Printre marile ambiguități ale poziției președintelui american Donald Trump se numără se numără și poziția sa vizavi de scutul anti-rachetă de la Deveselu.
Istoria acelui proiect e cunoscută: Casa Albă a transmis recent Camerei Reprezentanților ca se opune unui articol din proiectul de buget al Pentagonului care prevede instalarea de capacități de apărare antiaeriană la scutul american antirachetă de la Deveselu. Altfel zis, Casa Albă dorește amânarea amplasării sistemului Aegis la Deveselu deoarece „nu se știe dacă este eficient și nici ce efecte va avea radarul asupra localnicilor.”
Asta se înscrie într-un întreg sistem de revizuire a întregii strategii a Pentagonului, dorită de Trump, care i-a luat prin surprindere pe programatorii militari americani. La fel a fost faptul că Trump a închis programul CIA de antrenament și înarmare a rebelilor sirieni anti-Assad.
În cazul scutului anti-rachetă de la Deveselu, trebuie amintit că e vorba de un foarte vechi program american. Scutul american anti-racheta descinde în linie directă din programul militar al lui Reagan, botezat pe atunci afectuos Star Wars – „Războiul stelelor”. Costul potenţial uriaș a redus însă ambiția inițială și, în cele din urma, proiectul, în ultimii ani ai președinției Bush, – si preluat ulterior de Obama, - s-a redus la ideea unui scut balistic, un sistem de interceptare a rachetelor, teoretic provenite din Iran și care ar fi trase asupra Europei. Scutul trebuia instalat iniţial în Cehia și Polonia.
Moscova s-a opus de la început acestui proiect american, anunțând chiar în mod deschis că nu crede în explicația amenințării iraniene si că proiectul este pur si simplu dirijat împotriva Rusiei. Încă din momentul alegerii lui Barak Obama, preşedintele rus de atunci Dmitri Medvedev (în alternanță cu Vladimir Putin) a avertizat că dacă planurile americane nu sunt anulate, atunci Rusia va desfăşura la rândul ei rachete nucleare in enclava rusă Kaliningrad, situată intre Polonia si Lituania, si că va bruia sistemul electronic de interceptare a scutului balistic SUA.
In 2009, administraţia Obama a făcut cunoscut că renunţă la planurile de instalare a sistemului radar in Cehia si Polonia. Câteva luni mai târziu, însă, s-a anunţat instalarea unui sistem similar in România. In februarie 2010, preşedintele de atunci Traian Băsescu a anunțat că România acceptă programul de apărare anti-rachetă american, care prevede staționarea de rachete interceptoare pe teritoriul României începând din 2015, pentru a proteja Europa de potențiale atacuri cu rachete balistice, teoretic tot din Iran.
In mai 2011 s-a decis ca scutul antirachetă va fi instalat în fosta bază aeriană de la Deveselu, județul Olt, şi că statul român a dat permisiunea americanilor să folosească si baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, din Dobrogea, precum și portul Constanța pentru tranzitul trupelor şi al materialelor de război americane spre teatrele de război din Irak și Afganistan.
Ceea ce face acum, însă, Donald Trump, este o punere sub semnul întrebării a întregii strategii SUA, de mai multe decenii încoace, vizavi de Rusia, Europa de Est și tot ce înseamnă strategia militară în răsăritul Europei, Turcia și Orientul Apropiat.
