în parlament, în cazul nostru, și, în mare parte, având în vedere că sunt foarte pestriți cei care încearcă să construiască lista electorală a AUR-ului în momentul acesta, eu nu am foarte mare încredere că lucrul acesta poate fi ceva de durată. Asta, pe de o parte; pe de altă parte, ne-am mai ars cu unioniști care se pretind a fi alături de România, că împărtășesc ideea Unirii și ne-am convins că la o anumită etapă ei, de fapt, făceau jocurile Rusiei. Mesajele pe care le văd la dl Bilețchi, că AUR înseamnă România, AUR înseamnă Uniunea Europeană, ele vin în contrapartidă cu ceea ce vedem că face AUR-ul în România și lucrul acesta le joacă festa, din punctul meu de vedere, celor de la AUR, în momentul acesta. Pe de altă parte, este PUN-ul lui Octavian Țîcu, care încearcă să convingă electoratul că este nucleul în jurul căruia ar trebui să se coaguleze adevărații unioniști în această campanie electorală, și nu doar în această campanie electorală, unioniștii din Republica Moldova...”

Europa Liberă: Vitalie, dar fii de acord că și cei la care te-ai referit, și eu m-am referit în trecut, și aceștia de acum poate au un scop nobil sau vor obține ceva benefic, vor fisura acest zid de neîncredere și de ostilitate, pentru că și recent Dodon spunea că îi va scoate în afara legii pe unioniști? Or, acești unioniști vor să spună că au dreptul la viață, au dreptul la participarea în viața politică și poate asta și urmăresc, nu neapărat Unirea peste un ciclu parlamentar?

Vitalie Călugăreanu: „Da, este adevărat, ei au tot dreptul să facă aceste combinații politice, pe care le consideră necesare, tot ce e important însă să știe electoratul din Republica Moldova este să se uite un pic în urmă și să le analizeze faptele pe parcursul ultimilor ani, și să nu mai cadă în tot felul de capcane întinse de diferite forțe din exterior, și aici mă refer la Federația Rusă, inclusiv pe felia asta unionistă, pentru că...”

Europa Liberă: Dar unul care se va uita, iată, eu cunosc personal un unionist abandonat de Iurie Roșca și el are personal o supărare mare pe Iurie Roșca și, cum spui dumneata, după asta căuta de cine să se lipească, el spunea așa: „Nu contează cu cine, măcar și cu Jirinovski, dar să se întâmple Unirea, să se lărgească albia unionismului, să se obișnuiască cu ideea asta Stepaniuc și Dodon”.

Vitalie Călugăreanu: „Pentru aceasta e nevoie ca forța politică în care respectivul personaj crede să promoveze cu adevărat Unirea. Or, ceea ce vedem noi în momentul acesta, nu e neapărat asta, ceea ce vedem noi este utilizarea anumitor trucuri electorale pentru asimilarea acestui segment de electorat. Eu nu cred că AUR-ul în momentul acesta promovează sincer ideea unionismului.”

Europa Liberă: Am înțeles. Deci, doar să le ia votul? Clar. Vlad, dumneata cum crezi, a devenit Unirea altfel, adică este deja o albie plină care prezintă pericol, iată, pentru fostul președinte Voronin și el e nevoit să fie cap de listă, ca să amenințe lumea cu așa ceva?

Vlad Țurcanu: „Din acest punct de vedere, sigur că atât Vladimir Voronin, cât și noul/vechiul său coleg Igor Dodon au nevoie de agitarea unor subiecte geopolitice pentru ca ei să aibă un sens în politica moldovenească, pentru că altfel lumea le va aminti cum s-au îmbogățit câtă vreme s-au aflat la guvernare.

Vlad Țurcanu

Și Voronin care, să ne amintim, a luat sute de hectare la Țiganca cu de la sine putere, pe care le folosește în continuare, și Dodon, să nu mai vorbim de el, cu cât s-a pricopsit în perioada în care nu doar că a fost președinte, dar a fost în arcul guvernamental, într-un fel sau altul. Iar tema unionismului, bineînțeles, le dă apă la moară, le justifică existența, cum ar veni, ceea ce bineînțeles că nu înseamnă că acei care au asemenea ideal, acest ideal în mintea și cugetul lor ar trebui să se ferească de sentimentele lor pentru a nu agita apele politice în Republica Moldova, deși bineînțeles că există și un raționament în ceea ce spun politicienii de centru-dreapta, care încearcă să trimită în penumbră discuția cu privire la Unirea cu România, pentru ca occidentalizarea, dacă se poate, europenizarea Republicii Moldova să decurgă în liniște, fără zgomot, pentru că orice discuție mai aprinsă pe aceste teme am văzut că trezește nu doar declarații, dar uneori și acțiuni prin tot felul de mecanisme pe care le are Federația Rusă din partea cercurilor de la Moscova.

Și am văzut o reacție zilele acestea extrem de virulentă la o simplă întâlnire între niște oficiali – moldovean, georgian și ucrainean – pe tema integrării europene. Vă imaginați ce s-ar isca la Moscova, dacă s-ar pune cu adevărat problema Unirii Republicii Moldova cu România? Dar revenind la noi, la ceea ce se întâmplă din acest punct de vedere, eu nu aș dramatiza lucrurile, pentru că, într-adevăr, există un număr important de cetățeni moldoveni care își doresc, la un moment dat, Unirea cu România, doar că există o parte, îi numim unioniști în mod convențional, care abordează frontal această problemă, iar ceilalți încearcă s-o facă mai domol, fără ca să scoată în prăjină această chestiune și fără să intre în extreme. Dar în realitate, înțelegem cu toții, cred că majoritatea cetățenilor moldoveni cu mâna pe inimă și-ar dori să beneficieze de toate avantajele pe care le are un cetățean român aflat pe teritoriul României. Și pandemia ne-a arătat cât de important este să ai un refugiu din acest punct de vedere, pentru că zeci de mii de cetățeni moldoveni au călătorit în România și s-au vaccinat cu ambele doze și sunt multe alte exemple de acest fel. Problema este ca, indiferent ce guvernare vine, important este să nu fie una care să ne țină pe loc în continuare, oligarhică sau prorusească, ca această perioadă să fie folosită pentru a fi înlăturate cât mai multe obstacole care stau în calea circulației pe ambele sensuri – a informației, a capitalului, a educației – între populațiile de pe cele două maluri ale Prutului. Să înțelegem că există interese ascunse ca acest lucru să nu se întâmple. Am folosit cred că cel puțin de 15 ori acest exemplu, pe care vreau să vi-l spun acum în discuțiile publice – podul rutier de la Ungheni. Avem acolo pod feroviar, dar nu avem unul rutier la Ungheni, care ar scurta distanța dintre Chișinău și Iași cu vreo 30 și ceva de kilometri, cred că aproape 40, pentru că nu s-ar mai face ocolul pe la Sculeni și s-ar merge de la Ungheni direct spre Iași.

În 2015 se pregătea studiul de fezabilitate în luna mai, de atunci au trecut 6 ani, nu s-a făcut nimic. Eu mi-aș dori ca aceste lucruri să se întâmple și pe măsură ce toată această moștenire a Uniunii Sovietice va fi înlăturată, vom constata, la un moment dat, și că este posibil să existe o vamă comună cu grăniceri, cu polițiști de frontieră români și moldoveni, că se poate ajunge în această parte a Europei de Est la o coexistență care să înlăture toate nemulțumirile pe care le au, legitime ale multor moldoveni, care, de exemplu, sunt extrem de nemulțumiți când se reiau, inclusiv de către oficiali, tot felul de teze antiromânești sau pur și simplu de origine sovietică. Cum ar fi, de exemplu, ceea ce mă deranjează și pe mine, să numești în continuare acest teritoriu Moldova, Moldova, Moldova, ceea ce este absolut incorect, este Moldova de Est sau Republica Moldova. Eu aș denumi-o Moldova de Est sau Republica Moldova, în cazul de față, dar nu Moldova. Pentru unii asta contează, trebuie să admitem acest lucru.”

Europa Liberă: Dar unii când spun asta nici nu se gândesc la aspectul acesta, că există două Moldove...

Vlad Țurcanu: „Da, dar trebuie să înțelegem că această obișnuință este folosită și în sens geopolitic, inclusiv de către Dodon, care spune că noi suntem moștenitorii Moldovei...”

Europa Liberă: ...că adevărata Moldovă e aici.

Vlad Țurcanu: „Da, da..., că Moldova aceea a fost încorporată de România și că și-a pierdut identitatea și noi suntem, cu tot ce avem bun și rău, purtătorii unui suflu moldovenesc, nu-i așa? Ceea ce este complet neadevărat și aceste precepte trebuie explicate și combătute în societatea moldovenească, pentru că ele au și prelungire politică, la un moment dat. Asta ne interesează, în primul rând.”

Europa Liberă: Iar ideologii lui Voronin, ne amintim, chiar se uitau chiorâș la Moldova aia, spuneau că noi putem să reîntregim, în sensul ăsta să facem Unirea?

Vitalie Călugăreanu: „A mai avut și Dodon tentații din astea...”

Vlad Țurcanu: „Da, și avem în continuare cetățeni moldoveni care gândesc în felul acesta. Să ne amintim ce hartă i-a dăruit Vladimir Putin, la un moment dat, lui Igor Dodon, a Moldovei Mari.”

Europa Liberă: Când spui dumneata despre cei care pledează pentru acreditarea unei uniri sau unei opțiuni soft, Dorin Chirtoacă aici, la Europa Liberă, reproșa autorităților proeuropene, președinției, în special, dar și partidului care sprijină președinția că se feresc de Unire, ca să nu dăuneze cursului european. Vreau să vă întreb dacă, într-adevăr, există așa o tendință în mediul partidelor proeuropene, mai ales în campanie? Și a doua chestiune pe care vreau s-o clarific, dacă, într-adevăr, Moscova a pus în sarcina unioniștilor radicali să clatine barca, astfel încât poate chiar le reușește s-o înece iarăși?

Vlad Țurcanu: „Eu nu sunt adeptul teoriilor conspiraționiste, dar am văzut cazuri și în Republica Moldova, și în România, să nu uităm, vorbim despre teritorii care au fost dominate timp de decenii de Federația Rusă, de Uniunea Sovietică, așa cum se numea atunci, și au rămas încă destule cercuri de influență și oameni concreți care slujesc politicii Federației Ruse. Asta se vede și în România, și au existat cazuri concrete, documentate de către serviciile speciale românești, când anumite grupuri de oameni au funcționat împotriva intereselor României. Vorbesc acum despre proiectul gazelor de șist din România, când s-a descoperit că anumite grupuri de cetățeni din România erau impulsionate de factori de influență ai Federației Ruse să protesteze împotriva acelui proiect. Trebuie să înțelegem că există și să admitem că există în politica moldovenească oameni care nu gândesc în termeni sentimentali, care au o anumită educație, de exemplu, în Occident sau în Federația Rusă – de ce nu? –, pentru că avem inclusiv oameni cu profil puternic pronunțat proeuropean care au făcut școală la Moscova. Și asta dă naștere unor suspiciuni, dar cu siguranță că există o înrâurire anumită asupra modului în care funcționează ei acest element din biografia lor. La fel de adevărat însă este, și nu-i neapărat să protestăm sau să manifestăm împotriva acestui element, dar trebuie să înțelegem că în toată Uniunea Europeană abordarea naționalistă nu se încurajează și cred că anumiți factori politici din Republica Moldova sunt sub influența acestei abordări. Și mai rău, există politicieni în Uniunea Europeană și state anumite care urmează politicile Federației Ruse, care nu văd cu ochi buni dezvoltarea României și influența pe care România o are tot mai puternic asupra Republicii Moldova. Eu am cunoscut un ambasador străin, acreditat în Republica Moldova, care mă convingea, la un moment dat, că limba pe care o vorbim noi este limba moldovenească. Și l-am cunoscut pe președintele ceh, Miloš Zeman, încă în 2015. În 2014, dl Zeman ne convingea că Ucraina nu este stat și că autoritățile ucrainene de atunci nu au legitimitate. Era exact teza Federației Ruse din acea perioadă, până când s-a ales un nou președinte, deși parlamentul de atunci, Rada Supremă era perfect legitimă, nu-i așa? Deci, toate aceste elemente sunt extrem de complexe și noi prindem câte un aspect din ele și ne manifestăm, într-un fel sau altul, ceea ce nu înseamnă că am cuprins esențialul.”

Europa Liberă: Dar, totuși, ca să simplific întrebarea, unionismul a trecut de faza unui curent marginal, care poate fi neglijat și chiar interzis, a devenit deja un factor politic important, greu de neglijat?

Vlad Țurcanu: „După căderea Partidului Liberal, votanții unioniști s-au schimbat. Dacă ei au putut să treacă peste primul șoc al prestației PPCD, o a doua palmă ce li s-a aplicat n-a putut trece fără urmări. De aceea și eu când am făcut parte din formațiuni politice cu asemenea discurs, am putut să constat că, între timp, oamenii au devenit suspicioși față de aceia care vorbesc pe aceste teme, indiferent cine sunt ei. Și eu care mă consider un om echilibrat, am putut să văd că sunt încadrat în aceeași tagmă de oameni radicali, pentru că acesta este profilul, din păcate, iar ceea ce se întâmplă acum pe scena politică preelectorală, din păcate, nu face decât să dea apă la moara celor care consideră mișcarea unionistă drept una radicală, deoarece nu că e o părere de-a noastră, dar în România AUR are imagine de grupare anti-NATO, antieuropeană, cu anumite reflexe, care în niciun caz nu se încadrează în curentul mainstream politic din România, ceea ce, bineînțeles, nu ajută la crearea unei imagini îmbunătățite a mișcării unioniste în Republica Moldova. În ceea ce-i privește pe ceilalți, care se revendică ca și când sunt mai progresiști, e o problemă de încredere deja în ceea ce-i privește pe ei, pentru că prestația lor de dinainte, de asemenea, n-a putut trece fără urmări. În orice caz, eu nu i-aș blama nici pe aceia mai radicali dintre unioniști, pentru că ei sunt pur și simplu mai sufletiști, poate, și nu acceptă jumătățile de măsură. În politică asta este o chestiune de zi cu zi, pentru oameni însă asta este o durere, pentru unii dintre ei, întrucât ei nu mai vor să trăiască într-o societate în care să nu aibă aceeași stare ca atunci când se află în România. Trebuie să-i înțelegem pe acești oameni, ei vor să facă un pas...”

Europa Liberă: Departe de noi intenția de a-i blama, dimpotrivă, adică noi încercăm să-i înțelegem cu argumentele lor și Dvs. ați dat genul de argumente cu podul auto de la Ungheni sau eu m-aș referi la gazoductul care se știe că în mod intenționat a fost blocat, or un om care primește lună de lună factura și se uită cât costă gazul și acum când mai aude la televizor că Gazprom-ul revendică datorii și s-ar putea, la un moment dat, tot ce-i amanetat să ia de la MoldovaGaz și să rămână cu ochii în soare, omul acesta se gândește: dacă ar fi fost gazoductul, poate aveam o supapă acum s-o deschidem. În sensul ăsta, susținătorii radicalilor sau al celor moderați sunt în drept să întrebe: Și mai departe decât beneficiile politice ale unui grup de unioniști, ce se întâmplă? Și în sensul ăsta, curentul unionist aduce deja beneficii dincolo de motorina care s-a adus, vaccinurile, dar astea, mă rog, statul prieten le oferă, dar pe filiera unionistă oamenii așteaptă, într-adevăr, niște progrese. Cele 300 de întreprinderi mixte promise de Mircea Snegur, vă amintiți, după o întâlnire de la Huși, spunea: facem 300 de întreprinderi mixte, sau conexiunea asta cu liniile electrice, ele au murit și oamenii văd asta.

Vitalie Călugăreanu: „Da, și lucrurile acestea sunt exploatate. Din păcate, unionismul în Republica Moldova este exploatat exclusiv în sens politic și electoral, de fapt. De asta, unionismul aici nu a produs efecte palpabile pentru oameni. Este adevărat, România este unul dintre susținătorii cei mai sinceri ai Republicii Moldova și, mai ales, în perioada asta grea a pandemiei noi toți am văzut ce înseamnă să ai umărul României, dar aceasta nu înseamnă că lucrurile acestea se datorează unionismului sau curentului unionist din Republica Moldova, un curent care ba a fost, ba nu a fost pe parcursul anilor, iar decepția oamenilor în trădările partidelor unioniste din Republica Moldova a generat acest număr din ce în ce mai mare de unioniști moderați, cum v-ați exprimat Dvs., și numărul acesta va crește, pentru că oamenii, inclusiv vorbitori de limbă rusă, să știți, sunt foarte mulți care înțeleg foarte bine sprijinul pe care ni-l oferă România.”

Europa Liberă: De altfel, ce spuneați despre România care nu sprijină unioniștii, uneori în mod deliberat este nevoită să facă gesturi peste simpatiile pe care în mod firesc le are față de românii basarabeni, adică ce are de împărțit trebuie să dea și în Găgăuzia, și în alte zone, cum a fost cu renovarea grădinițelor. Deci, ca și Uniunea Europeană trimite în mod deliberat troleibuze la Bălți, în oaza non-românismului...

Vitalie Călugăreanu: „Și credeți-mă că România ar avea ce face cu banii pe care îi cheltuie cu Republica Moldova. Și în România sunt școli care poate ar trebui să arate altfel, și în România sunt sate fără drumuri. Mergeam zilele astea într-un sătuc, unde m-am vaccinat în România, și am mers pe drum de țară. Deci, România ia de la ea și ne dă nouă, pentru ca noi să ce? Să îl inventăm sau să îl reinventăm pe Voronin, cu „jandarmul român” și care să împroaște cu venin România? Sunt niște lucruri pe care oamenii, în primul rând, ar trebui să le înțeleagă și, indiferent că se consideră ei români sau nu se consideră români, dar omenește trebuie să le aprecieze.”

Europa Liberă: Vreau să vă întreb scurt, nu-mi plac prognozele, dar nu pot să nu vă întreb: vor fi în următorul parlament deputați care vor pleda cauza Unirii? Cum credeți, moderați sau radicali?

Vitalie Călugăreanu: „Probabil că da, indiferent în ce partide se vor regăsi, pentru că, teoretic, noi nici acum nu avem partide unioniste în parlament, dar deputați unioniști în Parlamentul Republicii Moldova sunt, inclusiv în Platforma DA. Eu cunosc foarte mulți unioniști acolo, care, înainte să devină deputați, au pledat cauza Unirii.”

Vlad Țurcanu: „Când vorbim de apropierea Republicii Moldova de România, ar trebui să înțelegem că această optică, această aspirație este împărtășită nu doar de oameni care își asumă un parcurs politic și probabil asta este o greșeală care trebuie încă foarte bine analizată, și anume politizarea acestei aspirații face ca unioniștii să pară puțini. Asta vorbind în acord cu ceea ce ați întrebat Dvs. mai devreme, dacă se vor regăsi acolo deputați cu asemenea vederi. Cu siguranță, și dacă nu se vor regăsi, atunci va fi o greșeală, pentru că un parlament trebuie să fie reprezentativ și orice încercare – s-a văzut asta și în perioada primului mandat al lui Voronin – de a marginaliza România nu ajută niciun partid din Republica Moldova, oricât de sigur ar fi pe sine. Și cred că nici această încercare stânjenitoare, în fond, și perimată de a readuce discuția cu jandarmul român, o prostie, în fond, și un fals ordinar, nu are cum să ajute stângii prorusești să crească în opțiunile electorale. Încă o chestiune care privește România: România este nevoită, datorită poziției sale în Uniunea Europeană, să își concretizeze pornirile sentimentale prin acțiuni de solidaritate. Și România are fonduri, ca și orice țară europeană care se respectă, pentru ajutorarea unor țări din eșalonul trei, să spunem așa. Și România transmite ajutoare nu numai în Republica Moldova, grosul fondurilor destinate pentru asemenea scopuri e adevărat că vine în Republica Moldova, dar sunt și țări din Africa de Nord, care primesc din partea României subvenții, pentru că așa procedează o țară care a intrat pe o linie ascendentă în dezvoltarea ei.”

Vitalie Călugăreanu: „Și Ucraina a primit vaccin românesc...”

Vlad Țurcanu: „Revenind puțin la ce vorbeam mai devreme, bineînțeles că aveți dreptate că e important, mai ales când ajungi la o vârstă filosofică în care îți permiți, mai bine zis, niște raționamente mai profunde, e important ce rămâne în urma noastră din toată activitatea politică pe care am avut-o. Și dacă avem în continuare o graniță fixă pe Prut, și dacă în caz de forță majoră suntem singuri pe lume, atunci înțelegem că n-a avut niciun sens toată zbaterea politică din ultimii 30 de ani, dacă nu am reușit să ne punem la adăpost de pericolele care n-au dispărut, poate ele s-au atenuat o vreme. Și eu nu vreau să-mi imaginez și pe nimeni, e adevărat, pe foarte puțini oameni îi sensibilizezi vorbind despre problemele de securitate care pot veni din Transnistria sau în cazul în care Rusia ar cuteza să-și ducă la îndeplinire planul de creare, de anexare a Malorusiei. Lucrurile astea sunt foarte discutate în Ucraina și pe agenda noastră politică publică ele lipsesc aproape cu desăvârșire, dar sunt experți care avertizează că Rusia ar putea ataca Ucraina în iulie, în septembrie...”

9 mai, Ziua Victoriei în cel de-al doilea război mondial, Igor Dodon la acțiunea „Regimentul Nemuritor”

Europa Liberă: Da, și cei care de 9 mai au ieșit cu Bessmertnîi polk, de fapt, nu consideră pericol asta, poate, dimpotrivă, consideră că, în sfârșit, lucoarea de la Răsărit să se transforme în beneficiu.

Vitalie Călugăreanu: „Exact ei sunt cei pentru care socialiștii și comuniștii acum construiesc aceste sperietori cu NATO, cu jandarmul român, ei sunt cei care se hrănesc din aceste mesaje.”

Vlad Țurcanu: „Dacă vrem să înțelegem care este situația noastră, trebuie să ne aducem aminte ce era Crimeea înainte de anexare, pentru că politicile rusești au fost la ele acasă în peninsulă, au pregătit terenul, iar atunci când a venit momentul, anexarea s-a produs fără probleme. Ar trebui să fim cât se poate de prevăzători din acest punct de vedere, aceia care privesc puțin mai departe decât interesele mici, de moment, din politica moldovenească, pentru că ați văzut și în această campanie deocamdată se agită chestiuni care nu prea au legătură cu interesele publice, sunt tot felul de schimburi de replici, tot felul de jocuri, care nu au foarte mare legătură cu ceea ce ar trebui să facă Republica Moldova ca stat.”

Europa Liberă: Eu mai vreau o chestiune s-o discutăm în legătură cu, aș fi vrut să continui și tema României, care are sau nu partide-interfață, grupuri care să interacționeze mai lesnicios, dar asta o s-o tot discutăm. Ce vreau eu să vă întreb în legătură cu România, parte a Uniunii Europene, e dacă în această campanie deja se profilează, după ce că curentul proeuropean a devenit mai important, deci s-a schimbat totuși balanța, s-a ajuns la 60 la sută, am impresia că iarăși, se vede de la o poștă că unii politicieni au sarcina să bagatelizeze curentul european, să-l reducă la egalitatea genurilor, la discuțiile despre gay, la discuțiile despre căsătoria între persoane de același sex și ideea lui Bolea, pe care a anunțat-o, e grăitoare, da? După ce că în Constituție există norma asta care stăvilește, el răscolește iarăși tema asta și, am eu impresia, poate sunt subiectiv, că tocmai în campanie iarăși europenitatea se va deplasa cât mai mult de la statul legal, de la lupta cu corupția sau libertatea de circulație, sau drepturile omului, în general, inclusiv ale celor care sunt săraci. Deci se duce spre aspectele acestea care scânteiază, care deranjează și pe proeuropenii adevărați sau nu?

Vitalie Călugăreanu: „Care sperie...”

Europa Liberă: Da, care sperie, direct să spunem.

Vitalie Călugăreanu: „Da, sigur că aceste stegulețe vor fi agitate. Dacă ne uităm de-a lungul ultimilor 30 de ani, o să vedem un fenomen tare interesant, această balanță a proeuropenilor și a celor care-și doresc revenirea la Uniunea Sovietică, această balanță a fost înclinată sau a oscilat în funcție de partidele care erau la guvernare. Când la guvernare erau proeuropenii și furau de rupeau, la următoarele alegeri neapărat numărul celor care susțineau partidele proruse creștea. De asta e important ca acum cei care sunt pe val, partidele proeuropene să conștientizeze că cetățenii au niște așteptări, că atunci când ajungi la putere nu trebuie să furi țara, dar s-o dezvolți și să faci din acest steguleț electoral, să-l transformi în progres și perspective palpabile pentru țară, astfel încât numărul proeuropenilor să crească, ca oamenii să înțeleagă că mișcarea asta spre Uniunea Europeană este benefică statului, că această mișcare nu înseamnă în niciun caz corupție, ci bunăstare. Iată lucrurile acestea dacă ar reuși politicienii să le implementeze și să le explice, și să le comunice suficient de reușit publicului, eu cred că noi avem o șansă bună.”

Europa Liberă: Dar, între timp, propaganda socialiștilor funcționează ca ceasul, când dl Furculiță în interviuri spune: „Păi, Maia Sandu nu vrea să vă dăm niște bani pentru factura la curentul electric”.

Vitalie Călugăreanu: „E adevărat. Asta nu o să dispară. Eu am zis și la o altă emisiune tot la Dvs., că această mașinărie propagandistică, pe care Igor Dodon și-a pus-o pe roate după ce Plahotniuc a fugit din Republica Moldova, o să producă efect în rândurile unui anumit segment de electorat. Cât de mare este acest segment de electorat, noi am văzut, parțial, la alegerile prezidențiale și o să vedem mai concret acum la aceste alegeri parlamentare anticipate. Senzația pe care o am, urmărind procesele politice din Republica Moldova, este că înclinația asta a balanței spre partida proeuropeană este acum destul de esențială și Republica Moldova, din punctul meu de vedere, chiar are o șansă.”

Europa Liberă: Vlad…

Vlad Țurcanu: „E important ca în perioadele faste, când sunt proeuropenii la putere, să se facă construcții capitale în Republica Moldova, vorbind aici nu numai despre mass-media, care trebuie organizată de o anumită manieră, ca să nu poată fi folosită de inamicii Republicii Moldova, dar și de Biserică, pentru că toate aceste mesaje sunt transmise pe anumite căi, care au rămas aproape neschimbate din perioada sovietică. Și ne putem pomeni, și ne pomenim, de regulă, în asemenea situații în care nu ne controlăm spațiul informațional, nu putem să apelăm la instituții de specialitate, cum ar fi SIS, cum ar fi procuratura, cum ar fi instanțele atunci când se pune problema reinstaurării normalității, pentru că dacă există acum cazuri de mituire a electoratului, asta au spus-o cu text deschis anumiți politicieni, atunci înțelegem că nu funcționează instituțiile care ar trebui să curme asemenea practici. Deci, urmează ca atunci când vor veni la putere oameni normali să se facă asemenea construcții capitale, să nu se meargă în presă, de exemplu, pe ideea care este una absolut falsă, că trebuie să lăsăm ca sursă alternativă pentru cetățenii Republicii Moldova propaganda. Propaganda nu este o a doua sursă, ea este pur și simplu propagandă, ea niciodată nu va permite, și ați văzut că reflexele unor politicieni ca Dodon și alții care se consideră democrați, sunt extrem de periculoase, ați văzut ce au încercat să facă în decembrie, când au sfidat toate regulile de adoptare a legilor în parlament și după aceea cu Curtea Constituțională, doar că Republica Moldova nu este Belarus, dar ați văzut că era cât pe-aci ca Curtea Constituțională să fie făcută praf, atunci când nu a mai convenit unui singur actor politic sau unei părți din politica moldovenească. Deci, ar trebui să fim suficient de prevăzători, încât să ne gândim ce s-ar putea întâmpla într-un anumit moment, peste câțiva ani, dacă nu ne punem ordine în structurile și instituțiile pe care le avem la dispoziție ca stat.”

Europa Liberă: Un fan al Europei s-ar putea întreba și de ce, totuși, proeuropenii sunt neputincioși în fața hoților? Totuși, proeuropenii sunt nevoiți să umble cu mănuși albe. Și iată, Usatîi, care promite să facă ordine într-o săptămână, nu este lăsat de europeni?

Vlad Țurcanu: „Proeuropenii încă nu sunt atât de proeuropeni cum se declară, va trece o vreme până când politicienii din Republica Moldova vor fi proeuropeni în accepțiunea recunoscută a cuvântului. Deocamdată, ei vin dintr-o vreme, dintr-o perioadă foarte tulbure și parcursul lor individual, profesional, politic nu poate fi desprins din această perioadă. Deci, ei sunt de o anumită factură, reflexele lor democratice sunt doar verbale, deseori esența proeuropenilor nu este foarte diferită de a celora care vorbesc despre Uniunea Euroasiatică ș.a.m.d. Aș fi destul de cumpătat când i-aș încadra pe aceștia într-un grup progresist. Să nu uităm că în mai multe state care au aderat la Uniunea Europeană, politicienii care au produs accederea la Uniunea Europeană au intrat la pușcărie după aceea, și în Slovacia, și în România...”

Vitalie Călugăreanu: „Lucrurile astea s-au întâmplat peste mulți ani, după ce politicul a reușit să se schimbe. La noi, din păcate, dacă...”

Vlad Țurcanu: „Nu, uitați-vă, în România, Adrian Năstase a intrat la scurtă vreme după ce România a aderat la Uniunea Europeană, în Croația, Ivo Sanader, de asemenea, a intrat pentru zece ani la pușcărie la scurt timp după ce...”

Europa Liberă: Sau cazul Dragnea, da...

Vitalie Călugăreanu: „Altceva voiam să zic, adică chestia asta cu penalii și corupții, da, ea sună frumos, dar de treaba asta în mod normal într-un stat ar trebui să se ocupe procuratura, în cazul Republicii Moldova. Da, politicul are anumite pârghii de a influența, de a pune oameni cinstiți, onești la procuratură, dar șansa asta de a schimba oamenii din procuratură vine cumva o dată la șapte ani.”

Europa Liberă: Vitalie, dar întrebarea era simplă, din partea unui, repet, proeuropean supărat, voi, ca și în problemele valorilor europene, de fapt, sunteți neputincioși, nu puteți să trimiteți la închisoare. Vlad spune că sunt cu jumătăți de măsură, dumneata spui că, în general, ei nu prea guvernează, adică nu au pârghii, nu au nici...

Vitalie Călugăreanu: „Dar nu proeuropenii, nu politicienii bagă penalii la pușcărie, asta trebuie să înțelegem.”

Vlad Țurcanu: „Da, dar ei configurează...”

Europa Liberă: Dar ei trimit procurorii.

Vitalie Călugăreanu: „Dar ei trimit oameni la procuratură, or ceea ce s-a întâmplat...”

Vlad Țurcanu: „Voința politică este decisivă în structurarea procuraturii.”

Vitalie Călugăreanu: „...în Republica Moldova după fuga lui Plahotniuc din țară și plecarea lui Harunjen de la procuratură, și venirea lui Stoianoglo, aceea nu a fost o schimbare pe bune, palpabilă, astfel încât astăzi noi să-l vedem pe Șor, pe alți indivizi cu pete penale la pușcărie. De asta nu s-a întâmplat, pentru că noi de când s-a început schimbarea, ca să zic așa, în 2019, noi vedem că pușcăriașii ies din pușcărie în loc să intre acolo. Și asta e o problemă, pentru că acum, din ce vedem, mutările pe care le face Platon, eu sunt convins că foarte curând o să ne pomenim cu un alt individ care trage sforile din umbră. De asta e important, evident, politicul să se miște rapid, ce ziceați Dvs., și pe mass-media, dar și pe justiție, pentru că acolo dacă nu faci treabă rapid, oamenii aceștia sunt ca o caracatiță, care pătrund inclusiv în mediul politic, își găsesc diferite sfori.”

Europa Liberă: Deci, răspunsul invitaților mei este, așa înțeleg eu, dacă nu se întâmplă ceea ce vrea un alegător proeuropean, asta înseamnă că cei care diriguiesc nu sunt suficient de europeni sau, cum spune Vitalie, ei nu sunt suficient de dotați, nu au voință politică, sau acolo încrengăturile care există la procuratură, în judecătorii sunt atât de mari, încât pretinșii sau adevărații proeuropeni încă n-au ajuns acolo, ca în grajdurile lui Augias.

Aici facem o pauză, pentru că o să revenim neapărat la discuțiile astea despre laitmotivele proeuropene și antieuropene în această campanie, volens-nolens, linia de demarcație merge pe acolo, chiar dacă este ambalată în îngrijorări pentru suplimentul la factura pentru curent electric sau este ambalată în pretinse griji față de oameni, cum spune un partid, că nu este nici de dreapta, nici de stânga, este partidul asfaltului și al iluminatului stradal, oricum, linia de demarcație este pe acest mijloc. Și cât de sinceri sunt acei care discută în subiectul acesta o să tot vedem, că mai avem timp la dispoziție până la 11 iulie, când alegerea o veți face dvs. Pe curând!