Prin diversele sale instituții, România folosește standarde duble: îi cere Ucrainei să respecte dreptul la educație în limbile minorităților în școli primare, gimnazii și licee, dar boicotează de câte ori are ocazia dreptul maghiarilor de a avea propriile școli.
După scandaluri îndelungate, la nivel local, național și bilateral, Curtea Constituțională din România a decis că Legea pentru înființarea Liceului Teoretic Romano-Catolic Rákóczi Ferenc din Târgu Mureș este neconstituțională. Judecătorii Curții au precizat că decizia lor nu are legătură cu dreptul minorităților la educație în limba lor, ci cu faptul că parlamentul nu era îndrituit să emită o astfel de lege. Curtea Constituțională susține că a fost încălcat principiul separației puterilor în stat și principiul egalității în drepturi, că înființarea liceului cu predare în limba maghiară intră în sfera de legalitate a autorității locale.
Legea prin care se înființa acest liceu a fost atacată la Curtea Constituțională de liberali și de partidul lui Traian Băsescu, formațiuni cu discursuri tot mai naționaliste în ultima vreme.
După ce consilierii locali ai Uniunii Democratice a Maghiarilor din România au reușit să reînființeze liceul maghiar, în mod surprinzător procurorii anticorupție au început anchetarea inspectorului local și a directorului liceului...
Târgu Mureș este un oraș în care românii și maghiarii sunt în număr aproximativ egal și cu o istorie tragică a conviețuirii în ultimii aproape 30 de ani. Scandalul Liceului Romano-Catolic de aici a pornit în 2015 când Consiliul local a aprobat înființarea acestuia în aceeași clădire în care funcționase până atunci Liceul mixt româno-maghiar „Unirea”. Clădirea liceului aparține Arhiepiscopiei Romano-Catolice din 2005, după ce guvernul condus atunci de Călin Popescu Tăriceanu a restituit-o proprietarului de drept. În acest imobil a funcționat încă din 1907 un liceu în limba maghiară, dar după instalarea regimului comunist clădirea a fost naționalizată și folosită de Ministerul Învățământului.
După ce consilierii locali ai Uniunii Democratice a Maghiarilor din România au reușit să reînființeze liceul maghiar, în mod surprinzător procurorii anticorupție au început anchetarea inspectorului local și a directorului liceului pe motiv că aceștia ar fi ignorant necesitatea unei aprobări din partea ministerului de resort. Nu au fost citate, însă, niciun fel de fapte de corupție, iar întreaga anchetă a părut să aibă mai degrabă un substrat naționalist. Liderii UDMR au spus de altfel de mai multe ori că ar fi vorba de intimidarea liderilor comunității maghiare.
În final hotărârea de înființare a liceului a fost anulată de o instanță locală, tocmai pentru că nu avea avizul Ministerului Educației. În urma acestei decizii executivul de la Budapesta a anunțat că se va opune candidaturii României la OCDE, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, ca răspuns la opoziția față de liceul romano-catolic. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a încercat să regleze lucrurile și a promis Budapestei o lege care să repună în drepturi liceul maghiar printr-o lege. Liderul român s-a ținut de cuvânt, dar Curtea Constituțională a declarat acest act normativ neconstituțional.
Dreptul la educație în limba maternă și reînființarea unor școli cu tradiție care funcționau încă înainte de unirea Transilvaniei cu România nici n-au fost luate în considerare. Mizând pe un patriotism exagerat, instituțiile autohtone blochează adesea în mod intenționat orice pas pe care ar vrea să-l facă maghiarii. În timp, acest boicot sistematic de marginalizare a unei comunități de peste un million de persoane, ar putea să producă reacții adverse.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că prin decizia luată Curtea Constituțională a demonstrat, încă o data, că România nu este „un stat model în ceea ce privește drepturile minorităților naționale”. „Într-un stat model nu se iau astfel de decizii”, a mai spus liderul maghiarilor, adăugând că PNL și Partidul Mișcarea Populară, condus de Traian Băsescu, „folosesc orice ocazie să blocheze dialogul româno-maghiar”.