Your browser doesn’t support HTML5
Liderii partidului de guvernământ întorc spatele Occidentului?
Pentru prima dată, Liviu Dragnea, președintele principalului partid de guvernământ din România, are reacții dure față de reprezentanții marilor puteri occidentale. Până acum liderul PSD a încercat să demonstreze că el nu are niciun amestec în modificările legislative care vizează amputarea puterii Justiției. Tonul său artificial conciliant și proeuropenist s-a transformat, însă, brusc în aceste zile în care proiectul ministrului Tudorel Toader de schimbare a legilor Justiției a fost criticat de ambasadorul Statelor Unite la București, de Ambasada Germaniei și chiar de președintele francez, Emmanuel Macron, care a vizitat România, săptămâna trecută.
„Instaurarea fermă a statului de drept are nevoie de un sistem judiciar puternic şi independent, precum şi de procurori independenţi care pot urmări activităţile infracţionale fără imixtiuni politice sau limitări ale actului legal de justiţie”, se arată în depeșa Ambasadei Statelor Unite, care mai precizează că Washingtonul a luat cunoştinţă „cu îngrijorare” de propunerile ministrului Justiției. Ambasada Germaniei preciezează pe aceeași linie că „împărtășește îngrijorarea Statelor Unite în privința modificărilor legilor justiției.
Liviu Dragnea
Șeful PSD, Liviu Dragnea a reacționat imediat spunând că el „este îngrijorat de nişte ambasadori în România care îşi permit să ne interzică şi dreptul de a începe dezbaterea. Urmează să ni se interzică dreptul de a gândi”.
Liderul principalului partid de guvernământ a mai insistat că din nou „este îngrijorat când ambasadorii merg la miniştri în fiecare zi să promoveze interesele unor companii străine.”
El a mai spus că aceste vizite ar putea fi considerate „acte de corupţie”, sugerând că dacă ar merge un cetățean obișnuit la un ministru să sprijine o companie „ar avea o problemă”.
Resentimentele fruntașilor PSD față de occidentali au fost date pe față, în paralel cu o campanie virulentă împotriva băncilor străine făcută direct de primul-ministru al României.
Pentru a argumenta în favoarea necesității schimbării legilor juridice, șeful senatului Călin Popescu Tăricean a vorbit vinerii la începerea sesiunii parlamentare de toamnă despre un „moment al adevărului”, pornind de la ipoteza că România nu este un stat de drept, ci „un stat în care relaţiile oculte de putere au functionat şi au pus între paranteze puterea legitimă, puterea democratică şi votul cetăţenilor”.
Ministrul justiției s-a apărat și el de criticile ambasadorilor străini, ironizându-i condescendent.
Pe agenda Parlamentului României, printre priorități se află modificarea acestor legi care definesc puterea magistraților, care statuează independența justiției si care au fost făcute în 2005 sub directa supraveghere a Comisiei Europene.
Poate pentru a preîntâmpina aceste schimbări, care ar întoarce România în timp, o misiune de experți de la Bruxelles va veni la București peste două săptămâni pentru o nouă evaluare în cadrul Mecansimului de Cooperare și Verificare (MCV) cu ajutorul căruia Comisia Europeană monitorizează justiția autohtonă.
În 23 august, ministrul Tudorel Toader a anunțat schimbări substanțiale ale legislației care reglementează bunul mers al justiției, astfel procurorul general, adjunctul acestuia şi şefii DNA şi DIICOT vor fi numiţi de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a șefului statului cum se întâmplă în prezent.
O altă modificare vizează înfiinţarea unei a treia direcţii în cadrul Parchetului General, pe lângă DNA şi DIICOT, care va face urmărirea penală în cazul magistraţilor suspectaţi de comiterea unor infracţiuni. Această idee deschide însă cutia pandorei, fiindcă va duce la modificarea Legii DNA și odată impusă o modificare, întreaga lege va fi pusă sub semnul întrebării. Există o majoritate puternică în Parlament care susține astfel de schimbări, prin care anticorupția din România să fie pusă pe butuci.