Your browser doesn’t support HTML5
Cu Ana Popa despre ABC-ul mersului pe bicicletă prin Chișinău sau de ce transformarea capitalei este treaba tuturor
Ana Popa s-a născut la Chișinău, dar toți cei 12 ani de școală i-a făcut la Iași, unde familia ei se mutase când ea avea șapte ani. Au urmat trei ani de studii culturale la facultate în Polonia, iar apoi masteratul. Dacă până atunci revenea doar periodic sau își petrecea vacanțele în Chișinău, apoi când a început o cercetare de masterat despre mișcări cetățenești în capitala moldoveană, s-a mutat aici cu totul.
Practica bate gramatica și Ana nu s-a putut limita la a observa și a cerceta, ci s-a implicat direct. Să militeze pentru ceva sau să protesteze împotriva nedreptăților face parte din felul ei de a fi. I se pare firesc să-i pese de comunitatea în care trăiește și să se implice activ. A făcut la fel în toate orașele în care a locuit până acum, fie că era în România, în Polonia, în Italia sau în Republica Moldova.
În Polonia, a descoperit Ritmurile Rezistenței, o modalitate creativă de a protesta cu ajutorul tobelor. Când a venit la Chișinău în 2018, a creat o formație de percuție care, până în prezent se adună săptămânal pentru repetiții la Casa Zemstvei și participă la diverse marșuri și acțiuni de protest.
Autoarea podcastului „Laboratorul social” Victoria Coroban, în dialog cu activista Ana Popa
Între timp, a simțit tot mai acut nevoia de a contribui la dezvoltarea unei culturi a mersului pe bicicletă în Chișinău ceea ce implică și cereri în adresa autorităților să creeze infrastructură pentru transportul alternativ, dar și educarea șoferilor, de regulă, ostili cu bicicliștii.
Ana a pornit de la nevoia ei personală de a circula în siguranță, dar crede că adoptarea bicicletelor și adaptarea infrastructurii ar aduce îmbunătățiri pentru toți cei care vor un oraș cu mai puține ambuteiaje și accidente, cu mai puțin zgomot și aer mai curat. Ar fi și un oraș mai accesibil și mai inclusiv, unde s-ar putea mișca mai ușor și persoanelor în scaune cu rotile, și cei care folosesc alte mijloace alternative de deplasare.
La revenirea sa în Chișinău, Ana a resuscitat și Masa Critică, o inițiativă mai veche, la care participase prin 2012, constând într-o plimbare lunară, pe un traseu prestabilit, la care participă zeci de persoane pe biciclete și trotinete, pentru a promova transportul alternativ prin oraș.
În ultimii trei ani, de când împreună cu alți activiști a fondat Alianța pentru Biciclete Chișinău (ABC), Ana discută constant cu autoritățile locale despre piste și parcări pentru biciclete, bugete și acțiuni concrete.
Ana Popa pe străzile Chișinăului
Spune că este un dialog care implică mult efort, multe frustrări și rezultate mult mai puține decât și-ar dori. Dar faptul că, pe str. 31 august 1989 din centrul Chișinăului, există azi o pistă de biciclete cu dublu sens este unul din rezultatele acestui efort. În plus, membrii ABC au reușit să obțină stabilirea unei linii de buget permanente în bugetul municipal dedicate dezvoltării pistelor de biciclete, dar și să creeze locuri de parcare pentru biciclete la instituțiile publice. Activiștii stau mereu cu ochii pe funcționari pentru a se asigura că banii publici nu sunt irosiți pe proiecte prost făcute.
Deși anevoios, Ana crede că acest dialog este un exercițiu prin care și autoritățile locale, și cetățenii învață să coopereze și să aplice principiile democratice. Ea are convingerea că îmbunătățirea condițiilor din oraș nu este doar treaba autorităților și că trebuie să se implice fiecare, în diferite domenii. Astfel, activista organizează și ateliere de reparat biciclete pentru fete sau lecții pentru șoferii de autobuse și troleibuze din Chișinău pentru a le explica ce nevoi și constrângeri au bicicliștii care circulă pe aceeași bandă cu transportul public și ce pot face și unii, și ceilalți pentru a nu se pune în pericol.
***
În acest sezon din podcastul „Laboratorul social”, am cercetat scena underground din Republica Moldova. Fiecare generație își are rebelii și răzvrătiții săi, deschizătorii de drumuri pentru noi tendințe și noi curente. Prin urmare, ne-am propus să aflăm ce idei și probleme îi preocupă pe non-conformiștii zilelor noastre, ca să știm care vor fi trendurile de mâine ale întregii societăți.
În fiecare din cele 10 episoade din acest sezon, faci cunoștință cu unul sau două personaje, reprezentând un domeniu din arte sau din activism, acolo unde sunt cele mai multe și cei mai mulți alternativi: muzică, teatru, film, poezie, design vestimentar, ecologie, sculptură, arte vizuale, activism cultural și civic. Fiecare episod audio de podcast este însoțit de un video scurt despre același personaj.
„Laboratorul social” poate fi găsit și pe Apple Podcasts și YouTube. Peste hotare, podcastul este accesibil și pe Spotify.