Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a respins, printr-o declarație moderată și argumentată, propunerile ministrului Tudorel Toader de modificare a legilor juridice.
Nu e sigur că punctul de vedere al reprezentanților procurorilor din toată țara va fi luat în considerare, mai cu seamă că în România, legiuitorul se sfătuiește foarte rar cu cei care vor devenii subiecții viitoarelor legi.
Funcționează chiar ideea preconcepută că magistrații n-ar trebui să fie implicați în niciun fel în procesul de modificare sau inițiere legislativă, nici măcar când e vorba despre legile juridice.
Ministrul Justiției Tudorel Toader a vorbit săptămâna trecută într-un lung discurs despre felul în care vor fi modificate legile justiției, fără să trimită, însă, după acest eveniment vreun draft cu proiectele de lege așa cum le-a expus.
Această amânare a publicării unui document scris face parte pesemne din tactica ministrului de resort.
Fără să existe o modificare propriu-zisă a legilor pe baza cărora funcționează justiția autohtonă, ministrul poate totuși să culeagă reacțiile opiniei publice, dar și pozițiile Bruxelles-ului, negative deocamdată, față de ideile pe care vrea să le pună în practică.
VIDEO: În 27 august 2017 câteva sute de oameni au protestat la Bucureşti împotriva modificărilor aduse legilor justiției
Procurorul general al României a trecut în revistă principalele puncte ale schimbărilor gândite de ministrul Toader, după discuția pe care a avut-o cu procurorii-șefi din țară.
Este vorba despre cele care afectează independența Justiției sau bunul mers al acesteia:
1) Trecerea Inspecției Judiciare din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii sub ministrul Justiției. În acest fel magistrații care verifică neregulile din branșă riscă să ajungă sub control politic și să răspundă unor comenzi prin care, spre exemplu, să-i ancheteze pe judecătorii care urmează să dea sau au dat deja un verdict nemilos unui politician important din arcul de guvernământ;
2) Scoaterea numirii procurorilor-șefi din prerogativele prezidențiale este un alt punct criticat de procurorul-șef, care atrage atenția că în rapoartele Comisiei Europene lucrurile au fost deja bătute în cuie. În plus, actuala formă de numire a procurorilor-șefi a fost negociată cu Comisia Europeană înainte de aderarea României la Uniunea Europeană;
3) Înființarea unei direcții speciale în cadrul ministerului public care să ancheteze magistrați, este o întoarcere în timp, potrivit procurorului general, Augustin Lazăr, care amintește că așa se făcea înainte de căderea comunismului: „Nu ne putem imagina că sutele de mii de reclamaţii împotriva magistraţilor procesate acum la parchetele curţilor de apel (...) ar trebui să ajungă la Parchetul General, aşa cum era acum 40 de ani”, a declarat procurorul general, explicând mai departe că este vorba despre un experiment.
Direcția Naționale Anticorupție a trimis încă de săptămâna trecută o scrisoare către instituțiile care au legătură cu justiția, prin care procurorii DNA resping aceleaști modificări sensibile pe care vrea să le pună în operă actuala guvernare.
Liderul principalului Partidului Social Democrat aflat la putere la București Liviu Dragnea a ironizat marții criticile procurorilor, spunând că dacă nu-i arestează „pe toți” vor mai rămâne „unii” în Parlament care „să încerce să dezbată” aceste legi, fiindcă, a subliniat președintele PSD, în România legile se dezbat și se aprobă încă în Parlament”.
Astfel, liderul social-democraților le-a transmis procurorilor printre rânduri că indiferent de ceea ce cred ei despre modificările care urmează, decizia va fi luată de Legislativ, ținând cont de ceea ce vor politicienii, nu de respectarea independenței Justiției.
