În România puternica DNA, devenită un simbol al luptei anticorupție chiar și peste hotare, trece prin momente dificile, de tensiuni interne în care observatorii întrevăd un nou atac politici din partea guvernării dominate de social-democrați.
Președintele Klaus Iohannis nu vede “niciun motiv de suspendare” a șefei Direcției Naționale Anticorupție, Codruța Kovesi și spune că este “mulțumit” de activitatea DNA și a Parchetului General. În schimb, ministrul Justiției, Tudorel Toader a cerut Inspecției Judiciare un raport de evaluare a celor două instituții, cu scopul nedeclarat, dar bănuit, de a-i schimba pe șefii acestora. Cu câteva luni în urmă același ministru a întocmit două rapoarte unul pentru activitatea Codruței Kovesi, celălalt pentru ceea ce a făcut Augustin Lazăr, procurorul general. Ambele documente au fost extrem de negative, dar ministrul nu a cerut atunci revocarea celor doi, enervându-i în acest fel pe liderii coaliției de guvernământ: Liviu Dragnea, președintele PSD și Călin Popescu Tăriceanu, șeful ALDE.
Acum, pe fondul unei situații încordate în interiorul DNA, ministrul Toader se așteaptă ca Inspecția Judiciară, organism al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să aibă suficiente elemente pentru o nouă evaluare negativă. Altfel nu se explică de ce ministrul Justiției a vorbit de la început despre “condamnările pe nedrept” și a precizat apăsat că “lupta împotriva corupției nu înseamnă numai DNA, numai aplicarea de pedepse și de condamnări”, ci însemană “în primul rând” prevenirea acestor fapte, “urmând ca norma penală să fie ultima soluție”. Altfel spus, graba procurorilor anticorupție de a-i pedepsi pe demnitarii de diferite categorii care greșeau nu a fost o tactică bună, iar ministrul Tudorel Toader sugerează că e nevoie de o relaxare a luptei anticorupție.
Această sugestie a ministrului Justiției este ecoul presiunilor venite din mediul politic, spre exemplu ambii lideri ai partidelor din coaliția de guvernare au dosare penale. De asemenea, presiuni au venit dinspre televiziunile care au investit mult în această propagandă, dar și din pricina greșelilor pe care procurorii anticorupție le-au făcut de-a lungul vremii: de pildă, anchetarea în plină campanie electorală a lui Ludovic Orban, devenit președinte PNL între timp, astă vară când candida pentru primăria capitalei. Orban a fost nevoit să se retragă din cursă, dar judecătorii au decis în următoarele luni că este nevinovat. Arestarea sau anchetarea unor actori politici în perioade sensibile au ridicat mereu semne de întrebare.
O greșeală de imagine a făcut, pare-se, recent Laura Codruța Kovesi, atunci când a ordonat o anchetă internă în DNA și a căutat să-i pedepsească pe cei care au lăsat să se scurgă în presă o înregistrare de la ședință a procurorilor anticorupție de acum trei săptămâni. Acolo, Kovesi i-ar fi admonestat pe subalternii ei pentru ineficiență, pentru că n-ar fi terminat un dosar împotriva fostului premier care era atunci în funcție Sorin Grindeanu și mai ales fiindcă șefa DNA s-ar fi așteptat ca ei să finalizeze măcar un dosar împotriva unui ministru.
DNA a declarat într-un comunicat că înregistrarea ar fi un montaj. O consecință a anchetei interne ar fi revocarea procurorilor anticorupție Doru Ţuluş şi Mihaela Moraru Iorga pentru incompatibilități în dosare pe care le-au instrumentat în urmă cu cinci ani. Această revocare care s-a discutat astăzi la Consiliul Superior al Magistraturii, a fost propusă de Kovesi după ce procurorii incriminați au făcut împotriva ei o sesizare la CSM reclamând-o că le cere procurorilor să fie supuși detectorului de minciuni în cadrul anchetei interne în care sunt căutați cei care au scurs către presă discuțiile de la ședința DNA.
În urma acestei anchete mai mulți procurori anticorupție și-au cerut transferul, iar Țuluș unul dintre cei revocați a declarat după audierea sa la CSM, că Direcția Națională Anticorupție ar fi ajuns “o caricatură”.
Acest scandal, în care procurorii încep să se revolte împotriva Codruței Kovesi, s-ar putea adăuga celorlalte pârghii pe care au apăsat deja liderii coaliției de guvernământ pentru a scăpa de intransigența șefei DNA, care are, cel puțin deocamdată, susținerea președintelui Klaus Iohannis și a Comisiei Europene.
