Despre neutralitatea Moldovei, și cum este ea interpretată de Curtea Constituțioanală și de președintele Igor Dodon - în dialogul dintre analistul politic și directorul Asociației pentru Democrație Participativă ADEPT Igor Boțan și corespondentul Europei Libere la Chișinău Vasile Botnaru.
Europa Liberă: Conceptul neutralității, așa cum este dezbătut la Chișinău, ce presupune? Pe timpuri, ne amintim că guvernarea de la Chișinău voia neapărat garanții de respectare a neutralității, deși nimeni nu știa cum exact și cine poate garanta neutralitatea. Acum, dacă ar fi să facem un bilanț, cum înțelege Chișinăul neutralitatea și cum o revendică de la alții?
Igor Boțan: „În primul rând, demersul domnului Dodon trebuie privit printr-o prismă pur politică, și nu prin prisma asigurării securității statului. Hotărârea Curții Constituționale din 2 mai anul curent a dat tălmăcire articolului 11 din Constituție referitor la neutralitatea permanentă a țării noastre. Curtea Constituțională a avut o abordare foarte specifică – a tălmăcit acest concept în sens îngust. Adică, neutralitatea permanentă a Republicii Moldova se referă doar la stări de război dintre terțe părți, în care Republica Moldova nu se poate implica. Acest lucru este foarte important. Pe timp de pace, Republica Moldova este în drept să întreprindă tot felul de măsuri care îi asigură independența și suveranitatea națională. Și încă un lucru foarte important care este scris expres în legea constituțională este că pe teritoriul Republicii Moldova nu pot fi dislocate trupe ale statelor străine și aici Curtea Constituțională mai face o mențiune că adoptarea de către Republica Moldova a statutului de neutralitate permanentă provine dintr-un context anume și pornește de la faptul și asta interpretează că teritoriul Republicii Moldova, adică teritoriul Basarabiei a fost ocupat, iar retragerea prezenței militare rusești, după destrămarea Uniunii Sovietice, s-a limitat doar la retragerea de pe malul drept al Nistrului, iar prezența militară rusească pe malul stâng al Nistrului nu e altceva decât perpetuarea ocupației de către Rusia.”
Europa Liberă: Adică, garantul Constituției, șeful statului, dacă vrea să apere neutralitatea Republicii Moldova, mai întâi trebuie efectiv să o asigure în contextul deciziei Curții Constituționale, definiției date de Curtea Constituțională – să obțină mai întâi plecarea tuturor militarilor din partea răsăriteană a Republicii Moldova și după aceea să-și bată capul, de exemplu, de participarea ostașilor moldoveni la diferite operațiuni de menținere a păcii sau traininguri?
Igor Boțan: „Corect, dar cred că aici lucrurile au evoluat mult mai departe. Partidul Comuniștilor, cât a fost principala forță de opoziție, în prezent Partidul Socialiștilor au dorit foarte mult ca acest articol 11, referitor la neutralitatea permanentă, să fie dezvoltat într-o lege specială și în acea lege specială să se regăsească o interpretare proprie, hai să spunem așa, mai favorabilă Federației Ruse. După ce Curtea Constituțională a interpretat articolul 11, chiar dacă Federația Rusă s-ar retrage, conceptul de neutralitate va fi privit – și este obligatoriu să fie privit – așa cum îl interpretează Curtea Constituțională, întrucât hotărârile Curții Constituționale au statut de lege. Ceea ce a făcut Curtea Constituțională este mult peste ceea ce își dorea domnul Dodon. Și referitor la reacția pe care a avut-o domnul Dodon după adoptarea hotărârii Curții Constituționale din 2 mai, el nu a interpretat foarte mult sau nu a insistat foarte mult pe interpretarea hotărârii propriu-zise, el, pur și simplu, a luat și a anulat decretul prezidențial din mai 2016 privind acceptarea Concepției securității naționale. Deci, acest lucru este singurul pe care l-a putut face domnul Dodon în mod efectiv. Acum, în situația care s-a creat, el nu poate face decât demersuri politice, demersuri care arată, pun în evidență că domnul Dodon, de fapt, nu este de acord cu hotărârea Curții Constituționale.”
Europa Liberă: Dar Dodon este și comandant suprem și dânsul insistă pe această ipostază și de asta ne interesează cum înțelege dânsul neutralitatea și rostul Armatei Naționale, în general?
Igor Boțan: „Acest lucru trebuie să-l aflăm de la domnul Dodon, dar el nu poate ignora cu desăvârșire hotărârea Curții Constituționale, iar faptele pe care le face domnul Dodon, așa cum spuneam, trebuie privite doar prin prisma politică. Referitor la faptul că este comandat suprem al forțelor armate, este adevărat, dar Constituția, articolul 87 arată foarte clar care sunt limitele competențelor domnului Dodon, atunci când se manifestă ca și comandant al forțelor armate.”
Europa Liberă: Fiți de acord că este foarte important cum înțelege starea de lucruri președintele Dodon, pentru ca să înțelegem ce cauză va apăra partidul pe care îl promovează la putere. Dânsul, actualmente, nu vede nicio problemă în faptul că trupe rusești, care păzesc munițiile de la Cobasna sau cele care mențin pacea în zona de securitate, dânsul nu vede nicio problemă să stea pe teritoriul Republicii Moldova, în schimb, se opune vehement oricăror apropieri a militarilor de NATO, în scopul fortificării securității și în scopuri total diferite de cele militare.
Igor Boțan: „Da, este adevărat ceea ce spuneți, dar noi în situația respectivă trebuie să punem accentele foarte clar. Din ceea ce spuneți Dvs., reiese foarte clar și acest lucru se vede: domnul Dodon nu recunoaște că Transnistria este teritoriu ocupat de Federația Rusă, așa cum spune Curtea Constituțională, și acest lucru trebuie scos în evidență. Deci, domnul Dodon are o problemă – el nu recunoaște o hotărâre a Curții Constituționale și evită să spună acest lucru; încearcă prin metode, hai să spunem așa, voalate să-și manifeste dezacordul în scopuri politice, așa cum spuneam. El nu are competențe să interzică Ministerului Apărării, Statului Major să se implice în activitatea de zi cu zi a Armatei Naționale a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar iată că a interzis plecarea militarilor la diferite aplicații?
Igor Boțan: „El poate interzice, prin autoritatea sa, dacă este împuternicit să consacre cu propria semnătură astfel de operațiuni, dacă nu, atunci lucrurile se desfășoară cu de la sine putere, iar capacitatea sa de comandat suprem, așa cum spuneam, se limitează la prevederile din Constituție, din articolul 87, atunci când e situația de force majeure și există amenințări la securitatea națională a Republicii Moldova, el poate declara mobilizarea totală sau parțială cu acceptul Parlamentului și în situații de force majeure, da, într-adevăr, deciziile politice se adoptă cu participarea Domniei Sale, în calitate de comandant suprem.”
Europa Liberă: Să vă între direct: Dacă Igor Dodon ar putea, la un moment dat, să facă uz de calitatea sa de comandant al Armatei și să ordone, nu știu, o invazie militară?
Igor Boțan: „El nu poate face acest lucru, pentru că nu are cum. El trebuie la început să obțină acceptul Parlamentului, trebuie să declare mobilizare, deci trebuie să purceadă la pregătiri așa cum prevede știința militară.”
Europa Liberă: Adică, lucrurile stau cam exact ca și cum a fost cu referendumul – dânsul poate să facă declarații, să se dea rotund, cum spune poporul, dar de la zis până la făcut mai e o cale lungă?
Igor Boțan: „Sigur. El, potrivit Constituției, este garantul suveranității și independenței naționale a Republicii Moldova, dar această garanție el o poate face ca mediator între ramurile puterii și atunci când are competențe, aceste competențe sunt corelate cumva cu Parlamentul și cu Guvernul, pentru că Parlamentul este principala instituție care exprimă propriu-zis suveranitatea Republicii Moldova, iar Guvernul este principalul implementator al politicilor de stat. Deci, el nu poate evita cooperarea cu aceste instituții și noi putem spune slavă Domnului că anume așa este.”
Europa Liberă: Dar cât de mult împiedică starea asta de lucruri în procesul de elaborare a unei strategii de securitate pe termen lung, faptul că Președinția și puterea parlamentară și executivă văd în mod diferit neutralitatea și participarea Republicii Moldova la elaborarea și aplicarea unor concepții de securitate regională?
Igor Boțan: „Pericolul este evident și acest pericol este foarte mare, pentru că o strategie referitoare la securitatea națională, după ce este agreată de către șeful statului, trebuie să fie aprobată și de către Parlament, iar dependența de semnătura șefului statului arată cât de subtilă este problema respectivă. Pe plan internațional, sigur că atât partenerii Republicii Moldova, cât și, hai să spunem așa, țările care au un interes deosebit pentru zona respectivă, văd că în această țară nu există unitate în privința asigurării securității statului, ramurile puterii și principalele instituții se află pe poziții diferite. Sigur că asta arată vulnerabilitățile Republicii Moldova, dar, repet, situația în care ne-am pomenit noi acum, după adoptarea hotărârii Curții Constituționale din 2 mai, care pune punctele pe „i” și desfășoară noțiunea de neutralitate, cum se manifestă aceasta, insistând că, în pofida neutralității, pe timp de pace, Republica Moldova este în drept și chiar este obligată să întreprindă măsuri pentru asigurarea securității țării noastre, mai cu seamă în raport cu aranjamentele ce privesc comunitățile defensive și eforturile pentru diminuarea pericolelor în anumite zone.”
Europa Liberă: Adică, pentru cine vrea să citească și să înțeleagă, există abordarea teoretică clară, limpede și nu mai e nevoie să se inventeze bicicleta?
Igor Boțan: „Sigur. Domnul Dodon, în mod normal, ar trebui să ia această hotărâre a Curții Constituționale, să o citească cap-coadă, să înțeleagă cum a interpretat Curtea Constituțională, să-și asume, așa cum a depus jurământul, să respecte buchea legii, inclusiv hotărârile Curții Constituționale și aici lucrurile s-ar fi consumat de la sine, numai că noi suntem într-o situație specifică – aceste lucruri trebuie privite prin prisma pregătirilor pentru alegerile parlamentare. Domnul Dodon a fost…”
Europa Liberă: Adică și aici socialiștii caută muniție suplimentară?
Igor Boțan: „Sigur. După ce, împreună cu Partidul Democrat, au adoptat un sistem care le convine, acum trebuie să convingă opinia publică că ei se întorc la pozițiile inițiale de parteneri care se contrazic și au puncte de vedere diferite în privința vectorului integraționist pentru Republica Moldova și asigurarea securității statului. Cred că acest lucru domnul Dodon îl urmărește și vom vedea în sondajele de opinie cum sunt percepute de către cetățeni aceste poziționări diferite.”
