Șeful Delegației UE a vorbit în timp ce este așteptat un raport al Comisiei Europene despre cât de pregătită este R. Moldova de aderare. Proiectul raportului văzut de Europa Liberă sugerează că, la momentul obținerii statutului de țară candidată la aderare, R. Moldova se afla în urma Georgiei și Ucrainei după gradul de adoptare a legislației europene, din cauza trenării reformelor sub guvernările precedente, și că avea o capacitate redusă de a accelera procesul.
În interviul în studioul Europe Libere la Chișinău, Jānis Mažeiks a spus că, între timp, autoritățile de la Chișinău au făcut „cu adevărat eforturi” pentru a pune în practică recomandările de reformă înaintate de Comisia Europeană.
„Evident, poți face lucrurile mai repede, dacă nu vei avea consultări extinse, dar așa calitatea procesului ar putea avea de suferit. Ne-am dori să evităm acest lucru”, a spus diplomatul european, adăugând că „este important să găsești acel echilibru delicat, să nu pierzi nici momentul potrivit, dar în același timp să nu pierzi din calitatea procesului”.
Când liderii europeni au acordat Republicii Moldova statut de țară candidată la aderare, pe 23 iulie 2022, guvernul de la Chișinău și-a făcut un plan de acțiuni pentru a pune în practică nouă recomandări de reformă înaintate de Comisia Europeană.
Într-o analiză bazată pe date ale Ministerului Afacerilor Externe și Integrări Europene, Europa Liberă a arătat că autoritățile de la Chișinău au realizat doar jumătate din acțiunile pe care și le-au propus până la sfârșitul anului 2022.
Ambasadorul Mažeiks a spus că UE nu a impus vreun termen limită pentru realizarea acțiunilor din acest plan. „Noi nu am spus niciodată că trebuie să faceți această acțiune până atunci, iar cealaltă până la o anumită dată”, a spus diplomatul.
Din cele 35 de acțiuni prevăzute de planul autorităților moldovene cu termenul-limită decembrie 2022, au fost realizate 16, altele nouă se află la o „etapă finală” a realizării, iar celelalte zece încă nu au fost îndeplinite, potrivit analizei Europei Libere.
Cele mai multe reforme se refereau la justiție, combaterea corupției și alinierea legislației naționale la cea europeană.
