Linkuri accesibilitate

România. Un audit pentru DNA: precedente și efecte


Un audit pentru liniștea lor?

Atunci când ia în calcul posibilitatea unui audit la Direcția Națională Anticorupție (DNA) și la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), ministrul român al Justiției Tudorel Toader, se bazează pe un precedent.

Toader a început deja analiza asupra DNA și asupra Parchetului General, iar raportul, altminteri total negativ, a fost prezentat pe larg și la o oră de vârf, săptămâna trecută.

Ministrul Justiției a fost anterior judecător la Curtea Constituțională, unde părerile lui privind politicile anticorupție au fost de asemenea negative.

Tudorel Toader nu este înregimentat politic, dar liderii coaliției de guvernământ fac presiuni asupra lui să schimbe lucrurile în domeniul care i s-a dat spre administrare.

Le stau în gât șeful Parchetului General,Augustin Lazăr și procuroarea șefă anticorupție Codruța Kovesi, în subordinea cărora se lucrează la marile dosare ale demnitarilor.

După raportul ministrului Justiției în care cei doi procurori șefi au fost dur criticați, totuși Toader a anunțat că nu cere schimbarea lor. Această concluzie a creat nemulțumiri extreme în ambele partide care susțin guvernul și ministrul urmează să-și explice decizia în fața fruntașilor politici din PSD și ALDE.

Această nemulțumire generală a celor care l-au numit ministru al Justiției l-a determinat probabil pe Tudorel Toader să se gândească la un audit profesional al parchetelor centrale, având ca principală miză înlăturarea Codruței Kovesi, care conduce DNA.

Ideea auditului a fost aplicată prima dată în 2005 de Monica Macovei, pe-atunci ministra Justiției. A fost singura soluție pentru a transforma un parchet anticorupție neperformant, care se ocupa de controlorii de tren și de autobuze, fără să fi făcut vreodată un dosar penal unui politician de top.

Auditul a fost realizat de Freedom House Washington, cu sprijinul experților locali și în urma acestei analize, Monica Macovei a cerut suspendarea conducerii Parchetului Național Anticorupție.

Cei opt procurori cu funcții de conducere și-au dat demisia, iar ministra Justiției a schimbat legea de funcționare a acestui parchet și a organizat un concurs pentru ocuparea funcției de procuror șef anticorupție.

Auditul a fost atunci încurajat și de Uniunea Europeană, în contextul în care România abia încheia negocierile de aderare cu mai multe semne de întrebare în dreptul Justiției, care nu era considerată încă independentă și solidă.

Auditul făcut de Freedom House a costat 40.000 de dolari, iar contractul cu ministerul Justiției s-a făcut prin încredințare directă, fiindcă suma nu depășea 100.000.

Adversarii anticorupției și ai Monicăi Macovei au dat-o în judecată pentru acest audit, dar procesul s-a încheiat cu neînceperea urmăririi penale.

Așadar, Tudorel Toader ar vrea să copieze modelul predecesoarei sale, numai că acum lucrurile stau exact invers decât în 2005.

Acum procurorii anticorupție sunt eficienți și lucrează cu toate motoarele din plin, cercetează inclusiv foști miniștri și un fost premier, iar pe baza dosarelor făcute de ei mulți politicieni influenți se află încă la închisoare; rapoartele Comisiei Europene care monitorizează an de an Justiția României (prin Mecanismul de Cooperare și Verificare) au lăudat permanent evoluția DNA și ca atare Bruxelles-ul ar prefera menținerea actualei conduceri până la finele mandatului său; în plus în marile orașe există o masă critică de oameni gata să iasă în stradă pentru a apăra redutele cucerite deja de procurorii anticorupție.

Ministrul Toader a vorbit despre posibilitatea unui audit extern, exact așa cum a fost și cel comandat de Monica Macovei, tocmai pentru a face lucrurile în oglindă, pentru a avea justificări și pentru a nu primi reproșuri.

Doar că e posibil ca el să nu vrea să facă lucrurile să meargă mai departe, ci vrea să le întoarcă înapoi.

XS
SM
MD
LG