În Belarus, în septembrie, vor avea loc ample aplicații militare în comun cu Rusia numite „Zapad-2017”. Ministrul belarus al apărării, Andrei Ravkov, și reprezentanți ai ministerului apărării din Federația Rusă au declarat că manevrele „nu sunt un răspuns la întărirea prezenței militare NATO” la graniţele celor două țări. Cu toate acestea, țările baltice s-au arătat îngrijorate. De ce? Au căutat să afle colegii noştri de la CurrentTime, postul TV al Europei Libere, într-un interviu cu secretarul de stat de la ministerul apărării din Letonia, Jānis Garisons.
Europa Liberă: În luna septembrie, Rusia și Belarus vor începe exercițiile militare comune „Zapad-2017” care îngrijorează mult țările baltice. De ce?
Jānis Garisons: „Îngrijorarea noastră privind exercițiile militare este legată de experiența din anii 2009 și 2013. Bineînțeles, noi nu negăm faptul că exerciții militare trebuie să aibă loc. Ele se derulează în fiecare țară, inclusiv la noi. Ceea ce îngrijorează este, în primul rând, scenariile care sunt simulate în cadrul acestor exerciții, iar în al doilea rând, lipsa de transparență în organizarea acestor exerciții militare.
Your browser doesn’t support HTML5
Jānis Garisons - De ce Țările Baltice sunt îngrijorate de exercițiile comune ale Federației Ruse și a Belarusului?
Anterior, deja am văzut, de exemplu, că numărul anunțat al participanților nu corespundea numărului real al militarilor. Au existat și alte incongruențe.
Exercițiile anterioare „Zapad” au avut loc în anul 2013, cu câteva luni înainte de evenimentele din Crimeea. Deja atunci noi de mai multe ori ne-am exprimam îngrijorarea. Aceste exerciții militare erau examinate în cadrul Consiliului NATO-Rusia și deja atunci ele nu erau suficient de transparente.
Timp de mai mult de zece ani, noi propunem părții ruse să încheiem un acord bilateral privind controlul suplimentar în timpul exercițiilor militare. În viziunea noastră, aceasta ar spori gradul de încredere. Dacă noi am avea posibilitatea să efectuăm, la necesitate, verificări și controale, ei ar fi putut face același lucru și la noi. Din păcate, Rusia respinge propunerea noastră.”
Europa Liberă: În Rusia și în Belarus permanent au loc diferite exerciții militare. De ce anume „Zapad-2017” stârnește această îngrijorare? Prin ce ele se deosebesc?
Jānis Garisons: „Noi urmărim tot se întâmplă în jurul granițelor noastre, felul în care sunt organizate aceste exerciții militare. Este clar că etapa oficială a exercițiilor durează puțin. Mult mai mult timp ia pregătirea forțelor armate. Noi știm că în timpul apropiat va începe deplasarea acestor forțe.
Militar rus în timpul manevrelor din regiunea Kaliningrad, august 2017
Nu pot afirma ce anume poate să se întâmple, însă noi nu am vrea ca organizatorii acestor exerciții militare să aplice „scenariile de atac”, așa cum a fost în anii 2009 și 2013. Această informație este publică și, deocamdată, nimeni nu a negat aceste date: în anul 2009 în timpul exercițiilor „Zapad” a fost simulat scenariul unui atac nuclear asupra Varșoviei, iar în anul 2013 amplasarea ca atare a forțelor armate demonstra că era un scenariu de atac.
Noi înțelegem că tehnica grea și rachetele pot fi utilizate pentru nimicirea grupărilor teroriste, însă practica demonstrează că tancurile, până la urmă, se folosesc în alte scopuri. Aceasta și ne îngrijorează.
Faptul că Rusia a refuzat să încheie acordul bilateral privind controlul, la fel, trezește anumite suspiciuni. În ce constă problema? Scenariile exercițiilor militare pot fi diferite. Care vor fi simulate anul acesta, noi nu știm. Posibil, va fi vorba despre Kaliningrad sau coridorul Suwałki.”
Europa Liberă: Lituania și Letonia au primit invitația de a fi observatori în cadrul acestor exerciții militare. Ce înseamnă aceasta în practică?
Jānis Garisons: „Există câteva nivele de observare. Belarus, iar acum și Rusia, au invitat observatorii să participe la așa-numitele „zile deschise”. De fapt, este un fel de ziua ușilor deschise, când, formal, militarii fac prezentările demonstrative. Însă aceasta nu spune absolut nimic despre ce se întâmplă într-adevăr în cadrul exercițiilor.
Desigur, este un anumit pas în direcția noastră și noi, bineînțeles, îl susținem. Însă dacă într-adevăr vrem să obținem o deschidere, atunci noi trebuie să avem posibilitatea să vedem situația reală.
În timpul aplicaţiilor militare ruse din Caucaz din 2016
Sensul controalelor (și aceasta este stipulat în Documentul de la Viena) constă în oferirea părților interesate de posibilitatea de a se convinge că nu se întâmplă nimic imprevizibil. Asemenea controale nu se anunță din timp, ele au loc pe neașteptate. În consecință, nimic nu poate fi ascuns. Aceasta este cel mai important. De aceea noi și vrem să organizăm asemenea controale pentru a ne convinge că cealaltă parte nu are nimic de ascuns.”
Europa Liberă: Țările baltice au invitat vreodată reprezentanții din Belarus și Rusia în calitate de experți?
Jānis Garisons: „Noi avem un acord cu Belarus care funcționează destul de bine. Partea belarusă vine să ne controleze pe noi și noi îi inspectăm pe ei. Bineînțeles, fiecare parte poate alege, când să folosească această posibilitate: în timpul exercițiilor militare sau în timpul altor evenimente și acțiuni. Poți, pur și simplu, vizita poligonul pentru exerciții.
În fiecare an, conform Documentului de la Viena, există anumite cote pentru țările NATO, Rusia, Belarus și alte state. Noi avem posibilitatea să ne folosim de aceste cote odată la câțiva ani. Ultima dată noi am efectuat un control în Rusia în anul 2014, la începutul lunii martie, când a fost lansată operațiunea din Crimeea. Este o oportunitate bună pentru a observa ce se întâmplă de fapt și pentru a nu primi informații doar din presă sau alte surse asemănătoare.”
Europa Liberă: În cadrul vizitei sale recente în Estonia, vice-președintele SUA Mike Pence a confirmat că în timpul exercițiilor militate „Zapad”, pe teritoriul Lituaniei va fi consolidată prezența trupelor militare americane. Se referă aceasta și la Letonia?
Your browser doesn’t support HTML5
Майк Пенс: «Россия продолжает попытки силой перекроить международные границы»
Jānis Garisons: „Spre deosebire de Estonia și Lituania, în care batalioanele americane suplimentare au fost transferate la pozițiile lor inițiale, în Letonia s-a păstrat baza de elicoptere din Lielvārde. Și SUA a confirmat că ei vor rămâne aici pentru o perioadă nelimitată de timp. Noi apreciem foarte mult acest lucru.”
Europa Liberă: Când se planifică desfășurarea următoarelor exerciții NATO pe teritoriul Letoniei?
Jānis Garisons: „Exercițiile militare se desfășoară permanent. Vara aceasta au avut loc într-un mod activ exercițiile Zemessardze, partea armatei letone constituită din voluntari. Noi am extins poligoanele, însă nouă deocamdată oricum nu ne ajunge loc pentru a instrui toți voluntarii. Cele mai apropiate exerciții militare „Săgeata de argint” sunt planificate pentru luna octombrie. Apoi vor avea loc încă o serie de exerciții. Este un proces permanent, ciclic.”
Europa Liberă: Au apărut informații că o navă militară din Canada a intrat în Marea Baltică. Aceasta, la fel, face parte din anumite exerciții militare?
Jānis Garisons: „Nu există o asemenea noțiune ca „forțele NATO”. Există țări care oferă tehnica sa militară, oameni, nave și alte resurse militare. De exemplu, nava noastră „Virsaitis” se află acum în fruntea misiunii permanente antimine NATO. Canada a oferit din partea sa o navă pentru o altă misiune permanentă în Marea Baltică.”
Europa Liberă: Nu demult s-a încheiat procesul de amplasare a batalioanelor speciale NATO pe teritoriul țărilor baltice și în Polonia. Ce se întâmplă acum, cu ce se ocupă aceste batalioane speciale?
Jānis Garisons: „Lumea adesea nu înțelege logica militară și întreabă, de exemplu: de ce noi amplasăm batalionul în Ādaži și nu în Zilupe la granița cu Rusia? Are sens să amplasezi bazele militare acolo unde există poligoane. Batalionul trebuie mereu să se antreneze.
Acum batalionul canadian aceasta și face. Militarii canadieni se antrenează și încearcă să colaboreze cu forțele naționale militare ale Letoniei. Atunci când militarii din diferite țări trebuie să lucreze împreună, este important ca ei să poată comunica, pentru ca batalionul să poată lucra ca un organism întreg. La moment aceasta este sarcina lor de bază.
Apoi ei vor fi integrați în brigada noastră a trupelor terestre și se vor supune ordonanțelor sistemului general de conducere. Toate acestea trebuie exersate foarte bine. Este prima rotație, de aceea este important să rezolvăm toate aceste probleme acum.
Colaborarea între forțele noastre militare și forțele militare ale aliaților este foarte importantă. Deocamdată nu pot prognoza, dacă numărul militarilor străini în Letonia se va mări sau va scădea. Batalionul este condus de Canada, ea răspunde de completarea numărului militarilor. Decizia privind necesitatea forțelor suplimentare va depinde de situație. Spre deosebire de poliție și de alte structuri, unitatea militară poate fi eficientă doar dacă există colaborare și sunt dezvoltate capacitățile pe care le poate utiliza această unitate militară. În orice caz, dacă Canada va decide să consolideze misiunea, nu trebuie să ne așteptăm la o creștere de proporții. Nu este vorba despre mii de militari.
Europa Liberă: Adesea știrile ne anunță că deasupra Letoniei sau în apropiere de granița lituaniană apar avioane militare rusești. Cum trebuie să reacționăm la asemenea informații?
Avionul rusesc SU-27 care a violat spaţiul aerian al Finlandei în octombrie 2016
Jānis Garisons: „Aș zice că trebuie să percepem clar asemenea știri. Din păcate, aceasta este realitatea noastră.
La noi se discută mult în această privință. Unii întreabă: de ce publicați asemenea informații și bulversați societatea? Alții întreabă: de ce nu speriați poporul? Noi, pur și simplu, publicăm această informație, nu încercăm să speriem pe cineva sau să influențăm părerea cuiva. Noi, pur și simplu, vrem ca lumea să înțeleagă ce se întâmplă în realitate.
Noi trebuie să fim puternici, trebuie să ne gândim la apărarea pământului nostru, oamenii trebuie să intre în rândul Zemessardze (Zemessardze, în traducere „Garda Pământului” – organizație militară de voluntariat din Letonia care face parte din Forțele militare naționale ale Republicii Letonia - n.r.). Noi, în general, trebuie mai des să vorbim despre forța noastră, și nu despre cât de mici și slabi suntem. De fapt, noi suntem capabili de multe și putem să facem orice dorim.”
Europa Liberă: Cum ați descrie, în linii mari, starea securității în regiune?
Jānis Garisons: „Noi am conștientizat situația de azi ca pe o normă. Cred că trebuie să o acceptăm așa cum este. Nu este nimic ieșit din comun în ceea ce se întâmplă acum. Noi lucrăm activ, consolidăm apărarea, avem aliați. Dacă vom privi ce s-a schimbat din anul 2014, noi vom vedea că Letonia niciodată nu a avut o asemenea securitate și capacitățile noastre de luptă niciodată încă nu au fost la un asemenea nivel înalt. Desigur, avem încă multe de făcut. Însă dacă vom continua să lucrăm, țara va fi puternică și noi vom trăi în pace.”