Proiectul de lege definește oligarhii ca fiind persoane care au o influență economică și politică excesivă în viața publică, care au fost implicați în politică în ultimii 5 ani, care au o influență semnificativă asupra mass-media, au fost condamnate anterior pentru comiterea infracțiunilor de corupție și sunt subiectul unor sancțiuni internaționale.
Comitet național de deoligarhizare
Viitoarea lege presupune înființarea Comitetului național de deoligarhizare, care va fi creat pe lângă Guvern și va examina sesizările privind recunoașterea unei persoane „ca având o influență economică și politică excesivă în viața publică”.
Această entitate se va întruni ori de câte ori va fi nevoie, va fi condusă de un membru ales cu votul majorității la prima ședință și va funcționa în baza unui regulament propriu, aprobat de comitet.
Nu toată lumea va putea, însă, sesiza comitetul. De acest drept vor beneficia membrii comitetului, deputați, guvernatorul Băncii Naționale, președintele Consiliului de administrație al Comisie Naționale a Pieței Financiare, directorul Serviciului de prevenire și combatere a spălării banilor, directorul Serviciului Fiscal de Stat.
Comitetul va pregăti și va prezenta parlamentului raportul cu propunerea de a declara o persoana ca având o pondere economică și politică excesivă în viața publică.
Raportul comitetului se adoptă cu votul a două treimi din membri. Aceștia nu au dreptul să se abțină de la vot.
Raportul comisiei nu va putea fi făcut public decât cu acordul persoanei vizate.
### Vezi și... ### Ministerul Justiției a început să lucreze la o lege pentru deoligarhizarea statuluiRecunoașterea unei persoane drept oligarh
Parlamentul R. Moldova va fi instituția care va recunoaște, prin vot, că o persoană are o influență excesivă economică și politică în viața publică, adică este oligarh. Decizia va fi valabilă doar dacă va fi susținută de trei cincimi din deputații aleși, la propunerea Comitetului național de deoligarhizare.
Deputații vor examina raportul Comitetului național de deoligarhizare în ședință deschisă și vor avea posibilitatea să audieze în plenul legislativului persoana vizată în raport.
Dreptul la contestare
Hotărârea Parlamentului nu va fi definitivă. Persoana vizată va putea contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție în termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
O altă condiție inclusă în proiectul de lege presupune că doar judecătorii care au trecut de pre-vetting vor putea examina contestațiile persoanelor recunoscute drept oligarhi de Parlament.
### Vezi și... ### Ce s-ar întâmpla cu oligarhii moldoveni dacă R. Moldova ar urma calea ucraineană a „deoligarhizării”?Consecințele juridice pentru oligarhi
Potrivit proiectului, persoana recunoscută drept oligarh nu va mai avea dreptul să finanțeze partide politice, direct sau prin interpuși, nu va putea să participe la privatizarea bunurilor publice, să primească în concesiune bunuri publice sau să încheie parteneriate publice-private.
Oligarhii vor fi lipsiți și de dreptul de a finanța sau organiza întruniri sau demonstrații cu revendicări politice. Ei vor trebui să renunțe la controlul asupra instituțiilor mass-media.
Orice asociere a partidelor politice cu oligarhii va duce la excluderea acestora din cursa electorală.
Autorii propun ca legea să fie aplicată pe un termen de 10 ani de la data publicării.
### Vezi și... ### Dincolo de știri | Proiectul legii „Magnitsky-Moldova” ca scut și spadă împotriva oligarhilor autohtoni?De ce are nevoie R. Moldova de deoligarhizare?
La 23 iunie 2023, R. Moldova și Ucraina au primit statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Georgiei i s-a promis statutul, dacă îndeplinește mai întâi o serie de condiții.
Toate cele trei țări trebuie să-și realizeze „angajamentele pe calea deoligarhizării”, dacă vor să înceapă negocierile de aderare. Acest lucru implică eliminarea influenței oligarhilor asupra vieții economice, politice și sociale.
Ucraina a adoptat o lege împotriva oligarhilor în noiembrie 2021, iar Parlamentul Georgiei - în noiembrie 2022. Republica Moldova abia urmează.
### Vezi și... ### Pe calea europeană, guvernarea a făcut doar jumătate din ce și-a propus pentru 2022 | „Nu contează viteza, ci calitatea reformelor”