Rusia pretinde că NATO ar fi o amenințare, iar Donald Trump a numit Alianța Nord Atlantică o organizație învechită, anacronică („obsolete"), dar, trecând dincolo de felul în care funcționează sondajele în Rusia și de eficacitatea cenzurii informatice de acolo, este interesant de analizat cum e perceput NATO în restul țărilor fostului bloc comunist.
Este ceea ce a căutat să afle institutul de sondaje Gallup, care, fără mare surpriză, a descoperit că o majoritate a populației în Polonia și țările baltice consideră NATO ca pe o garanției de securitate în fața Rusiei.
La sfârșitul anului trecut, Statele Unite au trimis 4.000 de militari în țările Baltice, iar Marea Britanie a trimis 800 în Polonia.
In afară de Polonia și țările baltice, NATO se bucură de o mare popularitate și în Balcani, mai puțin însă în Serbia. Fără sprijin NATO, Kosovo nu ar fi obținut independența de care se bucură astăzi (independență nerecunoscută însă de cinci țări UE, deși e recunoscută de Uniunea Europeană ca atare). Nu e de mirare că peste 90% din populația din Kosovo sprijină NATO. La fel, 70 % din albanezii din Albania propriu-zisă văd NATO ca pe o protecție, Albania fiind de altfel membru în NATO.
E așadar previzibil că doar 6% din sârbi au o părere favorabilă despre NATO, în vreme ce 64% văd NATO ca pe o amenințare.
Aceeași este proporția și în Rusia. Două treimi din ruși văd NATO ca pe o forță externă ostilă. În afara Rusiei, doar în Bielorusia și Serbia o majoritate a populației are o părere negativă față de NATO.
In fiecare din aceste țări, institutul Gallup a intervievat 1.000 de persoane. Excepția e Rusia, unde au fost intervievate 2.000 de persoane.
In Ucraina, 35% din oameni, aproximativ o treime, văd NATO ca pe un pericol. In Moldova, in schimb, proporția celor care văd NATO ca pe un pericol e de 27%, un pic mai mult de un sfert, în schimb doar 16% văd NATO ca pe o protecție, restul de aproape 40% din moldoveni neavând o părere în chestiunea NATO. Moldova prezintă astfel cea mai mare proporție de nehotărâți din Europa în privința NATO, alături de Grecia.
In România, doar un român din doi, exact 50%, văd NATO ca pe o protecție. Populația României e de altfel ținta unei foarte intense campanii de dezinformare, prin intermediul presei pro-PSD sau filo-ruse, împotriva presupusului risc pentru securitatea țării pe care l-ar prezenta instalarea scutului anti-rachetă american și NATO de la Deveselu.
Un caz aparte rămâne Muntenegru, care va deveni anul acesta al 29-lea membru al Alianței Nord Atlantice. In ciuda presiunilor politice domestice, guvernul refuză să organizeze un referendum în chestiunea aderării la NATO, Doar 21% din muntenegreni consideră NATO ca pe o organizație utilă și amicală, în vreme ce aproape 30 % îl consideră o amenințare, pe când restul populației nu are nici o opinie.
